Page 81 - Drumul_socialismului_1966_01

PROLETARI DIB TOATB ŢĂRILE. U N IŢ I V A /
Vizita în Iugoslavia a tovarăşului

Ion Gheorghe Maurer

Sosirea la Belgrad

BELGRAD 26 — Corespondentul livoie Rukavina, secretar al Vecei In tim pul vizitei în Iugoslavia,
Agerpres, N. Plopeanu, transmite : Executive Federale şi alte persoa­ tovarăşul Ion Gheorghe M aurer u r­
La 26 ianuarie a sosit la Belgrad ne oficiale. Erau prezenţi m em brii mează sâ se întîlneascâ cu tovară­
tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Ambasadei Republicii Socialiste Ro­ şul Iosip Broz Tito, preşedintele
preşedintele C onsiliului de M in iştri mânia la Belgrad. R.S.F.I.
al Republicii Socialiste România, La prînz, Petar Stambolici a ofe­ ★
care, ia invitaţia tovarăşului Petar rit un dineu la Clubul deputaţilor La frontiera româno-iugoslavâ,
Stambolici, preşedintele Vecei Exe­ de la Dedinîe în cinstea oaspetelui. tovarăşul Ion Gheorghe M aurer a
cutive Federale a R.S.F.I., va face După-amiazâ, tovarăşul Ion fost întîm pinat de Boşko Vidakovici,
o vizită prietenească de cîteva zile Gheorghe Maurer, îm preună cu adjunct al secretarului de stat pen­
în RS.F. Iugoslavia. Petar Stambolici, Edvard K ardeli, tru afacerile externe, şi de alte
La sosire, In gara din Belgrad, preşedintele Scupşcinei federale, şi persoane oficiale, precum şi de
oaspetele român a fost intîm pinat Kocea Popovicl, preşedintele comi­ Aurel Mâlnâşan, ambasadorul Re­
de tovarăşii Petar Stambolici, M i- siei pentru relaţii sociale, economice publicii Socialiste România la Bel­
şi politice internaţionale a C.C. al grad. Cu acelaşi tren a sosit Iaksa
U.C.I., a plecat la Belie pentru o Petrici, ambasadorul R.S.F.I, la
vînâtoare. Bucureşti,
EXPERIENŢA ACUMULATA ANGAJAMENTUL Prezentarea scrisorilor de acreditare de către trimisul

9 extraordinar şi ministrul) plenipotenţiar al Republicii Sta­
telor Unite ale Braziliei în Republica Socialistă România.
LA B A Z A luat în întrecerea socialistă pe anul C onsiliului de Stat al Republicii So­ s iliu lu i de Stat, Chivu Stoica, a avut
a.c. preşedintele
La 26 ianuarie
o convorbire
cordială cu m inistrul
1966 de către colectivul Institutului cialiste România, Chivu Stoica, a p ri­ Republicii Statelor Unite ale Brazi­
liei, Jorge de O liveîra Maia.
m it pe trim isul extraordinar şi m in i­
stru plenipotenţiar al Republicii Sta­
La solemnitatea prezentării scriso­
PRODUCŢIEI VIITOARE de proiectare pentru construcţii şi telor U nite ale Braziliei, Jorge dc rilo r de acreditare şi la convorbire
O liveîra Maia,
care şi-a prezentat
au participat Grigore Geamănu, se­
scrisorile de acreditare.
afacerilor
neliu Munescu, m inistrul
Cu acest p rile j a luat cuvintul m i­ cretarul Consiliului de Stat. şi Cor-
nistrul Jorge de O liveira Maia. externe.
