Page 80 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 80
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3443
v i m
Aida Maro a fost însărcinat VIETNAMUL DE SUD la proces, care a fost înaintată
M inisterului Justiţiei.
★
• O TTA W A 25 (Agerpres).—
cu formarea noului guvern N um eroase a tac u ri Bansate Lester Pearson, a declarat în
m inistru al
P rim u l
Canadei,
parlament că „nu există eventua
KOMA 25 — Corespondentul m arţi, noul prim -m inistru a în litatea fu rn iză rii de ajutor m ili- MOSCOVA 25 (Agerpres). - toare.. Soliştii instrum entişti al
Agerpres, I. Mârgineanu, trans ceput consultările cu reprezen de fo rjele patriotice lita r canadian pentru Vietnam ul cătuiau un grup virtuos... Farme
mite : tanţii celor patru partide care de sud“. Pearsen a făcut această La 25 ianuarie, L. 1. Bvejncv. cul m olipsitor şi vitalitatea an
După consultările avute tim p urmează să facă parte din coa SAIGON 25 (Agerpres). — tegic al Saigonului o unitate a declaraţie in urma unei interpe prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., sam blului folcloric românesc îşi
de patru le cu personalităţi ale liţia de centru-stînga. Forţele patriotice sud-vietna- forţelor m ilitare auxiliare saigo- lă ri a preşedintelui Partidului l-a primit pe Nicolae Cuină, am vor ciştiga desigur prieteni şi ad
vie ţii politice italiene, cu preşe P o triv it observatorilor politici meze au atacat cu moi-tiere in neze a fost atacată în mai m ulte nou democrat, T. C. Douglas. basadorul extraordinar şi pleni m iratori în cursul turneului".
d in ţii Camerei şi Senatului si noua fază a consultărilor privind noaptea de luni baza americană rînduri de unităţi patriotice. Pier NEÎNŢELEGERI potenţiar al Republicii Socialiste
cu lid e rii partidelor politice, pre rezolvarea crizei se anunţă deo de ia Da Nang şi baza de elicop derile suferite de cei atacaţi nu România în U.R.S.S., in legătură M ilion B erlincr scrie in „The
Washington Daily News" : „O r
şedintele republicii, Saragat, l-a sebit de d ificilă, ţinînd seama de tere din regiunea num ită „m unte sînt cunoscute pînă la această INTRE RUSK cu plecarea sa definitivă în pa chestra cu naturile şi ţam balurile
însărcinat m arţi pe Aldo Moro contradicţiile existente a ti t între le de m arm ură". Agenţia Reuter oră. ŞI FULBRIGHT PRIVIND sale, cu taragotul, cobza, flu ie ru l
cu formarea noului guvern. partidele participante la coaliţie, inform a că atacurile patrioţilor ★ trie. Intre L. I. Brejneo, şi N.
Intr-o declaraţie făcută la ie cit şi între curentele divergente au provocat moartea a doi ame SAIGON 25 (Agerpres).— PROBLEMA VIETNAMEZA Cuină a avut loc o convorbire ciobănesc, bucium ul, acordeoa-
şirea de la Palatul Quirînale, din partidul democrat-creştin. ricani, a doi soldaţi ai guvernului Agenţia Associated Press a fă W ASHING TO N 25 (Agerpres). — care s-a desfăşurat intr-o atmos nele, cele 17 instrum ente cu
Moro a arătat că guvernul va fi Intr-un articol publicat m arţi, de la Saigon, precum şi rănirea cut cunoscut că un aparat am eri Secretarul de stat al S.U.A., Dean feră caldă, prietenească. coarde şi cu soliştii săi vocali, a
constituit pe baza coaliţiei de ziarul socialist „A vâ n ţi" acuză altor 11 persoane. S-au înregistrat, can de tipul C-123, avind la bord Rusk, a fost audiat tim p de trei ore fost la fel de ineîntătoare ca şi
dansul. Costumele lor naţionale,
centru-stînga, in care scop este partidul democrat-creştin că din de asemenea, pagube materiale — în afara celor patru p ilo ţi — de m em brii Comisiei senatoriale pen neobişnuit de strălucitoare, ve
necesară o «clarificare a pozi rîndurile sale s-au desprins .re în interiorul celor două baze ata şi 43 de soldaţi ai forţelor S.U.A., tru probleme externe în legătură cu
ţiilo r şi a viito ru lu i program gu belii'* care au provocat căderea cate. U n ită ţi ale Frontului na a explodat în aer deasupra unei evoluţia situaţiei din Vietnam. Cu W ASHING TO N 25 (Agerpres). selia lor molipsitoare şi precizia
vernam ental*. El a recunoscut că guvernului. P artidul lui Humor, ţional de eliberare au declanşat regiuni situate la est de localita toate că audierea a avut loc cu u- Ansam blul de cintece şi dan dansului vioi le-au adus ovaţii.
