Page 79 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 3‘ A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3443

IN F O R M A Ţ II D E P A R T ID CUM VOM REALIZA

i ir it u e p r i m p e r e a
NOILE SARCINI ?
Se întăresc rîndurile organizatei

De curînd, biroul organizaţiei de să-şi îndeplinească sarcinile pe care citeva luni, noi am p rim it în rin - M IN IE R A M O L D O V A N O U A
baz.â a pas în discuţia adunării ge­ le nu. Această metoda s-a dovedit durile organizaţiei 8 noi membri de
nerale problema modului in care am eficace. partid din rîndul ţăranilor coopera­ A nul 1966 a adus sarcini noi pen­ Petru Lcm lc : „In cadrul grupului
m uncit pentru întărirea numerică şi Tovarăşa Cornelia Negrilă, de p il­ tori. tru constructorii din Deva. Să le a- au fost create mai multe şantiere de cu sediul în oraşul Moldova nouă, raionul Moldova nouă,
calitativă a organizaţiei noastre. Con­ dă, s-a ocupat cu răbdare tim p mai Recent, biroul organizaţiei de baz.a m iulim pe cele mai principale: exe­ construcţii. In noul an forţele de
cluziile sîrit îmbucurătoare atit p lin îndelungat de tovarăşa M inodora O- a reîmprospătat rîndurile activului cuţia a 632 apar tamente in zona Goj- muncă vor trebui să lie repartizate regiunea Banat, angajează muncitori pentru următoarele
felul în care am desfăşurat munca, laru, iar in cele din urmă aceasta a fără de partid, de care ne ocupăm du a oraşului Deva, un nou sediu judicios, ţinîndu-se scama de sarci­
cit şi prin rezultatele dobîndite cerut să fie prim ită in rîndul mem­ in continuare cu grijă. pentr u DS.A.P.C., un complex auto- nile aferente fiecărei unităţi şi de meserii:
Socotesc că biroul o procedat just b rilo r de partid. La fel au procedat DO INA OLAHU moto, străzi, pavaje, canalizarea ora­ pregătirea profesională a cadrelor.
ocupîndu-se îndeaproape de activul şi alţi comunişti. secretar al organizaţiei de bază şului etc. Trebuie realizat un oarecare echili­ — mineri calificaţi ;
fără de partid. In ultim ele luni am Biroul organizaţiei de bază n-a P.C.K., brigada I a C.A.P. bru între formaţi», spre a se putea
intensificat munca de educare a to­ lăsat insă totul pe seama m em brilor Urănişca „Cum veţi realiza noile sarcini de obţine randamentele scontate. Spun
varăşilor care formează activul fără de partid. El a întreprins acţiuni o r­ plan?*' — iată întrebarea cu care aceasta îptrucit in anul 1965 situaţia — ajutori mineri calificaţi ;
de partid, de atragerea acestora în ganizate cu activul fără de partid, ne-am adresat constructorilor, cu n-a fost aşa, ci a existat o fluctuaţie
rezolvarea dife ritelor sarcini ce stau în ansamblu. In prim ul rînd, toţi to­ p rile ju l şedinţei de dezbatere a de cadr e, (e adevărat, d irija tă ) de la — artificieri calificaţi.
în faţa organizaţiei. Ca urmare, tot varăşii au fost încadraţi în invăţă- Instruirea cifrelor de plan pe 1966. Am con­
mai m ulţi din ei cereau să fie p ri­ m intul de partid şi ajutaţi îndeaproa­ siderat dr ept răspunsuri relatările u- un şantier la altul. Crearea unor Salarizarea se face conform normelor în vigoare, plus
m iţi în rîndul m em brilor de partid. pe să-şi însuşească linia politică a nor tovarăşi în tim pul pauzelor sau form aţii stabile de lucru, dotarea
In activitatea de formare, educare partidului, normele şi regulile vie ţii secretarilor părerile rostite dc a lţii, chiar in şe­ şantierelor noastre cu utilaje de ri­ un spor de izolare de 13 la sulă la salariul tarifar în vi­
şi atragere a activului fără de partid intern*» de partid Apoi, biroul orga­ dinţă. M ai jos vom consemna citeva. dicat, buldozere, şi excavatoare, în­
în rezolvarea unor sarcini este an­ nizaţiei de bază a sta bilit un num ăr Ing. loan G iurgiu, directorul gru­ chirierea la plan fizic a u tila jelor de goare, pînă la 1 octombrie 1065.