A răspuns preşedintele Consiliului M in istru l brazilian a fost însoţit dr
* TRENURI CU SUPRATONAJ materiale de construcţii al Ministerului de Stat al Republicii Socialiste Ro­ Joao Tabajara de Oliveîra, secre
6 CUM CONCEPEM PREGĂTIREA UMOR REPARAŢII mânia, Chivu Stoica. tar II.
industriei Construcţiilor rilo r de acreditate, preşedintele Con- (Agerpres)
După ceremonia prezentării scriso­
Colectivul de muncă al staţiei O atenţie mai mare s-a acordat
C. F .R. Teiuş a acumulat anul tre­ creării unor condiţii cit mai bune
cut, o experienţă bogată in remorca- pentru îndeplinirea din primele zile Plecarea tovarăşului Mihai Dalea
rea trenurilor cu supratonaj. Re- a sarcinilor de plan pe 1266. Iată Colectivul In stitutulu i de proiecta­ samblu cu 1.000.000 lei;
morcind trenuri cu tonaj sporit, fo­ cîteva exemple. La depoul Teius este re pentru construcţii şi materiale de — să reducă consumurile de la lucrările Congresului P. C. Finlandez
losind amestecul de com bustibili su­ prevăzut ca la locomotivele din se­ construcţii, călăuzit de Directivele materiale faţă de indicii
periori cu cei in feriori în raport cu ria 142 să se execute în 1966 unele C.C. al P.C.R. cu privire la criteriile plafon şi lim ită cu 1.500 to­ Tovarăşul M ihai Dalea, secretar al aeroport, au venit in întîm pinare to­
greutatea trenurilor si cu specificul reparaţii cu ridicarea lor de pe osii. principale ale întrecerii socialiste, îşi ne lu ciment, 1 000 tone la C.C. al P.C.R., însoţit de Nicolae Bu­ varăşii M a rlti Malmberg, membru al
lin iilo r, intreţinînd locomotivele in ­ Pentru ca tim pul de reparaţii sâ ia angajamentul sâ depăşească sarci­ oţel beton şi 80 m.c. la jor, activist la C.C. al P.C.R., a plecat B iroului Politic, secretar al C.C. al
tr-o stare tehnică bună. mecanicii şi fie scurtat si lucrările executate cît nile de plan pe anul 1966 cu: lemn; m iercuri dimineaţa spre Finlanda P.C. Finlandez, şi Oiva Lchto, mem­
fochistii au reuşit să reducă consu­ mai bine, încă de anul trecut s-a — sâ realizeze o scurtare dc pentru a lua parte la lucrările celui bru al B iroului Politic, vicepreşedin­
m ul specific de com bustibil conven­ .studiat această problemă şî s-a a- — 1.500.000 lei la producţia 800 zile la proiectele cc se de al X lV -le a Congres al P artidului te al P.C. Finlandez.
ţional faţă de normele planificate cu juns la concluzia că, prin aplicarea globală: întocmesc pină la 8 Mai, Comunist Finlandez. (Agerpres)
2.478 tone. Este o cantitate cu care unor măsuri organizatorice, aici pot > , — 1.500.000 lei la producţia faţă de termenele contrac­ La plecare, pe aeroportul Băneasa,
s-ar putea remorca mai m ult de o fi executate reparaţii şi la alt tip de m arfă; tuale; erau prezenţi tovarăşii Vasile Pati-
lună de zile trenurile din programul locomotive. O primă măsură a fost — să depăşească cu 9.000 ore lineţ, secretar al C.C. al P.C.R., M i­
obişnuit al staţiei. aceea ca grupul de vinciuri să fie în medii convenţionale preve­ — să introducă în proiecte hail Florescu. D um itru Ivanovici si
800 m.c belon-armat prefa­
P.C.R., Ion Savu, membru supleant Pe rîul Lotru
Experienţă bună au cîstigat fero­ aşa fel amplasat îneît să se poată derile planului tehnic de bricat peste prevederile pla­ Ghizela Vass. mem bri ai C.C. al
dc
creştere a
capacităţii
v ia rii şi în direcţia mai bunei ex­ ridica atît locomotivele din seria 142, proiectare prin folosirea dc nului tehnic.
ploatări a locomotivelor. Datorită cit si cele din seria Iul. Pe baza proiecte tip şi rcfolosibilc; al C.C. al P.C.R., activişti de partid.
