Page 78 - Drumul_socialismului_1966_01

PAG!NA AH-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3443

TEATRUL DE STAT „VALEA JIULUI" Curs de calificare
■ i
o IANUARIE 1966
Recent in staţia de cale ferată Si-
SUFLETE calificare cu 4D elevi pentru meseriile
meria-eălători s-a deschis un curs dc
dc acari, frînari si m anevrauţi. Prin
g rija partidului şi statului nostru, in c m e m a
tim pul şcolarizării elevii primesc
DE CAMIL PETRESCU bursă lunară de 600 lei. manuale şi
rechizite, în mod gratuit. Ei pot ser­ DEVA: Credeţi-mă, oameni —
vi masa la cantina statici, iar pentru
cinematograful „P atria"; Şoarece­
Teatrul de stat „Valea Jiu lu i" a sul.tratat, de a crea un erou opus lui Gheorghe lordănescu practică un transportul la dom iciliu li se asigură le dm America — cinem atograful
înscris in repertoriul său o nouă Julîen Sorel. Nu trebuie văzută dra­ joc sobru, repl ici te dînclu-le cu m ul­ gratuitate pe C.F.R „A lta "; PETROŞANI: îndrăzne­
piesă originală, Suflete tari ele Camil ma lui Camil Petreseu ca o prelu­ tă siguranţă. D um itru Drăcea prin Programul cursului pste întocm it ţul Pnrdaillan — cinem atograful
Petreseu. A utorul rom anului U ltim a crare „ad litcram " a rom anului scri­ jocul său natural, prin replici a rea­ judicios, iar lecţiile ca să fie ( it mai „R epublica": U ltim a vacanţă —
noapte de dragoste, întîia noapte dc itorului francez am intit. Intre ele lizat o caldă comunicate scenică în ­ bine înţelese şi însuşite, sînt urmate cinem atograful „7 N oiem brie";
război a dăruit lite ra tu rii romăne există asemănări (ca cea dintre per­ tre el si public. Bine integraţi în zilnic de instructaje practice. LU P E N l: U ltim a vacanţă — c i­
multe opere valoroase. Este o notă sonajele fem inine M atilda de la roluri au fost şi ceilalţi interpreţi ; Cursul funcţionează sub conduce­ nematograful .C u ltu ra l"; SIM E-
bună pentru conducerea teatrului Mole şi Ioana Uoiu, cucerirea iu b i­ Pa vel Cîşu (Şorban Saru-Siue.şti), rea tovarăşului Vasile Ghimera şi RIA: Caporalul şi ceilalţi — c i­
faptul că s-a oprit asupra uneia din telor printr-o prinsoare, noaptea în Carmen Tăutu (Maria Saru-Sincşti), loan Bîrceanu. ajutaţi de un grup de nematograful .M ureşul": A L B A
piesele m arelui scriitor, făcind-o cu­ iatacul lor) dar şi diferente (spre Ştefan Ui eseu (Deciu), Marcel Popa lectori cu o bogată experienţă în IU I.IA : Tolba cu am in tiri —
noscută publicului din Valea Jiului, deosebire de eroul lui Slendhal. A n­ (prinţul Bazil Şerban). NI a i puţin munca feroviară şi cu bogate cunoş­ cinem atograful „V ictoria "; Prima
M ulte din piesele lui Camil Petreseu drei Pietraru a părăsit acea cursă a convingătoare s-a părut interpreta­ tinţe profesionale, dintre care am in­ zi de libertate — cinematograful
(Act vcncţian, M itică Popcscu, Da:i- ridicării pe scara socială ctc.). rea personajului Elena (V. Suciu-
_______ tim pe inginerii Dinulete lacob, Ya- .23 August1': SEBEŞ: Brăţara (le
tun etc.) au fost puse în scenă de R eferitor la construcţia piesei, Tifor) în unele momente. silică M ihai, Florin Dobrcscu. granate — cinem atograful „Pro­
curînd, sau sînt în pregătire In mai este elocventă părerea lui Pnm piliu Spectacolul, aşa după cum a fost gresul": Neamul Şoim ăreştilor —