ţara are de înfruntat o serie de alte atacuri şi în d istrictul Kien tea sud-vietnameză An Khe. P ri suri româneşti „C iocîrlia". care A fost un spectacol foarte plăcut".
scrie ziarul, trebuie să ajungă şile închise, s-a aflat că între Rusk in prezent întreprinde un tu r
d ificu ltă ţi, in special in dome Binh, într-o provincie situată la mele rapoarte indicau că ar fi si preşedintele Comisiei, senatorul C ronicarul ziarului „W ashing
niul economic. Referindu-se la cît mai curînd posibil la clare 200 km de Saigon. Luni seara, supravieţuit numai 9 persoane. W illiam Fulbright, s-au iv it neînţele neu prin Statele Unite, a prezen ton Evening S tar", Joyce W arren,
orientarea noului guvern in do şi curajoase hotârîri. scria agenţia France Pressc, in geri Fuibright, scrie agenţia Reuter, tat luni seară la Washington p ri a descris spectacolul Ansam blu
meniul p o liticii externe, Moro a tr-o localitate din perimetn.il stra- ★ „s-a pus în opoziţie directă cu p rin mul din spectacolele pe care le lui românesc ca pe „o explozie
reafirm at ataşamentul fată de NEW YORK 25 (Agerpres).— cipalul grup care elaborează politica va susţine. Referindu-se la acest de veselie". „O astfel de perfec
N A.T.O , subliniind, totodată, că Robert Luftig, rare a fost în A dm inistraţiei, in special cu sec?*eta- spectacol inaugural, agenţia U- ţiune a dansului, ca aceea a an
International rela
nited Press
Italia se va strădui să aducă „o corporat în septembrie anul tre rul de stal Dean Rusk". Confirm înd sam blului românesc, scrie ziarul,
contribuţie eficace* pentru solu Acordul indiano-pakistanez cu privire cut şi trim is la baza m ilitară Fort neînţelegerile ivite, senatorul F ul tează că „ansamblul folcloric ro se poate obţine acolo unde există
ţionarea crizei care domneşte în Ord (C alifornia) a chemat în ju bright a făcut o declaraţie subliniind mânesc a p rim it aprecieri entu o veche şi tradiţională şcoala,
cadrul Pieţei comune. decată pe m inistrul apărării că el a pledat în favoarea recunoaş ziaste*. care ii sprijină pc dansatori, sau
In cursul după-amiezu de la retragerea trupelor a intrat în vigoare S.U.A., Robert McNamara. El a terii Frontului Naţional de Eliberare, Jean Battey, în ziarul „W as acolo unde, aşa cum este cazul
cerut trib u nalulu i să dea o sen acesta fiin d un clement m ajor în de hington Post", a elogiat „specta cu acest ansamblu, există o ţară
tinţă prin care să împiedice ca păşirea obstacolelor spre reglementa colul vioi şi strălucitor*', pe care în care peste un m ilion de oa
D EI.H I 25 (Agerpres). — februarie pe poziţiile deţinute înain McNamara să-l u im ită in Vietna rea problemei vietnameze. Secreta l-a prezentat grupul de artişti meni participă la mişcarea a rtis
ba Delhi s-a anunţat oficial că a- te de 5 august 19(15. mul de sud. Judecătorul Stanley rul de stat nu a fost de acord cu a- români, şi a arătat că „vitalitatea
cordul realizat între şeful Statului Intrarea în vigoare a acordului a Faulkner a declarat că procesul ceastă propunere — a adăugat Ful este atributul cel mai izbitor al tică de amatori. Românii au în-
Deschiderea M ajor al armatei indiene, generalul fost anunţată şi de postul de radio va începe la 31 ianuarie la San bright. grupului, iar aceasta este înso cîntat un public numeros şi en
pakistanez.