trenat nu mimai biroul, ci o însem­ de teme de conferinţe care au fost organizaţiilor pului: „In 1965 nu ne-am realizat in­ la I P.I.P.. consider că sînt măsuri
nată parte din m em brii organizaţiei ţinute în fa(a activului fără de partid. tegral sarcinile de plan. De ce? Ca­ care vor* determina accelerarea rit­ Cazarea se asigură de către întreprindere din fondul
B iroul s-a în g rijii să dea ca sarcină Munca întregii organizaţii n-a ră­ de partid pacitatea noastră de producţie a do­ m ului de execuţie pe şantierele gru­
mai m ultor comunişti de a se ocupa mas fără rezultate. Respectind cu vedit insuficienţe pe care noi n-am pului". de locuinţe pe care îl are.
îndeaproape de cîte 1-2 tovarăşi din stricteţe indicaţiile date de conduce­ ştiut să le atenuăm la tim p. De a r i, loan Borcan, maistru instalator:
activul fără de partid, ajutîndu-i rea partidului, în decurs* de numai Com itetul raional de partid Alba asemenea unui lanţ al slăbiciunilor, „P rin măsurile propuse de m u lţi to­
a organizat, la centrul de raion, un au urm at defecţiuni de planificare, varăşi se preconizează un ritm sus­ Informaţii suplimentare se primesc la serviciul per­
curs de instruire a secretarilor orga­ de aprovizionare, de folosire raţio­ ţin u t de execuţie. Vor* trebui să facă
Intensificăm activitatea culturală n iza ţiilo r de partid de la sate, din nală a tim pului de execuţie etc. faţă şi instalatorii. Nu vom putea de- sonal şi învătămînt între orele 7-15, în fiecare zi.
In anul 1966, a lirm cu toată cer­
cit dacă ni &e vor realiza urm ătoa­
cartiere, din cadrul cooperativelor de
consum şi meşteşugăreşti precum şi titudinea, sarcinile vor * putea fi rele deziderate: să se pix>cure scule
on rîndul tractoriştilor din alte in stitu ţii. T im p de două zile, depăşite. Numai eă în acest sens va noi şi, mai cu seamă, bacuri de
trebui să luăm o seamă de măsuri de
schimb la filiere m ajoritatea avînd o
cît a durat acest curs, au fost stu­
diate recentele documente adoptate sporire a capacităţii de producţie e* uzură avansată, să se meoaniz.eze in ­
Sîritem în plină iarnă. T ractoriştii rnlă a stabilit sarcini concre­ de sesiunea M arii A dunări Naţiona­ xistenle a grupului. In prim ul rînd stalaţia de izolat ţevi şi să se creeze
lucrează intens Iu repararea m aşini­ te com itetului sindicatului in ve­ le, iar m em brii biroului com itetului vn trebui să terminăm în tim p scurt o staţie mecanică de îndoit ţevi; toate
lor şi tractoarelor pentru viitoarea derea valorificării posib ilităţilo r pe staţia de betoane şi mortare semi­ cur bele, br aţăr ile şi confecţiile pen­
campanie de prim ăvară. Biroul or­ care le avem. A fost întocm it un plan raional de partid au făcut expuneri automată. vom construi circa 700 tru instalatori să fie executate în TRUSTUL M i e DEVft - EXPLOATAREA
ganizaţiei de bază şi-a pus recent al a ctivită ţii culturale care in mo­ p rivind sarcinile actuale care stau m.p. de magazii demontabile cu atelier pentru a se economisi tim p
problema necesităţii îm bunătăţirii ac­ mentul de fată este tradus ;n viaţă. in faţa organizaţiilor de partid structură uşoară, schelet din forme şi mater iale. Cred că e foarte nim erit
tiv ită ţii culturale în rîndul tractoriş­ Se ţin periodic conlerinţe, vizionări In cadrul cursului a fost organizat spaţiale din oţel beton şi pereţi din ca prim ul strat de vopsea pc radia­
tilo r pe tim pul iernii. El a întocm it colective la televizor, recenzii la d i­ beton uşor. Existenţa acestor spaţii toare să se aplice centralizat, în ate­ MINIERA DEVA
un plan de măsuri pe care l-a pus ferite cărţi. un schimb u til de păreri cu care p ri­ per mite o depozitare corespunzătoare lie ru l de preansamble deja creat.