îm bunătăţirii ca lită ţii reparaţiilor, schiţelor si a calculelor întocmite de Pentru a asigura realizarea aces­ au început lucrările
bunei lor întreţineri si întocm irii u- ingineri, lăcătuşul Nicolae Vcrdeş — sâ reducă cu 0.4 Ici costul tor angajamente s-au luat o serie de In aceeaşi zi, tovarăşul M ihai Da­
nui program judicios de activitate, şi sudorul Cornel Ghiura, au confec­ orei dc proiectare; măsuri tehnico-organizatorice, p rin­ lea a sosit la Helsinki. La sosire, pe
distanta medie zilnică parcursă de ţionat un al doilea electropalan, cu — 500.000 lei beneficii. tre care: asigurarea contractării şi ds organizare a
o locomotivă, a crescut în trim es­ o capacitate de 6 tone. adică dublă De asemenea, colectivul in stitu tu lu i creării tuturor co nd iţiilo r necesare
tru l IV al anului trecut, la trenurile faţă de a celui existent. se mai angajează ; întocm irii proiectelor în tim p util
de călători, la 37G km. Unele locomo­ De asemenea, a fost rezolvată pro­ pentru toate lucrările clin planul pe Viaductul şantierului viitoarei
tive. ca cele din seria 142, au ajuns blema s tru n jirii cuzineţilor de bile, — să reducă valorile de devi2 1966; în scopul adoptării de tehno­
să parcurgă chiar 460 km pe zi. montaţi la loc şi a cuzineţilor de o- la fazele proiect dc execuţie logii şi sisteme constructive la ni­ hidrocentrale
velul tehnicii contemporane se vor de la Crivadia
Ca urmare a creşterii nivelului sii, montaţi în cutiile superioare la faţă de fazele proiect dc an­
profesional al m uncitorilor, a efortu­ locomotivele din seria 142, lucrare samblu cu 5.000.000 Ici; lua măsuri de îm bunătăţire a do­ Pe şoseaua Petroşanî-Haţeg sc lu­ Pe rîul Lotru au început lucră­
lu i depus de echipele complexe con­ care pînă aici nu se putea face în — sâ reducă consumurile de cum entării tehnice a inginerilor şi crează la viaductul Crivadia care va rile de organizare a şantierului
cluse de Simion Popa, Traian Suciu, staţiile in care se strunjeau cuzine­ materiale faţă de indicii proiectanţilor şi se vor organiza ti cea mai înaltă construcţie de acest viitoarei hidrocentrale — im por­
Nicolae Ivan etc. Tim pul de im obi­ ţii pentru unele seni de locomoti­ plaion şi lim ită la ciment cu conferinţe de specialitate, schimburi fel din ţara noastră. tant obiectiv energetic al actua­
lizare al locomotivelor la reparaţii, ve, decît in cazul demontării lor. In 5.000 tone, la oţel beton cu de experienţă, cursuri de îm bogăţi­ La realizarea acestei importante lului cincinal. Zilnic aici sosesc
cu ocazia spălării a fost redus cu acest scop o maşină mai veche, a- 3.000 tone şi la lemn cu 500 re a cunoştinţelor profesionale etc. specialişti în construcţii energeti­
dusâ în depou, a fost recondiţionată m.c.; lucrări, care im plică ingenioase so­
aproape 13 la sută, faţă de cit era De asemenea, colectivul institutu­ lu ţii tehnice. Întreprinderea de lu ­ ce, care au învăţat la şcoala Bi-
prevăzut Priceputul montator Simion loan, — sâ realizeze o scurtare dc lui se angajează ca prin folosirea crări speciale şi poduri aparţinînd cazului şi a Argeşului, şi au lu ­
strungarul Loghin Florea şi alţii, sub
Un ajutor im portant l-a adus în îndrumarea m aistrului Simion Ran- 3.500 zile la proiectele ce se largă a tehnologiei moderne şi de M inisterului Transporturilor Auto. crat efectiv la înălţarea barajului
privinţa reparaţiilor, a reducerii eca şi a inginerului M ihail Calea, întocmesc pe anul 19CC, faţă Navale şi Aeriene, foloseşte, cu ran­ de la Vidraru, în centrala subte­
tim pului afectat acestora colectivul de termenele contractuale; sisteme constructive care sâ ducă la dament sporit schelete metalice în lo­ rană, pe galeriile de fugă.