m multe teatre din ţară. Constantinescu ce se referă la mai conceput si prezentat s-a bucurat E M IL CKEŢU seriile I şi a M-a — cinematogra­
Caracteristică m a jo rită ţii drame­ multe piese în bloc, pe care o ci­ de un binem eritat succes. impiegat de mişcare, slaţia ful „Sebeşul": O U A Ş T IE : D jura
lor sale este drama intelectualului tăm: „Structura realistă a d-lui Ca- prof. M IR C E A IYIUlN T E A N U Siineria — cinem atograful „P atria" ; ltaby
care nu cunoaşte portiţa ele evadare mi! Petreseu este comună şi pie­ Mathyas — cinem atograful „F la­
din lumea burgheză contemporană, selor sale de teatru. Suflete tari. Act căra" ; HAŢEG : America, A m eri­
cu toate că judecă şi amendează a- venetian. Mioara, Danton au dove­ ca — seriile I şi a Il-a — cine­
ceastă lume. Ca şi celelalte drame dit un talent dram atic de o pătrun­ matograful „P opular"; BRAD 1
ale lui Camil Petreseu, Suflete tari zătoare luciditate de analiză şi de n Cum se reuşeşte in dragoste — c i­
este o piesă dc idei. Eroul principal un realism psihologic stăpiu pe mo­ EV li AR nematograful „Steaua roşie"; LO-
al piesei, Andrei Pietraru, ajuns se­ bilele intim e ale personajelor*'. Î S js t J î i, NEA: C ulorile luptei — cinema­
9 » . | cretar si bibliotecar în casa boieru­ Piesa, bine pregătită, a fost urm ă­ tograful „M in e ru l".
lui Matei Boiu-Dorcani, se îndră­ rită cu multă atenţie de publicul
gosteşte de fiica acestuia, Ioana El spectator. M eritele Ie revin regizo­ G. CALINESCU
consideră această iubire ca fiin d rului Marcel Şoma si întregului co­
saalgu „ideala0, superioară, dar în fond lectiv de actori. Scenografia semna­ R 3 u i o
pentru el este um ilitoare. Nu ace­ tă de Elena Zăbavă a fost în ton cu
g i m !' > m leaşi sentimente Ie împărtăşeşte si atmosfera epocii în care se desfă­ ^sfelica Programul I: 5.06 Ciutece de
cea pentru care a sacrificat m ulte: şoară evenimentele. In ceea ce p ri­ c a « b a s m uilua muncă şi jocuri; 5,40 Dansuri de
căsătorie fericită, situaţie superi­ veşte distribuirea ro lu rilo r, regizo­ estradă; 6,22 Piese distractive e-
oară. rul a fost cît se poate de inspirat, xecutate de fra ţii Mentzel; 7.30
Acest intelectual, fiu de om să­ întregul colectiv de actori contribu­ Un nou şl valoros studiu, datorat rea lui la analiza critică este nu nu­ Drag mi-e cîntecul şi jocul; 8,30
rac, nu este lip sit de mîndrie, de ind la reuşita spectacolului. Din n u ­ regretatului George Călinescu, se a- mai posibilă ci şi obligatorie, din ea La microfon, melodia preferată;
m flă în lib ră rii Estetica basmului a deeurgînd a tit adevăruri estetice cit
orgoliu In cele din urmă Ioana vecie dul acestora în mod deosebit s-au 10.05 Din cintccele şi dansurile
în el un temerar, ba chiar un mo­ impus Ana Colda (Ioana Uoiu), Ion apărut în revista Studii şi cercetări şi observaţii de ordin structural fol­ popoarelor; 11,31 Scene (lin ope­
del al îndrăznelii. Prin destinul tra ­ T ilo r (Andrei Pietraru), Gheorghe de Istoric literarii şi folclor în anii cloric". rete româneşti; 12,10 Interpreţi
- m gic al eroului, Suflete tari este o lordănescu (Matei Boiu-Dorcani), 1957— 1058. Ecoul mare pe care l-au Considerînd basmul „un gen vast, care ne-au vizitat ţara: Francois