in dezbaterea adunării generale, de­ Acum. seara după terminarea lu ­ lej secretari ai unor organizaţii de a m aterialelor de construcţie şi fa­ Intr-o perioadă im ediat următoare
venind astfel hotărîre. Colectivul no­ crului. tractoriştii noştri pot petrece partid au îm părtăşit din experienţa cilitează aprovizionarea ritm ică a şantierele de construcţii vor trebui Angajează imediat muncitori necalificaţi.
stru dispune de baza mater ială nece­ ore plăcute în clubul ce-l au la in- lor privind planificarea muncii, re­ locur ilor de muncă. să ne creeze front de luciu cit mal
sară în vederea desfăşurării unei bo­ demină. Pentru a spor i şi mai m ult produc­ larg pentru a ne da posibilitatea să Salarizarea se va face în conformitate cu
gate activită ţi culturale. Avem un iO.AN VIOREL partizarea de sarcini concrete, con­ tivitatea m uncii, în anul urm ător tre­ atacăm masiv reţelele exterioare a-
club bun. cu sală de spectacole, o secretar al organizaţiei dc bază ducerea invăţăm intului şi munca cu buie să amenajăm ateliere dc con­ ferente blocurilor*. Aş mal avea o
bibliotecă etc. Adunarea gene- S.M.T, Orâştic activul fără de partid. fecţionare a unor elemente p refabri­ propunere: in cadrul grupului să se ii H.C.M. nr. 1116*1965. Se asigură cazare in dormi­
cate ca: trepte şi contralrepte, coşuri formeze o comisie de recepţie a tu­
de fum şi ve n tilaţii de înălţimea unui turor mater ialelor prim ite de la fu r­ toare comune.
nivel, plinte. socluri, pardoseli, ate­ nizori. Vom evita numeroase surpr i­
liere centralizate pentru confecţii din ze care, de multe ori, apar numai ,i------------------------------------------------------------------
lemn şi tinichigerie. după darea în funcţiune a obiecti­
Cele spuse s-au înscris ca măsur i
Perspectivele în planul M.T.O. Vom urm ări ca ele vului**.
să se aplice întocmai".
Ing. Alexandru Lugojan. inginer Alte propuneri
Grupuri şcolare dezvoltării siderurgiei şef ad junct la T R C.IT.: „S-a m uncit
m ult anul trecut, in ciuda faptului
că nu s-nu înregistrat rezultatele G O S P O D Ă R IA A G R IC O L A
profesionale scontate Şi vă spun de ce: n-am ® Revistele tehnice de specialitate
(Urmare din pag. I) lizate din oţel carbon de calitate şi ştiut să finalizăm acţiunile în tre p rin ­ conţin soluţii şi procedee de exec uţie j
slab al iute ctc. Se prevăd măsuri şi de pe linia organizării temeinice a noi, care ar putea fi aplicate şl pc I D E S T A I P R A D
La C ugir au început lucrările de strulesc noi capacităţi de producţie, în ceea ce priveşte introducerea şi locurilor de muncă. Acest fapt a fă ­ şantierele grupului Biblioteca să fie *
construcţie a unui nou grup şcolar din care unele sînt prevăzute a in ­ extinderea tehnologiilor noi in asi­ cut ca de la o zi la alta să se rea­ dotată cu astfel de reviste incit ca­
profesional, care va fl dat în folosin­ tra în funcţiune încă in acest an pen­ milarea lingo urilo r mari pentru pro­ lizeze producţii variabile din punc t drele tehnice să poală prim i o in­ str. Decebcil nr. 46
ţă începind cu anul şcolar 1966-1967. tru a se asigura într-o mai mare mă­ ducţia de tablă groasa, stabilirea teh­ de vedere cantitativ, utilajele să fie form are competentă in anumite pro- -
Noua construcţie se compune din sură sortimentele de metale necesare nologici pentru c ilin d rii lam inorului folosite neraţional, o parte din tim - bleme ce le interesează (Ing. E. Con- |
săli de clasă pentru 600 de elevi, la­ economiei naţionale de ţevi sudate. îm bunătăţii ea ca li­ oul de lucru s-a irosit din cauza de­ standachc).