J. Choudhuri si comandantul sef al
tuziast. Sperăm că vor reveni
ţită de cel mai bun um or şi o
Totodată, preşedintele Comisiei se
forţelor armate pakistaneze, genera ★ Francisco. El a arătat că Luftig — natoriale pentru problemele externe impecabilă montare. Costumele curind pentru a prezenta noi
bazîndu-se pe Carta O.N.U,. pac
D E b lII 25 (Agerpres). —
lucrărilor Congresului lul Mohammed Musa, cu privire la P rim ul m inistru al Indiei, Indira tul Briand-Kellog din 1928 şi sen s-a pronunţat îm pclriva bombardă bogat împodobite erau îneîntâ- spectacole".
de la frontiera
retragerea trupelor
rii II.D Vietnam. F ulbright a spus
celor două ţări a intrat în vigoare la Gandhi, a rostit luni seara o cuvîn- tinţele pronunţate in procesul c ri că a cerut secretarului de stat să
m in alilo r de război de la Nuren-
P. C. Italian 25 ianuarie. tare in care. referindu-se. printre al berg — susţine că participarea consulte in viito r Comisia înainte de
P otrivit com unicatului oficial d ifu
tele. la declaraţia de la Taşkent a a-
zat de Biroul indian de inform aţii, firm a t că aceasta „constituie o primă Statelor Unite la războiul din a adopla hotârîri in problema viet Un buget „inflaţionist"
ROMA 25, — Corespondentul A- acordul prevede, în prima fază. retra etapă spre stabilirea unor relaţii paş Vietnam este ilegală. Faulkner a nameză, dai nu a p rim it un răspuns
gerpres, I Mărgineanu, transm ite: gerea reciprocă a trupelor in termen nice între India si Pakistan", deşi adăugat că Robert Luftig nu a favorabil din partea lui Rusk.
M a rţi dimineaţa s-au deschis în de cinci zile la o distanţă de aproxi „nu duce automat la normalizarea re p rim it ordinul să plece in V iet „Nu am văzut niciodată o proble
marea sală a Palatului E.U.R. lucră m ativ 1 km de la linia poziţiilor o- la ţiilo r dintre cele două ţări". nam. dar el se teme de aceasta mă in care să existe atîta nesiguran W ASHINGTO N 25 (Agerpres). — servatori — relatează agenţia Franre
rile celui dc-al X l-lea Congres al cupate în patru sectoare dr frontieră: in tr-u n mesaj adresat populaţiei din cauza intensificării interven ţă*, a adăugat el, referindu-se la Bugetul S.U.A. pe exerciţiul fina n Presse — au remarcat că costul răz
P artidului Comunist Italian. Rajasthan -S ind, Am ristar-Lahore, ţârii, preşedintele Pakistanului, A- ţiei m ilita te a S.U.A. in această deosebirile de vederi existente intre ciar 1966-1967. prezentat Congresu boiului din Vietnam a depăşit cu
După deschiderea lu cră rilor a fost Jamm u-Sialkot şi Akhnur-Cham b. In yub Khan, a menţionat că declara iară. Petiţionarul a arătat că el o ficia lită ţile americane în prablema lui de preşedintele Johnson, este m ult previziunile chiar şi anul a-
evocată figura lu i Palm iro Togliatti cea de-a doua fază, acordul stipu ţia de la Taşkent nu a privat popu nu obiectează să servească in ca vietnameză. considerat de comentatorii de presă ccsta şi ar putea să se intîm ple la
şi s-a păstrat un m inut de reculegere. lează demontarea in stalaţiilor m ili laţia din Jammu şi Caşmir de drep drul forţelor armate, dar nu vrea Intr-u n comentariu consacrat de din Washington ca fiin d dominat, a- fel in 1966-1967. A devenit evident,