piesă care arată de fapt învingerea D um itru Drăcea (Culai Darie). A r­ stîrn it co ntribu ţiile originale profun­ depăşind cu m ult rom anul, fiind m i­ Lubiana, Gloria Lasso, Jenny Pe­
si pieirea eroului „lib e r" pe tărî- tista emerită Ana Colda şi Ion T i- de, dotate cu o mare capacitate de tologie. etică, ştiinţă, observaţie mo­ tra, Tonuy Dallara, Jcan Claude
rală ete.„, George Călinescu propu­
interpretare sintetică, ale autorului,
MU mul „ideilor". l'or trăiesc cu adevărat rolurile, au făcut necesară apariţia indepen­ ne ca prim ă operaţie in analiza li­ Pascal; 13,30 Muzică populară
transpunîndu-se întrutotul în eroii
S-a făcut o paralelă între această
dramă şi Kosu si negru al lui Sten- piesei, ale căror frăm întări sufle­ dentă, în volum, a studiului, pentru terară a basmului românesc, deter­ interpretată de Viorica I lintasu,
Dan Moisescu şi Gheorghe Zam ­
dhal. Da, se poate vorbi despre asa teşti au fost adm irabil redate, cei a-l pune la îndemîna tuturor celor minarea şi caracterizarea protagoniş­
ceva. Chiar şi Camil Petreseu îşi doi actori form ind un cuplu cît se interesaţi să pătrundă în tainele m i­ tilo r specifici. A n a li/înd tipologia fir; 15.00 Melodii marinăreşti ;
„la rn a -i grea, om ătu-i mare...- Foto: N. M O LDO VEANU spunea intenţia, in Adenda la fa l­ poate de reuşit. nunatului tezaur al folclorului ro­ personajelor din basme, încărcătura 15.45 Muzica popula, ăi interpreta­
mân — basmul. dc sens si sim boluri pe care poporul ta de Victoria Darvai şi Ion Şer­
le-a acordat-o d ife riţilo r eroi. auto­ ban; 1(3,54 Valsuri şi tangouri de
George Călinescu a In tu it necesi­
tatea Imperioasă cn basmul, în fond rul face prima investigaţie dc adin- concert ; 17,20 Colegi de liceu ;
cime în structura basmului nostru.
17.45 Vă prezentăm un solist şi o
RT © SPORT © SPORT © SPORT o specie literară, să fie supus unei personaj specific sau a unor grupuri orchestră: Rudolf Cortez şi o r­
fiecărui
Studierea am ănunţită a
analize critice corespunzătoare, e li­
chestra de estradă ?. Kadiotelevi-
berată de clasificările rigide ale fol­
LA ŢINTĂ 1 cloriştilor. Acest punct de plecare al de personaje, nu divizează atenţia ziunii cehoslovace: 18,03 Iri ju ru l
studiului este m ă rturisit de însuşi citito ru lu i, ea fiind încadrată în am­ globului; 19,20 Sport. Mcxic-1968;
ple aprecieri de sinteză. După lectura
20.30
19,30 V arietăţi muzicale ;
Şi întrecerea ju n io rilo r a fost in ­
D irigintele oficiului P. T. T. R.
Ghipele de fotbal ficare. P rim ul se va desfăşura in ziua teresanţi. Prim ul loc a fost cucerit din Zam, Fi o rea Ioan, a transfor­ autorul lui care, în „ Introducere", studiului lui G Călinescu, basmul Intei preţul serii: Cică Petrbscu;
de 6 februarie a.c., in compania unei
fo rm aţii de categoria C. de Dorin Ţimpea de la M etalurgis­ mat una din încăperile oficiului spune: „Basmul este o operă de crea­ românesc ne apare inai limpede şi 20,55 Pentru iubitori m uzicii
tul Cugir. iN IfO L A F O l'ItlŞ în dorm itorul său personal. ţie literară, cu o geneză specială, o mai puternic individualizat în cadrul populare; 21,45 Un sfert (le oră cu
e oreaâtesc Pe pîrtiile corespondent oglindire in or ice caz a vieţii în mo­ folclorului românesc cit şi în creaţia Nalerina Valenţe; 22,20 Din crea­
orală universală.