borator pentru încercări mecanice, a- Capacităţile de producţie aflate în tăţii la bandaje, discuri, osii, la u ti­ fecţiunilor de aprovizionare. Cum © Organul de control tehnic caii- J Angojearâ ciobani in următoarele condiţiuni :
telier şcoală, săli pentru c>V,en tehnic, construcţie, care urmează să intre în laje dc turnare etc. Un domeniu în văd eu redresarea situaţiei? Faţă de la tiv din grup să-ş'l pună avizul fa- H
un cămin şi o cantină. producţie anul acesta şi in anii u r­ care se va intensifica activitatea de cele spuse de directorul grupului aş vorabil pe foile de acord ale echipe- | — salariul lunar dc încadrare se plăteşte după munco In
Un asemenea grup şcolar profesio­ mători, şi alte măsuri telinito-orga- cercetare va li acela al reducerii con­ mai adăuga ceva. încă de la începu­ lor şi brigăzilor. M uncitorul trebuie | rcord, avînd media lunara cuprinsa intre 750 — 650 lei.
nal, care va pregăti cadre pentru U- nizatorice luate pe parcurs vor asi­ sum urilor specifice la materialele de tul dinii ui trebuie să se stabilească să ştie că acordarea unor sporuri va
zina „V icto ria " din localitate, se află gura in 1970 o producţie fie 0,3 m i­ masă şi în special la cocs, atît pen­ o corelaţie justă între fron tu l de lu­ fi direct determinată de calitatea Norma de îngrijire pe om esto după cum urmează :
în plină construcţie şi la Călan. lioane tone oţel, concomitent cu cr eş­ tru furnale, cubilouri, cît şi pentru cru atacat şi efectivele existente. In ­ muncii sale. (M. Chirculcscu). — oi mame cu mieii lor pinâ la Înţărcat 125 capote *
terea ponderii produselor de ca lita ­ producer ea aglom eratului autofondat. tre aceşti doi factori trebuie să e-
te, valorificarea superioară a meta­ In această dîitîcţie şi în scopul tre­ xiste un raport direct proporţional © Din şcoala profesională vor sosi — tineret ovin din anul precedent 250 capote
Complex comercial lulu i şi ridicarea in dicilor de calita­ cerii organizării producţiei pe o pentru a se putea lucia concentrat elevi practicanţi care, peste citeva 11 “ batali 300 capele
te în toate uzinele siderurgice. treaptă superioară, pe baze ş tiin ţifi­ — fapt cc permite o execuţie rapidă. luni. vor deveni angajaţi permanenţi H
Cc sarcini revin cercetării ce, m inisterul nostru va folosi pe o După efectuarea unor corelări co­ ai grupului. C a atare, practica ticeni- | — oi la recondiţionat 300 capete
In noul centru al oraşului Hune­ ştiin ţifice in această ramură rci te trebuie să se adopte p rincipiul — berbeci reproducţie 60 capete.