Congresul a adoptat următoarea tare si retragerea trupelor pînă la 25 tul lor la autodeterminare. să plece in Vietnam. c la ra ţiilo r făcute de Fulbright, agen proape în întregime, de escaladarea continuă agenţia, că ameninţarea de
ordine de zi: 1. — Raportul „Pentru ba Washington un purtător de ţia United Press International scrie războiului dus de Statele Unite în moment nu este recesiunea ci in fla
pace, pentru înaintarea pe calea ita cuvînt al M inisterului A părării al că „atitudinea acestuia reflectă neli Vietnam. S ubliniind că cheltuielile ţia. Această ameninţare rezultă nu
liană spre socialism, o nouă m a jo ri S.U.A a declarat că a fost p ri niştea unui număr de mem bri ai pentru intervenţia americană în V ie t mai din cauza poverii care apasă a-
nam au crescut cu peste 100 la sută,
tate democratică, unitatea forţelor m ită o citaţie pe adresa m inis Congresului in legătură cu consecin supra economiei sub forma conflic
muncitoreşti şi socialiste"; 2. — Mo si p ro b le m a rh o d e sia n ă tru lu i McNamara de a se prezenta ţele unei noi escaladări a războiului agenţia Reuter arată că este vorba tului vietnamez".
difică ri la statutul p a rtidului; 3. — din Vietnam ". de un buget „in fla ţio n ist". „U n ii ob- Referindu-se la fe lu l cum a fost
Alegerea noilor organe conducătoare LONDRA 25 (Agerpres). — P articipanţii la m iting au adoptat p rim it bugetul în Congres, corespon
şi de control ale partidului. In localul Asociaţiei U n ită ţii A- o rezoluţie în care au cerut arestarea •) dentul din Washington al agenţiei
Secretarul general al P.C I., Luigi fricane din Londra a avui loc un imediată a lui lan Smith şi a adepţi Associated Press subliniază că a-
Longo. a prezentat raportul la p ri m iting, organizat de Comitetul O r lor săi. eliberarea deţinuţilor poli cesta a suscitat „rezerve in privinţa
mul punct al orriinei de zi. In cursul ganizaţiilor africane din Anglia. Lu- tici din Rhodesia şi instaurarea u- efectelor pe care extinderea pe scară
după-amiezii avi avut lor lucrările înd ru vin tu l cu acest prilej, liderul nui regim al m ajorităţii africane. largă a războiului din Vietnam le-ar
d ife ritelo r comisii, urm înd ca m ier P artidului popular progresist şi fos ★ putea avea asupra prograjpe|9 i; in
curi dim ineaţa să înceapă dezbaterea tul prim -m inistru al Guyanei B ri LU SAKA 25 (Agerpres).— terne". A rătind că se aşteaptă ca bu
generală pe marginea raportului po tanice. Cheddi Jagan, a arătat că Ziarul „Zîm babwe Revue", orga getul m ilita r să fie aprobat atît de
litic. sprijină lupta poporului rhodesian nul de presă al partidului Uniunea democraţi cît şi de republicani, ace
pentru eliberarea de sub jugul co Poporului A frican Zim babwc (Za- eaşi agenţie consideră însă că „a fir
lonialist. „Dacă va fi necesar şi par pu), publică ‘ un articol în care de maţia lui Johnson că va cerc o su
tidele sud-rhodesiene vor cere vo mască manevrele britanice menite să mă mai mare şi impozite noi în cazul
[ntîlitire între luntari. noi le vom acorda sprijinul inăbuşească mişcarea de eliberare cînd conflictul se va intensifica în
nostru" — a declarat .lugan. Redac naţională din Rhodesia. Referindu-se Vietnam va dezlănţui o campanie