duri fabuloase, prin ur mare supune-
ţia de muzică uşoară a compozi­
Deşi pîn.î Ia începerea returului din împrejurimile Concursuri torului Nicolae K irculescu; 22.55
cam pionatului de fotbal mai sînt a- Călătorie muzicală in circuit.
proape două luni, echipele din re­ do săniuţe şi schi LUCIAN BLAGA Programul ll: 7,50 Valsuri; 8.00
giunea noastră au început pregăti­ M iniaturi orchestrale de estradă;
rile. Amănunte în legătură cu aceas­ Comisia raională de schi si Con­ In vilele de 22 şi 23 Ianuarie au a- 9,33 Viers şi joc; 10,00 Oaspeţii
tă activitate prim im des de In cores­ siliu l raional U.C.K.S. Haţeg au orga­ vut 'or la Oiăslie. în cadrul Spartn- noştri: form aţia mexicană „La
pondenţii noştri. Iată ce ne scrie tov. chiadci de iarna a tineretului, con­ Hronicul si cîntecul viratelor fiesta"; 11,07 Muzică uşoară pen­
Petre ?.îitroi din Hunedoara. nizat dum inică un reuşit concurs de cursuri (le săniuţe şi schi. Asemcii M tru îndrăgostiţi; 11,30 Din cele
luat
schi. La această in bece re au
— Inccpind cu ziua de 8 ianuarie întreceri au organizat asociaţiile mai cunoscute melodii populare;
ac., şi-n reluat antrenamentele sub parte 31 schiori. La proba (le cobo- sportive Aurel Vluicu. Voinţa. Şcoa­ Scris în 1946. cînd poetul îşi con­ terior. pe evenimente paradoxale în 12.45 Mara lanoli ciută muzică
conducerea antrenorului Niculescu, rire pe prim ul loc s-a clasat Ion la generală nr. 1, Sănălntea, Voinţa, sidera deja încheiată o etapă a evo­ care „copilul-m inurie" sc descurcă cu uşoară; 13,08 M elodii populare in ­
echipa dc fotbal Constructorul Hune­ Onncea. Au urm at în ordine Ion Bo- Cooperatorul. Dacia si Voinţ.R I.R.LL. luţiei sale literare. Hronicul şi rin lu - bravitnte şi inteligentă, Iar maturul terpretate de Sofia Popa şi Con­
doara. cmc iictivează în campionatul tescu şi Ion Stanciu. Au participat pesle 300 tineri. cul vir.stelor e o veritabilă confesie, trece prin cenzura unor intîm plari stantin Do bre — la nai; 13,30
regional. In prim ul rinei medicul a- La slalom, prim ul loc a fost ocu­ S-a evidenţiat în mod deosebit a- o revelaţie asupra tră irilo r interioa­ „extraordinare". Blaga sc evocă cn I Concert de p rin /; 15.3u Ş tiinţa în
sociiiliei, Pmcm Itom ulus a făcut pat dc Ion Botcscu, pe locul doi s-a sociaţia Voinţa. Şcoala generală nr. calmitatea unei rem emorări adinei slujba pecii; fŢrnerr in te r­
controlul medical tuturor componen­ clasat Ion Oancen, iar pe locul trei 1 (prof. Aurelia H inţinlan), care a re şi asupra trăsăturilor intim e ale şi cu sinceritatea desâvîrşită a celui preţi l« microfon, iB.Tm ‘ P relu­
ţilo r lotului. T ibcriu Sehenk. antrenat un num ăr de ICO elevi cu dezvoltării personalităţii creatorului. care, navigind spre adevăruri esen­ crări de folclor; 17,30 M elodii din
In lot au fost introduşi ju n io rii N K U SBUCMIvA cele mai m ulte săniuţe şi schiuri. A juns ta un moment de răscruce. în ţiale. este conştient şi dc succese şi film u l „U m brelele din Cherbo-
Dinu. Nac.y, Sobaiu, Rofăraşu si corespondent care la tem peraturi înalte de gesta­ de rătăciri Poetul de la Lancrăm se urg‘‘ ; 17,45 Buchet de m elodii
Kunţ. Întregul lot munceşte cu sîr- i c ţie se pregătea erupţia creaţiei de urmăreşte pe sine în trecut pentru a populare; 19.03 „A n i îndrăgit o