doara a început execuţia unui mo­ do producţie ? scaiă mai largă aportul oam enilor de organizării lu cră rilo r in flu x tehnolo­ cilo r să fie supravegheată cu atenţie,
dern complex comercial. La parterul O prim ă sarcină in acest domeniu ştiinţă în abordarea şi finalizarea u- gic continuu, pc bază de grafice pre­ să fie» încadraţi în echipe bine pre­ I Ar.gojaţii vor benoficia de toate drepturile legale unui
noii construcţii vor fi amplasate uni­ este extinderea şi concretizarea cer­ nor probleme ale tehnicii actuale in cise, care să prevadă execuţia în gătite. de la care să aibă posibilita­
tăţi de confecţii, magazine alim enta­ cetării ştiin ţifice la specificul side­ siderurgie, solicitîndu-i la participa­ tim p .şî faze. cît şi dinamica efecti­ tea însuşirii meseriei îmbrăţişate. (I. salariat de stat
Suciu).
re, chimicale, mobilă, un bufet şi un rurgiei. Astfel, ne orientăm să a p li­ rea mai activă in consiliile tehnico- velor de la obiectiv la obiectiv. După
bar, iar ta etaj un restaurant. De re­ căm cercetarea ştiin ţifică in dome­ ştiinţifice, în adoptarea de soluţii şi organizarea ştiin ţifică a fiecărui Q Din fondul de organizare să se | De asemenea, vor beneficia de haine do protocţie.
ţin u t că noile u n ităţi comerciale se niul asim ilării unor produse noi, de mai avansnle pentru dezvoltarea sec­ punct de lucru trebuie cn pe şantier confecţioneze ţarcuri demontabile ■ Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 235
vor întinde pe o suprafaţă de 3725 ina lt nivel tehnic, ca : proflle îndoi­ ţiilor* productive, în mai buna orien­ să se muncească in două schim buri, pentru materialele de instalaţii. Sc
m p., iar magazinele vor avea depo­ te. sortimente variate de ţevi sudate, tare de perspectivă a problemelor de să existe o urm ărire continuă, z il­ vor gospodări mai bine, se poate u r­ Brad.
zite mari, dotate cu utilaje frig o ri­ materiale tubulare pentru foraje de calitate şi de valorificare superioară nică chiar, a realizărilor fizice şl va­ m ări intrarea acestora in operă. (I.
fice pentru păstrarea m ărfurilor. mare adînclme, table groase norm a­ a m etalului. lorice". Borcan).

J L O A C E L O R D E T R A N S P O R T A U T O

Peste tot, in oraşe şi sate, în fa­
este cazul şantierului T.C.M.M. re­
Conduccrea
lotului,
conducerea
b rici şi uzine, de-a lungul şoselelor Gospodarii drumurilor n-au „prevăzut" această situaţie cu lare raionale, nu se îngrijesc îndea­ pentru reparaţii curente Aceste re­ clamă deseori nerespeelaica obliga­ şantierului, în calitate de beneficiari
toate că ca este vizibilă pentru o ri­
proape de crearea celor mai bune
paraţii insă, se execută intr-u n ritm
in tîln im maşini, camioane, autobascu­ cine. .^oferii sini nevoiţi sa uree pan­ condiţii de circulaţie pe şosele in cu totul nesatisfăcător datorită lip - ţiilo r de către autobaze. Adevărul trebuie să ia măsuri imediate pentru
lante, autobuze, purtind semnul dis­ ta lo iţîn d motoarele, fără să Ie fie tim pul iernii. Kle trebuie să iii măsuri este incontestabil. Dar, este raţional combaterea acestor nereguli şi să le
tin c tiv al Direcţiei regionale de tra n ­ O condiţie indispensabilă folosirii create condiţii de siguranţă a circu­ imediate pentru ca transportul auto folosită capacitatea m aşinilor puse asigure lucrătorilor care-i deservesc
sporturi auto Hunedoara Este incon­ raţionale a mijloacelor de transport laţiei. de călători şi m ărfuri sa se desfă­ la dispoziţie de către u n ităţile de cu mijloace de transport, condiţii op­
testabilă contribuţia oamenilor de la auto esle drum ul. El influenţează a- Uneori conducătorii auto sînt ne­ şoare normal pe lot tim pul sezonului transport ? Conducerea şantierului, time de muncă.