au reparat-o şi perfecţionat-o. Ei i-au
sectorului instalaţii, care a rezolvat adaptat un dispozitiv de strunjîre, iar — sâ introducă în proiecte scurtarea termenelor de execuţie si cul celor lemnoase. Ele perm it îm bu­ După cum relatează ing. A lex­
unele probleme, destul de dificile alături au instalat o macara cu care 2.500 m,e. bcton-aim at pre­ realizarea unor parametri tehnici şi nătăţirea ca lităţii lucrărilor, scurta­ andru Nourescu, laureat al Pre­
prin soluţii practice şi cu posibili­ se ridică cuzineţii montaţi la locul, fabricat mai m ult fală de economici de nivel ridicat, să ela­ rea termenului de execuţie şi obţine­ m iului de Stat. directorul tehnic
tăţi locale. De pildă, placa in v irti- de slrunjire. Pusă în funcţiune, a- prevederile planului tehnic. rea unei economii de aproape o ju ­ al In stitu tului de studii şi proiec­
toare de la punctai] de întoarcere a ceastâ maşina a dat rezultatele scon­ boreze jium ai^proiecte ou calificative mătate .de m ilion de lei. tări hidroenergetice, puterea nou­
locom otivelor din staţia Coşlariu tre­ tate. Din care pînă la 8 Mai, cea dc-ă dc .bine" şi .foarte bine'. (Agcrprcs) lui obiectiv va fi de 500 MW, cu
buia să intre în revizie periodică, FABR IC A DE PRODUSE 45-a aniversare de la crearea P.C.R,; o producţie medie anuală de ener­
liin d u -i necesară printre altele şi A mai fost schimbat sistemul de REFRACTARE DIN A LB A lU - gie electrică de circa 900 m ilioa­
rebandajarea roţilor. Pentru reduce­ acţionare Ja aparatul de scufundai L IA : Aspect din tim pul luării — 500.000 lei la producţia glo­ ne UWh.
rea tim pului de im obilizare a ei (a roţi pentru căline si altele. unei analize de laborator. bală; Hidrocentrala de pe Lotru va
cărei scoatere clin funcţie ar fi pro­ O problemă a constituit-o. rc- Foto : V. ONOIU — 500.000 Ici la producţia CONTRIBUŢII LA fi cea mai mare unitate de acest
dus greutăţi), conducerile unităţii si condiţionarea materialelor. La slrun- m arfă; fel construită pe liu rile noastre
sectorului instalaţii au studiat a- jirea cuzineţilor s-a colectat spânul — sâ depăşească cu 2.000 orc interioare. Lacul de acumulare,
ceastâ problemă cu m ult tim p înain­ de compoziţie. Cu acesta şi cu com­ NOUA FAŢĂ A SATULUI cu un volum de circa 300 m ilioa­
te de data reviziei si au găsit o solu­ poziţia recuperată din deblocările medii convenţionale preve­ ne mc, şî barajul vor fi situate la
ţie bună. prin asigurarea unor roţi cuzineţilor vechi, s-a strîns o canti­ derile planului tehnic dc o altitudine de circa 1.200 m. De­
de rezervă, care au fost bandajate în tate din (arc. după cum spunea tu r­ m sm creştere a capacităţii dc In aceste zile, in satele regiunii Intr-un număr de sate s-a stabilit bitul de apă necesar se va obţine
depou, cu mijloace proprii. (Această nătorul Simion Crislea. se pot con­ proiectnre prin folosirea de noastre au loc adunările pentru vo­ ca sâ fie continuate lucrările la noile prin captarea rîul ui Lotru şî al