gniMţă la antrenamente pentru ca în Etapa raională ia şah © Aseară a părăsit Capitala, în- după 23 August 1944 (apărută ulte­ se înţelege mai bine, a se explica melodie" — muzică uşoară rom â-
returul cam pionatului să realizeze dreptîndu-se spre Zagreb, echipa de rio r în volumul Poezii), marele poet pentru sine şi pentru toţi. tieăj*.â; 20,30 Gaudcamus (emisi­
numai jocuri de bună calitate. La Orăstie s-a desfăşurat etapa polo pe apă Dinamo Bucureşti, care „se caută el însuşi înapoi peste tim p'4 C opilul, adolescentul sau m aturul une pentru studenţi); .21,20 Fol­
O alta scrisoare am prim it-o de la raională la şah pe echipe m ixte şi la sfîrşitul acestei săptămîni va sus­ — cum spune George Ivaşcu, sem­ clor orăşenesc; 23.35 Orchestrele
corespondentul nostru M ihai Vileca- campionatul individual de juniori. ţine m eciurile din cadrul sem ifinale­ - lacă-tă, am ajuns şi la natarul prefeţei H ronicului. au ars intens la flacăra dorinţei fie r­ dirija te de Anton Paulik şi Car­
b inţi de a cunoaşte, de a dezlega ta i­
imi din Cugir. După cum este cunos­ Au participat echipele M etalurgistul lor „Cupei cam pionilor europeni'*. poştă... A r fi, într-un fel, viaţa poetului ne, de a cuceri adevărul. Imaginea men Dragon; 23,50 Ora m elodiilor
cut lurm aţia rugirennă n avut în tu ­ Cugir, Dacia Orăstie, Sănătatea-spi- In prim ul joc, programat vineri, po- - Ssst ! aici e dormitor... povestită de el însuşi, dar nu o sim­ poetului în evoluţie e ccu a unui lirice.
nd campionatul ui categoriei B o tal si Stăruinţă — Banca Naţională. loistii români vor în tiln i pe Partizan Desen de V. [Ylihăilcscu plă biografie ci o interpretare a trep­ fiă m in ta t lăuntric, pentru care dez­
comportare meritorie. Dar mai bine In urma punctelor acumulate, pe Belgrad — una dintre pretendentele telor care au dus la formarea perso­ legarea unei necunoscute nu e dccît
să-i dăm cuvintul corespondentului prim ul loc s-a clasat echipa Meta­ la prim ul loc. Sîmbătă, sportivii bu- n a lită ţii complexe a poetului. Un fel modul de a descoperi o altă necu­ L
nostru. lurgistul Cugir, pe locul doi Dacia cureşteni joacă cu Am uteur Duisburg de interviu liric al poetului cu sine noscută. care la rindul ei se cere a Televiziune,
— E liipa A S. Cugir a început Ornştie, iar pe locul trei Sănătatea. (R. F. Germană), iar dum inică în- însusi, o confruntare între Blaga la fi rezolvată.
pi egătiriie la data de 12 ianuarie a c. Astfel, echipa M etalurgistul C ugir h tîlnesc pe Dinamo Magdeburg (K D. Zăpada abundentă din u lti­ 51 de ani şi Blapa — copilul zbur- Bogat in amănunte esenţiale în ex­
sub conducerea antrenorului losif fost declarată campioană raională şi Germană). Lotul dinam ovist cuprin­ mele zile a permis schiorilor dînd in „albastrul Lancrăm ", Blaga plicarea evoluţiei poetului. Hronicul 19.00 Jurnalul televiziunii (I) 19,15
Slivăţ. Antrenamentele se fac de va participa la etapa superioară. O de pe Frăţilă, Kroner, Zahan, No­ să-şi etaleze cunoştinţele in — elevul de la Sebeş şi Braşov, cer- este un document de maximă u tili­ Emisiune de ştiinţă şi tehnică
cinci orî pe săptămină. Din lot fac bună impresie au lăsat şahiştii Ion vac, Mărculescu, Grintescu etc. diferite întreceri.