volan, a celor de la întreţinerea par­ supra vitezei şl siguranţei ciixulnţiei, voiţi să circule pe drum uri aproape rece. nu priveşte in „proprin-i curte" pen­
cului şi de la exploatare la ridicarea asupra siarii tehnice a m aşinilor. In im practicabile, care provoacă dese tru a vedea cum sint folosite ma­ 'ir
noilor obiective industriale, sau a raionul Oraştie, s-au luat măsuri defecţiuni tehnice. In această stare şinile. Cităm spre exem plificare lo­
cartierelor moderne ce se înalţă in o- pentru ca in porţiunile de drum în suit drum urile care duc spre După E vorba de amănunte ? tul Brad. care execută lucrările de a- In raidul efectuat pe principalele
raşele regiunii. Dacă pentru iarnă pantă să se împrăştie nisipul depo­ menajare a Incintelor minei Mestea­ artere de eiixrulaţie r utieră din regiu­
constructorul îşi creează din tim p zitat din tim p la marginea şoselei, să Finiră şi Str.nija, aparţinm d Sfatului căn a I.M. Tebea şi alte lucrări pen­ ne au fost scoase in evidenţă şi alte
fro n tu ri de luciu ferite de frig şi bă­ lie deblocaţi din "zăpadă stil pi i caic popular Duceş şi drum ul ce duce spre La autobaza Brad, garajul Racova, tru I.M. Barza. Acum, cind condi­ abateri de la regulile de circulaţie,
taia vu itu lu i, dacă m inerul are asi­ marchează lăţimea porţiunii carosa­ Lum brava de Sus. aparţinînd Sfatu­ am in tra t în birourile coloanelor I ţiile atmosferice impuneau măsuri abateri de la disciplina de produc­
gurat lemnul dc mină pe tot tim pul bile. Pe «asemenea şosele si în condi­ lui popular al oraşului Brad. Pe a- şi a II-a de transport marfă. Cei doi deosebite pentru asigurarea puncte­ ţie şi ultele. Nu întotdeauna capa­
iernii, aceasta este şi munca om ului ţiile iernii cînd vizibilitatea este re­ ceste drum uri circulă zilnic autobuze şefi de coloană. Oprea loan şi Ră- lor de lucru cu materialele necesare, citatea de transport este judicios fo­
anonim de la volan. De multe ori, dusă. iar depunerea de zăpadă şi po­ ce transportă muncitor i cais? lucrează doi Lucian, lipseau, fiind plecaţi la respectiv folosii ea raţională a u tila ­ losită. autovehiculele parcurg m ulte
acesta este nevoit sa înfrunte zăpa­ leiul pot produce greutăţi, ciixnlaţia la I.M. Barza. Din cauza d ru m u rilo r sediul autobazei. Am în tîln it în jelo r şi m ijloacelor de transport, drum uri în gol, conducătorii auto
da şi gerul, vîntul şi poleiul pentru se desfăşoară normal. Pe porţiunile însă autobuzele se defectează des, li schimb patru im piegaţi de mişcare, conducerea lotului a lăsat lucrurile sc prezintă cu întirziere la benefi­
a transporta mater ialele necesare lu­ expuse iiizăpezirilor au fost plantate se rup arcurile provocînd greutăţi în subliniem „de mişcare", însărcinaţi să meargă de In sine. Încărcarea pie­ ciari. iar şefii de coloană nu urm ă­
crului neîntrerupt. Dar nu toţi con­ garduri paraz.ăpczi, ia r echipa spe­ transportul m uncitorilor. să urmărească operativ modul in trişului se face manual. în tim p ce resc îndeaproape felul în care
ducătorii auto manifestă «aceeaşi cială de lucrători şi pluguri auto pa­ Asemenea situaţii mai pot fi în tîl- care isi desfăşoară activitatea con­ de m ulte zile un excavator* In Mare sînt deserviţi beneficiarii. U nită­
g rijă pentru folosirea raţională a ca­ nite şi in alte părţi ale regiunii. In ducătorii auto. Pare de necrezut, dar de funcţionare aşteaptă în şosea ţile industriale nu asigură din