lucrare înainte se făcea în ateliere­ fecţiona peste 300 cuzineţi de bile. tarea contribuţiei voluntare. Cetăţe­ cămine culturale, sau sâ se înceapă afluenţilor săi p rintr-o reţea de
le constructoare). Roţile uzate ale Sînt fapte care dovedesc cum ce­ proiecte lip şi refolosibîle; nii. împreună cu deputaţii, chibzu- asemenea construcţii. Astfel de lu ­ aducţiuni secundare în lungime
plăcii de întoarcere (înlocuite cu al­ feriştii depoului Teiuş au înţeles — 100.000 lei beneficii. iesc la ceea cc trebuie făcut in acest crări s-au prevăzut la unităţile cul­ totală de 125 km. înălţim ea că­
tele) urmează ca pînâ la noua revi­ să-şi rar;', datoria. Kxpc; >nţa anu­ ® O scrisoare an din contribuţia voluntară pentru turale din şalele Crisan, Şesuri, T îr- derii va fi de 816 m etri — cea
zie. să fie rebnndajnte si pregătite lui trecut reprezintă pentru colec­ Tot pină la B Mai, colectivul insti­ ca, aspectul gospodăresc-edilitar al nava şi aitele. mai mare prevăzută in cadrul
pentru montare. Prin acest proce­ tivul de aici un valoros ajutor in tutului se mai angajează: satelor să sc schimbe. Se stabilesc In comuna Crişcior, o lucrare im ­
realizarea sat rin dor pe 1966. pe săptămînă schemelor de amenajere hidro­
deu tim pul de imobilizare a plăcii — să reducă valorile de deviz lucrări care sc dovedesc cele mai op­ portantă care se va executa din con­ tehnică a cursurilor de apă din
time şi pentru realizarea cărora sint
se reduce cu aproxim ativ 40 la sută. VA SI LE STRF.MŢAN la fazele proiect dc execuţie, condiţii şi posibilităţi locale Peste tribuţia voluntară este îndiguirea ţara noastră. Centrala electrică
şi tot tu atît scade costul unei re­ tehnician faţă dc fazele proiect de an­ lot. entuziasmul şi num ărul mare al Crîşului Alb pe o lungime dc cca. ce se construieşte în subteran, la
200 m în zona scolii din localitate.
paraţii. participanţilor, dovedeşte hotârirea Lucrări im portante vor fi executa­ 140 m sub nivelul riu lu i, va fl
de a contribui la înfăptuirea lucrări­ te în acest an din contribuţia volun­ echipată cu 3-4 hidroagregate.
La elaborarea proiectelor cen­
lor din contribuţia voluntară. tară a cetăţenilor şi în satele raio­ tralei hidroelectrice de pe rîu l
In raionul Sebeş, au fost organiza­ nului Orăştic.
Lotru, specialiştii români au pre­
te pînâ acum 17 adunări pentru sta­ Interes deosebit s-a manifestat mai văzut concentrarea debitelor mai
bilirea volum ului şi destinaţiei fon­ ales in executarea unor construcţii m ultor n u ri învecinate într-un
d u rilo r din contribuţia voluntară. Lo­ social-culturale. Astfel, în comunele
Artiştii amatori G O S P O D Ă R IA C O M U N A L Ă cuitorii comunei Ohaba au votat un Vinerea şi Romos s-a votat construi­ lac de acumulare care sâ permită,
debit de 19.900 lei. sumă ce va fi rea a încă 4 săli de clasă pentru lă r­ totodată, şi amenajarea unei că­
deri importante, folosirea unor
din Băcia destinată lă rg irii spaţiului de şcola­ girea spaţiului de şcolarizare exis­ puternice staţii de pompaj pentru
rizare prin începerea construcţiei a
tent.