conducători ai P.M.U.P. torul organului de presa al Comite la ştirile provenite din Rhodesia cu pentru reducerea ch eltuielilor pe plan
intern". Senatorul democrat Spessard
tului O rganizaţiilor africane „Kao p rivire ia crearea unei noi organi Holland a declarat că „cererea de
şi ai P.C. din Journal", Obi Egbun a chemat ti zaţii — .P artidu l naţionalist a fri fonduri suplim entare de 12,7 m ilia r
can" — ziarul subliniază că aceasta
întrea
nerelul din Africa şi din
de dolari şi noul buget m ilitai- de
Cehoslovacia ga lume să intre în brigăzile este o nouă manevră a Angliei me 60 m iliarde dolari încep să arate (‘os
nită să ducă la crearea unei a „treia
de voluntari care se creează pentru
a participa la mişcarea de eliberare forte", pe care s-ar putea bizui in tul uriaş al acestui război nedecla
V A R Ş O V IA 25 (Agerpres). — din Rhodesia. politica sa antiafricanâ. rat". Senatorul republican T h u r-
In zilele de 24 şi 25 ianuarie, la
Wisla (R P. Polonă), a avut loc o în- mound şi-a exprim at părerea că Sta
tîln irc prietenească între W ladyslaw tele Unite „se află într-un război
Gom ulka, prim -secretar al C.C. al Belgia şi Olanda nu sînt de acord cu cererea foarte costisitor", iar senatorul demo
P.M.U.P., Jozef Cyrankiewicz. mem crat Henry .lackson a afirm at cu
bru al B iroului P olitic al C.C. al „este evident că va fi necesară o
P.M.U.P., preşedintele C onsiliului de italiei de a se amina sesiunea Pieţei comune
M in iştri, St. Jendrichowski, membru sporire a fo ndurilor cerute pentru
al B iroului P olitic al C.C. al P.M U.P., conflictul din Vietnam ".
preşedintele Comisiei de stat a pla BRU XELl.ES 25 (Agerpres). — dere faptul că în cursul lu n ii februa B R A Z IL IA — In fo to : M u lţi
n ific ă rii, P. Jaioszewicz, membru su La Bruxelles s-a anunţat oficial că rie şi în prim a parte a lunii martie, dintre m icuţii locuitori ai ca rti „Cazul Ben Barka"
pleant al B iroului P olitic al C.C. al Belgia şi Olanda nu sint de acord m in iştrii de externe ai Belgiei şi O- erelor sărăcăcioase din oraşele
P.M.U.P., vicepreşedinte al C onsiliu cu cererea Italiei de a se amjna la landei vor fi angajaţi în diferite ac braziliene nu au posibiltatea de
lu i de M in iştri, şi A ntonin Novotnv, o dată ulterioară C onsiliul M iniste ţiu ni în străinătate. a merge Ia şcoală, ei petrecîd- ATENA 25 (Agerpres). —
prim -secretar al C.C. al P.C. din rial al C.E.E. fix a t pentru 28 si 29 Pe de altă parte, la Bonn s-a aflat du-şi o mare parte din tim p pe Bncei'care de a salv a M uncitorii şi funcţionarii din
Cehoslovacia, preşedintele R.S. Ce ianuarie la Luxemburg. Guvernul ră si guvernul vest-german s-a pro străzile oraşelor. serviciile poştale, telegrafice şi
hoslovace, Jozef Lenart, membru al belgian a adresat reprezentantului nunţat îm potriva am înării C onsiliu reSafliic fraiico~m ai*acaBie telefonice din Atena au declarai
P rezidiului C.C. al P.C din Cehoslo permanent al Italiei pe lingă Piaţa lui M inisterial. m arţi o grevă de 24 de ore in
vacia, preşedintele guvernului R.S. comună, Antonio V enturini o notă sprijinu l revendicărilor legate de
Cehoslovace. Otakar Simunek, mem cerind Italiei să-şi retragă cererea PARIS 25 (Agerpres). — partea regelui Hassan al M arocului. asigurările sociale.