parte Forgaes, Dinca, Boroş, M ihai, Zahana şi Adrian Orşa de la Meta­ $ Două echipe române de fotbal In fotografie : Schiori din o- cetînd îndrăzneţ taine filozofice, Bla­ tate atit pentru criticul lite ra r cit şi pentru tineretul şcolar; 20,00 Sea­
Gheorghe Ion. N istor, Retrescu, M u- lurgistul Cugir, Leontin Bercea de susţin astăzi în tîln iri internaţionale. raşul Deva înaintea unui con­ ga — student la Viena. Blaga la p ri­ pentru cei care nu îndrăgit m inuna­ ră de teatru: „N-a fost in zadar";
resan. Kiss si alţii. In program sînt la Dacia Orăstie, dr. Eugen N iţă de La Barcelona, în „Cupa oraşelor tîr- curs. mul volum : Poemele lum in ii etc. tele versuri ale lui Lucian Blaga. 21,3d lilm : Neamul Şoim ăreştilor
prevăzute şi unele meciuri de veri­ la Sănătatea şi a lţii. g uri". Steagul roşu Braşov întîlncste Cu vădit talent de prozator liric, Căci. revenim la prefaţa volum ului, — seria a U-a; 20,40 Jurnalul te­
„la farmecul propriei regăsiri, p a rti­
leviziunii (II). Buletinul meteo­
în prim ul meci al tu ru lu i trei pe Blaga se evocă pe sine nu cu pasiu­ ciparea noastră devine im plicită". rologic.
Espanol Barcelona. nea d e ta liilo r unei rom anţări, în care
Selecţionata de tineret are astăzi accentul cade pe faptul de viaţă ex- T ISTRATE
GaOSPODÂRIS ca adversar în cadrul triu n g h iu la ru ­ i înr probabili
lu i din Italia, selecţionata Austriei.
(Agerpres)
In Editura didactică si pedagogică
1
o
f i
§
I b 3ZUIESC DIN TSMP In cursul acestui tru clasa a X-a, ma­ Uzate broşuri cu N-xl.. PENTRU 24 ORE
şi
an în E ditura didac­
Vreme nestabiţâ, cu cerul mai
tică şi pedagogică vor nualele de teorie cla­ în lim bile franceză, m ult noros. Vor oficina precipita­
solfegii, pentru
rusă, engleză şi ger­
apare aproape 26 m i­ sele a IX-a si a X-a. mană. „Cele mai fru ­ ţii sub forma de lauoviţă şi nin ­
Soneria telefonului curmă firu l scripţie. drum ul a fost redat c ir­ lioane manuale — cu­ „Istoria artelor plasti­ moase poezii Clame­ soare. V intul va sufla moderat
discuţiilor... culaţiei. Dar ninge mereu... prinzând 840 titlu ri — ce". pentru şcolile (L ze". „Texte uşoare iu din uord-vest. Temperatura sta­
— Alo Da I... Vin acum !... — Pentru dimineaţă vor trebui pentru învăţământul arte plastice, „Istoria limba rusă pentru ţionară, ziua va fi cuprinsă întie
Oamenii din ju ru l mesei ascul­ m obilizaţi cetăţenii la curăţarea de toate gradele. D in ­ pedagogiei" pentru clasele V şi V III0, — 2 si 2 grade, iar noaptea intre
tară atenti... zăpezi i. tre acestea se rem ar­ şcolile pedagogice si „Antologie de versin i — 2 şi — 7 grade. Ceaţă locală.
— La ieşirea din oraş, spre — Ei ştiu de fapt, dar o bine că, prin com plexitate institutele pedagogice în limba engleză pen
Dnia, drum ul s-a înzăpezit din ca încă în seara asia să le rea­ si originalitate, alge­ de doi ani pentru în­ tru liceu", „Lecturi .- P E N IU U URM ĂTO AR ELE
cauza viscolului, le făcu cunos­ mintim... bra, trigonom etria, văţători. Pentru faci­ Soare în limba ger­ 3 Z ILE
cuţii comunicarea prim ită prin te­ — .‘şi-acum să ne gîndim da geometria, chimia, f i­ litarea deprinderii mană". precum si c
lefon, Danii Pam filie, vicepreşe­ primăvară... zica, literatura româ­ lim b ilo r străine de că­ metodică în legătură
nă, manualul de de­ tre şcolari, în afara u- Viv.r.e umedă, cu cerul noros.