L A N IV E L U L C E R IN Ţ E L O R 2 săli de clasă. Tot pentru lărgirea In mai multe localităţi s-a votat construirea unui baraj de mare
aducerea în lac a unor afluenţi,
se pregătesc spaţiului de şcolarizare s-a votat începerea lucrărilor la căminele cul­ înălţim e cu materiale locale, ex­
contribuţia voluntară in Căpîlna, lu ­
în treprinderilor de gospodărie oră­ Interviu cu fov. ing. prinderile de gospodărie comunală crare care a fost începută în anul turale sau terminarea celor din anii tinderea mecanizării la construc­
trecuţi. Asemenea construcţii
vor
Umbrele inserării încep să se şenească. comunală şi locativă, le şi locativă prin crearea unor secţii trecut. continua la Turda* şi Aurel V lai- ţiile subterane. Au fost aplicate
soluţii economice şi constructive
aştearnă peste sat. Cooperatorii i>vin sarcini importante în buna des­ NICOLAE MUNTOIU de construcţii-reparaţii care să exe­ Un loc im portant îl ocupă şi lu ­ cu. In satele $ibot şi Balom ir vor fi corespunzătoare co n d iţiilo r am ­
din Băcia. de la cea mai fragedă făşurare a activităţii din economia şeful secţiunii gospodărie cute absolut toate lucrările cu ca­ crările edilitar-gospodâresti. Cetăţe­ procurate mare parte din m ateriale­ plasamentului ales. Totodată, s-a
vîrstă şi pină la cea care c onsem­ locală. Ele sînt chemate sâ execute comunala a Sfatului popular racter de construcţii ce pot fi plani­ nii din satul Gîrbova, au stabilit sâ asigurat o mai bună punere în
nează pe răbojul anilor circa şai­ către populaţie o gamă variată de ficate. Această organizare permite o amenajeze pe unele străzi, trotuare le necesare noilor cămine culturale. valoare a exploatărilor forestiere
zeci de prim ăveri, se îndreaptă servicii. regional mai bună planificare a lucrărilor, din beton. Pentru această lucrare au In satul Blandiana s-a stabilit ca şi a pitorescului regiunii, care va
spre căminul cultural. Despre rezultatele obţinute în anul o mai bună organizare a punctelor stabilit un debit de peste 17 000 lei. sumele din contribuţia voluntară să deveni un atractiv punct turistic.
In aceste seri de iarnă bogată, trecut cit si perspectivele din acest de luci u, un control şi o răspundere In satul Cârpini.ş, la fel, s-a hotăi ît fie destinate continuării lu crărilor (Agerpres)
oamenii îşi dau în tiln ire la că­ an. am rugat pe tov. ing. N. Muntoiu, mai mare a personalului de condu­ începerea lucrărilor de pa va re a stră­ de finisai Ia dispensarul medical.
m inul cultural Corul, echipa de şeful secţiunei gospodărie comunală vestiţii o poartă deopotrivă construc­ cere. contribuind in acest fel la scur­ zilor.
dansuri, brigada artistică de agi­ a Sfatului popular regional sâ ne torii cît şi beneficiarii, respectiv în ­ tarea duratei de execuţie şi îm bună­ In cadrul celor 47 adunări popu­
taţie, orchestra, soliştii dc muzi­ dea unele relaţii, lată răspunsurile treprinderile de gospodărie orăşe­ tăţirea calităţii lucrărilor executate. lare pentru votarea contribuţiei vo­
că uşoară, populară si cultă, se prim ite la întrebările noastre. nească deoarece nu în toate cazurile Incepînd cu arest an vom înfiinţa luntare organizate în satele raionu­
pregătesc intens în vederea unei B Cum apreciaţi activitatea din au creat condiţii optime de lucru. echipe de control preventiv si de in ­ lui Brad, s-a votat un debit de peste
confruntări între forţele artistice | anul trecut, desfăşurată in sec­ In activitatea anului trecut au e- tervenţii la apartamente. Echipele 338 000 lei. Din lucrările votate să se W PAGINA A 4 -A
din Băcia şi cele din Cristur. ii torul gospodăriei comunale ? xislat şi unele deficienţe care au vor fi organizate pe mijloace auto, execute am intim cele privind îm bu­
Prezenţa directorului căm inului Rezultatele obţinute în anul 1965 um brit intr-o anumită măsură rea­ dotate cu scule si piesele necesare nătăţirea condiţiilor de şcolarizare.