bru al P rezidiului C.C. al P.C. din de amînare a lucră rilor C onsiliului In pofida unei răciri a re la ţiilo r înainte de a pleca spre Paris, Gue-
Cehoslovacia, vicepreşedinte al gu M inisterial. Acţiunea guvernului bel Peste 3,5 milioane de cetăţeni dintre Maroc şi Franţa — ca urmare dira a avut o îndelungată întrevede In legătură cu numeroasele
vernului. gian a fost întreprinsă de comun a- a rechemării ambasadorilor lor din re cu regele Hassan, iar la Paris a greve care au loc in Grecia zia
ba 25 ianuarie, oaspeţii cehoslovaci coi’d cu guvernul olandez, întrucît, cele două capitale — guvernul maro purtat discuţii cu o serie de persona rul „A vghî". organ al partidului
relatează United Press International, spanioli muncesc în străinătate
au părăsit Polonia. can nu a închis d e fin itiv uşa în faţa lită ţi franceze. Partizan al democra EDA. publică un articol în csre
ambele guverne consideră .neferici solicitărilor autorităţilo r franceze ţiei liberale pe plan intern, Guedira cheamă la solidaritate cu gre
tă* in iţia tiva italiană de a se amina M A D R ID 25 (Agerpres). — în Franţa. Comisia apreciază că „a- privind elucidarea „cazului Ben Bar- s-a dovedit a fi un bun diplomat, viştii. Ziarele de dreapta însă
lucrările C onsiliului M inisterial că P o trivit concluziilor unei comisii ceastă enormă masă de m uncitori, ka". Pentru a încerca sa salveze re mai ales atunci cind a fost vorba do condamnă guvernul grec pentru
Sesiunea soluţie crizei comunitare ce durează care a studiat problema em igranţilor care provin de obicei din straturile laţiile franco-marocane, grav com menţinerea bunelor relaţii intre „poziţia şovăitoare" şi cer ca gre
ruia îi revine sarcina de a găsi o
de şapte luni. In notă se atrage aten spanioli, în prezent peste 3,5 m ili cele mai sărace ale populaţiei spa promise de „afacerea Ben Barka", la Franţa şi Maroc. El a jucat un rol viştii să fie m obilizaţi pe m otiv
oane cetăţeni spanioli muncesc
in
im portant in reglementarea diferen
Paris a sosit fostul m inistru de ex
niole, contribuie în fiecare an cu 250
ţia că o nouă dată pentru ţinerea străinătate. Cea mai mare parte d in milioane de dolari la rezervele de de terne marocan. Ahmed Reda Guedi- delor care au apărut între cele două câ actualele greve „provoacă pa
Consiliului C onsiliului M inisterial n-ar putea fi tre ei se află în America. In ţările vize ale Spaniei, compensînd in par ra, care deşi nu mai ocupă o func ţări după obţinerea independenţei gube".
fixată mai înainte de a doua jum ă
vest-europene se află 1,2 milioane e-
te balanţa de plăţi a ţării, în mod
tinuă să se bucure de apreciere din
tate a lu n ii martie, avindu-se în ve m igranţi spanioli, dintre care 800.000 tradiţional deficitară". ţie oficială în guvernul marocan, con M arocului şi, îndeosebi, în tim pul
războiului dus de Franţa in Algeria.