dintele C om itetului executiv al — Da !... Să discutăm despre sen artistic şi istoria nor manuale însoţite cu predarea lim b ii vi
Sfatului popular al oraşului Sebeş, prim ăvara vie ţii — copiii... artelor plastice, pen­ de discuri, vor fi i ea- lite ra tu rii latine. Tem peratura staţionată, apei in
apoi ieşi grăbit din birou. Pentru ei, gospodarii oraşului (Agerpres) scădere. Pericol de polei.
Cei rămaşi în încăpere, Daniel s-au gîndit să amenajeze un doc
Ilaneş, deputat şi membru in co­ ele joacă si distracţii în parcul
m itetul executiv, Cornel Dăian, 23 August. Prevăzători, gospo­
di/eelorul IC O., Nicolae Băcilă, darii au şi comandat obiectele Curînd după acest incident, d i­
secretarul com itetului executiv al metalice de joacă, urm ind ca recţia aeroportului a consultat
sfatului popular si alţi eîţiva de­ ele să fie amplasate în teren, o specialiştii ornitologi, care au re­ » - — m s
putaţi, eontinuară discuţia între­ dată cu prim ii m uguri. Totoda­ comandat să fie speriate păsările
ruptă prin plecarea vicepreşedin­ tă cu primele semne ale tine­ prin emiterea unor zgomote sim i­
telui. U rm ărind cu atenţie schi­ rescului anotimp, peluzele cu ga­ lare îm puşcăturilor.
ţele de pe masă, cei prezenţi zon ce se vor extinde, vor fi In prezent, pe aeroport funcţio­
hotărau măsurile prin care pla­ plantate cu m ii de flo ri a căror nează cîteva „sperietori" — m i­ Franţa — Pen­
nul de gospodărire si înfrum use­ toaletă a început de pe acum în crobuze prevăzute cu aparataj ra­ tru a atrage aten­
ţare a oraşului să fie înfăptuit. sera oraşului. Cei peste 1.000 bu­ dio şi pistoale speciale. Zgomotul ţia asupra inaugu­
P rivin d schiţele întocmite, pe căţi tra n d a firi pitici, aşteaptă şi îm puşcăturilor este transmis prin ră rii in sta la ţiilo r
străzi şi circum scripţii, ei vedeau ei să fie plantaţi. In parcul spor­ $ ÎN A P O I LA C IV IL IZ A Ţ IE melor în vigoare şi au hotărîţ să-l radio deasupra aeroportului, spe­ noii staţii de spor­
aievea noile zone verzi, străzile tiv „A rin i" unde au şi început întoarcă înapoi la civilizaţie. Po­ riind şi îm prăştiind stolurile de turi de iarnă La
şi trotuarele pavate, noile fru ­ lucrările de terasare cu ajuto­ Acum opt ani, un oarecare Hel- liţia a intervenit, pretextînd că vră b ii, grauri, ciori şi alte păsări. Plagne (Savoia) 2
museţi ale oraşului... rul unui buldozer, se vor efectua mut K irnbauer, inginer în vîrstă focul din vatra deschisă din co­ acrobaţi, H enri « F i
In cadrul I narări lor de moder­ lucrări de amenajare a drum u­ de 40 ele ani din Korneuburg libă ar putea provoca un incen­ (polonez) şi Josette tiJJSA
nizare vor fi asfaltate în acest lui de acces pină la stadionul (Austria), a renunţat d e fin itiv la diu în pădure. O ricît a protestat © CONCURSUL BĂRBOŞILOR (franceză) au reu­ m V J r
an străzile. 24 Ianuarie şi Do- care şi el va fi extins, iar aleile binefacerile civilizaţie i. împreună E iff, justiţia antică s-a dovedit şit o experienţă £ ■ fi
brogeanu GUerea, se va term ina vor fi străjuite de arbori orna­ cu soţia sa s-a instalat într-o pă­ mai slabă decit cea contempora­ In regiunile muntoase ale E l­ periculoasă. Sus­