pacităţii de transport. trulează pe şosele atunci cind se pre­ raionul Orăştie, de exemplu, pe dru­ nici unul din im piegaţii celor* două (cum se vede in fotografie), pentru tim p puncte de încărcare a au­
Ne-am deplasat zilele trecute In­ văd ninsori abundente sau viscoliri. mul care leagă Orăşlia de Sârăcsau coloane n-au putut să ne vorbească a fi transportat la Tcliuc. Oare acest tovehiculelor, posibilitatea de in -
tr-u n raid pe principalele artere ru­ In asemenea îm prejurări omul de la despre parcul aflat în dotare, despre u tila j de mare productivitate nu pu­ cărcare, nu pun la dispoziţie m ijloa­
tiere, însoţiţi de lucratori ai inspec­ volan nu se simte singur, ci in to n - se află de mai m ult tim p în con­ paix?ul activ, despre cauzele im o b ili­ tea fi folosit la încăixrarea pietrişu­ ce mecanizate pentru a creşte par­
toratului regional al D.lt.T.A.. pentru ju ra t de lucrători care-i asigură cale strucţie un pod in satul Homorod. zării unui număr destul de mare de lu i ? In aceste condiţii, în care o ma­ cursul mediu zilnic al autovehicule­
a vedea cum muncesc oamenii de la liberă. Deşi construcţia propi*iu-zisă este ter­ autovehicule. şină trebuie să aştepte la încărcare lor. Din această cauză staţionările
volanul maşinii şi cum sint folosite cîte 2-3 ore, nu surprind pe nimeni la încâirare-dcscArcarc sînt m ari, u-
m ijloacele de transport auto. Să fie oare vorba de un amănunt, a firm a ţiile şoferilor Codrcanu Petre neori conducătorii auto fiin d nevoiţi
de o simplă întfm plare? Ei s-au ti un- De la începutul lu n ii excavatorul şi Ion M arin că de dimineaţă şi pînă să parcurgă kilom etri întregi pentru
sformat, cel puţin aşa arată faptele, aşteaptă în drum. la ora 16 au făcut un singur trans­ a transporta la punctele de încărcare
Cu oişîea-n gard în funcţionari de birou pentru care
numele de impiegaţi de mişcare de­
vine im propriu Ca să-şi justifice sei de personal. In anul 1965 s-a dat
La ieşirea din Deva in tîln im auto­ funcţia, «nr trebui să se preocupe în­ în exploatare o autobază modernă ce
basculanta cu num ărul de circulaţie deaproape de organizarea transpor­ are şi o mare hală de reparaţii. Dar,
50.425 HD condusă de şoferul C îr- tului, să urmărească felul cum sint direcţia generală de transporturi
patiu Octavian, rare nimerise ca E- deserviţi beneficiarii, cum este u ti­ auto din m inister n-a prevăzut pen­
reinia din poveste, cu oiştea-n gard. lizată capacitatea dc transport. Or, tru acest an şl num ărul corespunză­
Maşina stătea cu o roată-n şanţ, iar prin simpla consemnare a unor ci­ tor de lucrători noii capacităţi de
auto ce
producţie. Cei 12 mecanici
două tractoare încercau în zadar s-o fre în birou nu se achită, nici pe de­ lucrează in tr-u n schimb nu pot face
scoată in şosea. Cum a ajuns maşina parte, de sarcina lor principală. faţă volum ului mare de lucrări din
încărcată cn pietriş in strada P rim ă­ care cauză calitatea reparaţiilor nu
verii. la marginea oraşului, cînd tre­ este întotdeauna corespunzătoare.
buia să transporte pietrişul in G oj- Cum e folosit timpul Care sint consecinţele? In loc să se
du!? Avea C îrpariu Octavian nevoie afle în exploatare, vin marc număr*
să ducă „undeva** o încărcătură de de imobilizare de maşini aşteaptă im obilizate să le
pietriş Spre nenorocul lui însă, ma­ vie rindu l la reparaţii.