European
MOSCOVA în special din Asia de sud-est, îm potriva m ăsurilor a n tiin fla ţio - voltarea re la ţiilo r comerciale din Lucrările seminarului vor dura CANBERRA
STRASBOURG 25 (Agerpres). — precum şi problemele colaborării tre ţările Asiei şi Extrem ului O- 4 sâptămîni.
buni au început la Strasbourg lu După cum anunţă agenţia niste ale guvernului, care lovesc Succesorul lui Menzies la pos
crările sesiunii din ianuarie a Adu TASS, la Moscova a fost sem vest-europene. în interesele oamenilor muncii. rient. Lucrările vor dura pinâ la TO KIO tul de prim -m inistru al Austra
n ă rii Consultative a C onsiliului Eu nată o convenţie consulară intre ATENA Greva a paralizat, practic, a ctivi 2 februarie. liei. Harold Hoit, a alcătuit ca
ropean, organism occidental care gru Uniunea Sovietică şi Finlanda. tatea porturilor argentiniene. AD D IS-ABEBA In Japonia a început m arţi cea binetul, ale cărui principale por
pează 18 ţări. printre care ţările Convenţia a fost încheiată în ve Preşedintele C iprului, Maka- TEL-AV1V de-a patra etapă a grevei m ari tofolii sînt repartizate după cum
membre ale Pieţei comune şi cele ale derea dezvoltării re la ţiilo r prie rios, va sosi la 28 ianuarie la A- La Addis Abeba au început narilor P o trivit ş tirilo r transm i
Asociaţiei Europene a biberului teneşti dintre cele două ţâri. tena. In tim pul şederii sale în Ziarul isiaellan „D avar" rela luni, sub auspiciile Comisiei E- se, greva a afectat echipajele a urmează : John Mcewen, vicepre-
Schimb. Pe ordinea de zi a sesiunii, capitala Greciei, Makarios va a- tează că, p o trivit datelor publi conomice a O.N.U. pentru A fi ica, 105 vase oceanice şi de cabotaj, m ier şi m inistru al com erţului
care va dura o sâptâminâ, figurează, BUDAPESTA vea convorbiri cu regele Cons care au refuzat m arţi să iasă în şi industriei, Paul Hasluck, m i
printre altele, criza Pieţei comune, tantin, cu membri ai guvernului cate de Direcţia Centrală de lucrările unui seminar privind largul m urii. nistru al afacerilor externe, A l-
raporturile A.E.b.S. — Piaţa comu Agenţia M T I anunţă că în v i grec, precum şi cu o serie de După cum se ştie, greva a fost len F airhall, m inistru al apără
nă. situaţia din Vietnam şi Rhodesia, itorul apropiat Gyula ICallai, pre personalităţi politice şi m ilitare hoturîtă de sindicatele m a rinari rii, Douglas Anthonv, m inistru
precum şi relaţiile Est-vest. şedintele guvernului revoluţionar In legătură cu problema cipriotă. lor din întreaga Japonie care de interne.