pavarea străzii G aterului, a Cîn- mentali. bănci şi boschete de dure, într-o colibă veche şi dă­ nă şi el a fost obligat să-şi pără­ veţiei. Italiei, R. F. Germane şi pendaţi de un tra ­ BPk
tarului si lărgirea părţii carosa­ flori. Tot pe linia înfrum useţării răpănată; şi-a lăsat barbă, s-a sească coliba dm pădure. Acum Austriei se sărbătoreşte în fieca­ pez, care la rîndul
bile pe străzile Drum ul S ibiului oraşului, pe ambele părţi ale şo­ îmbrăcat în piei şi blănuri, şi-a locuieşte într-o casă la marginea re toamnă sărbătoarea păstorilor. său era prins de
şi P andurilor. De asemenea, vor selei naţionale vor fi amenajate schimbat numele în E iff si a în­ unui sat şi a redevenit un om o- In u ltim ul tim p, la balurile păs­ bara unui telefe­
fi îm pietruite. scarificate şi pro­ zone verzi, cu flo ri sî tra nd afiri, ceput să trăiască viaţa străvechi­ bişnuit. to rilo r se organizează tot felul de ric. ei au evoluat
filate pe o suprafaţă de 35.000 ereîndu-se un aspect peisagistic lor germani. Conform tradiţiei, concursuri — pentru mulgerea la o înălţim e de
m p. străzile Dorobanţi, G ării si plăcut... soţia sa Gudrun a adus pe lume, O SPERIETORI DE cea mai rapidă a vacilor, bate­ 60 m. la o tempe­
C riviţe i. N. Bălcescu, Uăchiţei, M icul sfat al celor cîţîva gos­ unul după altul, şapte copii. Fos­ PASĂRI ÎN AJUTO RUL rea untului, ştrîngerea turm elor ratură de minus
A lunelului, T. V ladimirescu şi podari ai oraşului se înscrie tul inginer a învăţat să practice A V IA Ţ IE I etc. Recent, a fost organiz.at si un 15 grade.
Cim pului. A cţiuni legate de re­ printre preocupările de perspec­ agricultura p rim itivă, vînătoarea, concurs original, concursul băr­ In f o t o : Cei
paraţii de trotuare, curăţări de stu pâri tu 1 şi pescuitul. El schim­ Un mare turbopropulsor englez boşilor. P articipanţii la sărbătoa­ doi acrobaţi în
tivă ale deputaţilor şi m em brilor
rigole etc., au fost dezbătute pe C om itetului executiv al Sfatului ba produsele gospodăriei sale na­ s-a ridicat in văzduh cu 78 de pa­ rea de toamnă a păstorilor, orga­ tim pul evoluării
larg. stabilîndu-se volum ul de popular al oraşului Sebeş, care, turale cu locuitorii din îm preju­ sageri la bord. Deodată, a ateri­ nizată în oraşul Immenstădte din lor la trapez.
lucrări aferente fiecărei circum ­ rim i.
paralel cu sarcinile cotidiene pe zat pe neaşteptate. După cum s-n H.F.G. s-au prezentat cu bărbi de
scripţii electorale.
care le ridică iarna, se gîndesc A utorită ţile locale, care pînâ lăm urit ulterior, trei din rele patru
Firul discuţiilor se întrerupse si plănuiesc noile frum useţi ale atunci nu acordaseră nici o im ­ motoare cu turbopropulsie c- 100 de zile, împodobite cu tălăngi.
din nou, o daţii cu intrarea vice­ oraşului în care trăiesc si m un­ I portanţă ciudăţeniilor lui K irn - rau pline-cu păsări. Probabil câ I'erdînand Miiliegg, în vîrstă de 1
preşedintelui Danii Pam filie. cesc. bnuer, au considerat că modul de în aer avionul s-a ciocnit cu un 36 de ani. a fost ales regele băr­
— Cu ajutorul plugului şi cu viaţă al lui E iff contravine nor- stol de vrăbii. boşilor.
l
sp rijin u l cetăţenilor din ciixrum- M RUGINESCU