şina nu l-a ascultat şi, în plină pantă,
în anul trecut autobaza Br ad a în-
m otorul s-a oprit. tîm pinat greutăţi in deservirea cu Şi beneficiarul are
Mal este nevoie de o precizare: m ijloace de transpor t a lotului Brad,
din cauza trecerii peste un şanţ prea aparţinînd şantierului T.C.M.M, To- obligaţii port de 4 tone pe o distanţă de 10 m uncitori.
liuc. Pentru rezolvarea acestor nea­
adine, şasml maşinii, ieşită din re­ junsuri a fost creată la începutul a- km ? Discutabile sînt şi pier derile D irecţia regională de transpor­
paraţie abia cu o zi în urmă, s-a Dc aici autobasculanta trebuie remorcată la garaj pentru reparaţii. cestui an coloana auto T.C.M.M. încă Contractele încheiate intre Direc­ care se înregistrează, pierderi de tu ri auto. conducerile autobazelor
rupt. de la înfiinţare, a fost dotată cu un ţia regională de transporturi auto care răspunde direct şeful lotului vor trebui să ia m ăsuri pentru întă­
Brad, tov. Nicoară V irgil.
rirea disciplinei în muncă a între­
(De m enţionat că lui Cîrpaciu Oc­ M ăsuri pentru deblocarea porţiu­ minată de mai m ult tim p, n-au fost numai* mic de autobasculante in sta­ Hunedoara şi d iferite unităţi indus­ U nii m aiştri, pe lingă faptul că nu gului personal, pentru îm bunătăţi­
n ilo r carosabile s-au luat şi pe şo­ luate măsuri pentru imprăşticr ea pie­ re de funcţiune. Din totalul de 40 de
tavian, care lucrn tot la T ll.C, H u­ triale obligă pe cei doi semnatari la se îngrijesc de asigurarea co n diţii­ rea cnIităţii repa ra ţiilor şi reducerea
seaua Deva-Brad. A ici însă, am în- trişului. Cin această cauză circulaţia autovehicule, in parcul activ se a- respectarea clauzelor asumate. In
nedoara, cai puţin tim p în urmă i-a tîln ît o coloană de maşini la urcarea se face prin vadul apei predneînd flA doar* 8 camioane ca roşa te şi 6 funcţie de prevederile contractului, lor necesare de transport, dau dis- tim pului de reparaţii. O rganizaţiile
fost desfăcut contractul de muncă pantei de la Dealul Mare. Aşteptau greutăţi conducător ilor auto, cum se autobasculante. Celelalte maşini sint atît beneficiarul, cît şi unitatea de |V)z.iţii care duc la încălcarea regu­ dc partid vor trebui să desfăşoare o
lilo r de circulaţie. In ziua de 14 ia ­
muncă politică susţinută pentru ca
pentru abateri asemănătoare. De ce înainte de a începe urcuşul pentru vede şi în fotografie. imobilizate, fie in reparaţii capitale, transport, isi întocmesc planuri ope­ nuarie. m aistrul Guzgan Eugen a dat liecarc conducător auto să menţină
că, pe pantă, un camion nu mai pu­ Din cele citeva exemple citate re­ fie în reparaţii curente. Aşa, spre e- rative. B eneiuiarului îi revine deci
i s-a încredinţat după puţin tim p din dispoziţie şoferului llo n ici Iile, de pe autovehiculul in bună stare tehnică,
tea sA urce. Citeva lopeţi de nisip iese că comitetele executive ale sfa­ xemplu, 10 autobasculante n-au par­ sarcina să utilizeze cît mai raţional autocamionul 26619 HD să transpor­
nou volanul m aşinii !? Este greu de îm prăştiate pe drum ai* fi fost sal­ tu rilo r populare, secţiunile de dru­ curs pinâ in 14 ianuarie nici un k i­ capacitatea de transport ce-i este aceasta fiind una din căile de spo­
explicat). vatoare. Dar gospodarii drum u rilor m uri şi poduri ale sfatu rilor popu­ lometru, tonte aflîndu-se in ateliere dusA la dispoziţie. U nii însă, cum te mai m ulţi lunv.tori fără a avea rire a capacităţii de transport.
nici măcar banei în maşină.
S. POP