In prim a zi a sesiunii, preşedin muncitoresc-ţărănesc ungar, va susţin lupta m em brilor săi pen-
tele A dunării Consultative, Pietre face o vizită de prietenie în Re K U W E IT tiu obţinerea m ajorării salari YAOUNDE
P flim lin (Franţa), a prezentat un publica Arabă Unită, Etiopia, ilor. Directorul general al UNESCO
scurt raport asupra a c tivită ţii Consi Republica Unită Tanzania, K u Em irul K uw eitului. Abdullah (Organizaţia N a ţiunilor Unite
liu lu i European pe anul care s-a în w eit şi Republica India, la in v i Al Salim Al Sabah urmează să în A N K A R A pentru Educaţie, Ş tiinţă şi C ul
cheiat. George Thomson, m inistrul de taţia oficială a guvernelor aces treprindă în următoarele luni o Statistică din Israel, deficitul ba finanţarea proiectelor de dezvol tură), Rene Maheu, a sosit m arţi
stat la M inisterul A facerilor Exter tor ţări. serie de vizite in capitalele arabe lanţei com erţului exterior al a- tare a statelor africane. Participă Ploile abundente, care au că la Yaounde, pentru a vizita Ca
ne al Angliei, şi-a exprim at părerea — au anunţat surse oficiale. El cestci ţâri pe anul 1965 s-a cifrat reprezentanţi ai 12 ţâ ri din A- zut zilele acestea în Turcia, au
merunul. In declaraţia făcută la
că obstacolele în calea unei eventuale BONN va răspunde astfel in v ita ţiilo r la 406 milioane dolari americani. frica. provocat m ari inundaţii în Ana- sosire, Maheu şi-a făcut cunos
in tră ri a M arii B rita n ii în Piaţa co care i-au fost adresate la sfîrşitul tolia centrală şi pe ţărm urile tur
mună ar li acum mai mici. Totuşi el M inistrul de externe al Japo anului 1965 de mai m ulţi condu BANGKOIC In cuvîntul de deschidere, se ceşti ale m ă rilor Egee şi Medite- cută intenţia de a vizita regiunile
a subliniat necesitatea ca ţările nie», Shiina, şi-a încheiat vizita cători de state arabe. Printre p ri cretarul executiv al Comisiei E- rană. Inundaţiile s-au soldat cu de nord ale ţă rii.
A.E.b.S. să studieze cu multă grijă, pe care a efectuat-o tim p de două mele capitale pe care le va v i La Bangkok (Tailanda) au în conomice a O.N.U. penti-u A fri mari pagube materiale. Astfel, Maheu va participa, de ase
atunci cînd va fi cazul, o posibilă ne zile in Republica Federală Ger ceput luni lucrările celei de-a ca, Robert Gardiner, a declarat posturile de radio turceşti anun- menea, ia inaugurarea In stitu
gociere de compromis cu Piaţa co mană. In comunicatul oficial dat zita se numără Cairo, Ryad şi 19-a sesiuni a Comisiei Econo câ scopul sem inarului este stabi lâ cu inundaţiile au distrus a- tului Pedagogic din Yaounde,
mună. Referindn-se la intervenţia m i publicită ţii m arţi la Bonn se a- Amman. mice O.N.U, pentru Asia şi Ex proxim ativ 200 de case din ora
litară a S.U.A. in Vietnam, m inistrul ratâ câ Shiina a discutat îm pre trem ul Orient. La luci-ările se lirea p rin cip iilo r de elaborare a şul Demre, situat pe ţărm ul a- construit cu participarea Fondu
britanic a preconizat, scrie agenţia ună cu m inistrul de externe vest- BUENOS AIRES siunii participă reprezentanţi din p lanurilor de dezvoltare ale a- natolian al M ării Mediterane, şi lu i Special al O.N.U. în cadrul
France Presse. „o soluţie nem ilitară german, Schroeder, relaţiile Est- Docherii din Argentina au de peste 30 de ţâri. Sesiunea va stu cestor ţâri şî studierea condiţi câ m ii de acri de pâm int fe rtil UNESCO şi va râmîne în Ca
in războiul din Vietnam *. Pe de altă merun pînă la 29 ianuarie.
parte. Thomson a atras atenţia adu Vest, situaţia actuală din Asia şi clarat grevă în semn de protest dia unele probleme privind dez- ilo r prelim inare în fă p tu irii lor. se află sub apă.
nării asupra pericolului grav pe ca-
re-1 reprezintă situaţia din Rhodesia.
Redacţia ţi administraţia ilarului etr, Dr, Petru Groza or. 25, telefon 15 88, 12 75, 1585, 12 11. laxa plantă io oumciar .cv0t.Qi.in apiubAoi Duhliei p.r.TR, — or 2(jJ328 dio 6 noiembrie 1949, — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.065.