cultural, Petru Simu, este solici­ în activitatea de gospodărie comu­ lizările. Confirm ăm astfel aprecieri­ înlăturării imediate a deranjamen- P rintre altele s-a votat terminarea
tată, clipă de clipă, alît de către nală si locativă sînt m ulţum itoare. le unor locatari că în activitatea de Interviu realizat de lucrărilo r la şcolile de 8 ani din sa­
cei peste 60 de corişti, de cele 20 Ele reflectă preocuparea comitete­ deservire a populaţiei, în ce priveş­ V. FURIR tele Bâîţa şi Criş, începerea lucră­
perechi de dansatori, ca si d? lor executive ale sfaturilor populare, te calitatea prestaţiunilor în general, rilo r la noua şcoală din satul Oci- Corespondenţii Agerpres transmit:
a conducerilor întreprinderilor dc nu s-a făcut totul si că întreprinde­
ceilalţi artişti amatori veniţi aici gospodărie orăşenească, comunală şi (Continuare In pag a 2-a) şor etc.
să-şi petreacă în mod plăcut o locativă, a luci Atol ilor secţiunii regio­ rile de gospodărie comunală şi loca- Probleme ale politicii actuale in dezbaterea în tru n irilo r con­
tivâ nu s-au ridicat la nivelul cerin­
parte a tim pului lor liber. nale de gospodărie comunală. Astfel, ţelor. Unele conduceri de în tre p rin ­ ducerilor partidelor politice din Franţa Q R itm ul vie ţii in Gre­
Se dă tonul la o bucată, se re­ planul producţiei globale pe anul deri au angajat lucrări pentru popu­ cia este puternic afectat de va lu l de greve care a cuprins unele
petă, se reia fragmentul pentru a 1965 pe secţiune, a fost îndeplinit laţie şi pentru in s titu ţii peste pute­ sectoare cheie de activitate.
se întipări cit mai corect. Nimeni cu 101,8 la sută iar la preţul de cost rile lor, fără să-şi analizeze în prea­
nu-i supărat pentru exigenţa me­ au fost date economii peste plan de labil capacităţile de producţie, din La apropiata sesiune a Pieţei comune
reu sporită cerută de instructo­ 750.000 lei. In general, în anul 1965 care cauză angajamentele luate faţă
rul artistic, dc dirijo r. Toţi sînt au fost elim inate mare parte din de­ de beneficiari nu au putut fi res­ Italia a renunţat la cererea sa privind amînarea sesiunii, care
conştienţi de faptul că ateste re­ ficienţele tare au existat înainte pe pectate. Aşa au procedat I.G.O.
p etiţii asidue vor încununa, poa­ linia aprovizionării tehnico-materia- Deva şi Hunedoara. va avea loc la 28 ianuarie # Cancelarul Erhard a apreciat ca
te, strădaniile, munca depusă. le şî mai ales cu piese de schimb Nici salubrizarea oraşelor nu s-a foarte pesimiste perspectivele viitoarelor convorbiri între „cei sase"
Din masa mare a a rtiştilo r a- pentru parcul de autobuze. Aceasta făcut la nivel corespunzător în toa­
matori am desprins cîteva nume: a permis o mai bună aprovizionare te cartierele, deoarece s-a acordat a- In capitala Italiei continuă consultările
soţii losif şi Ana Nâdăştean, Lia şi organizare a locurilor de muncă, tenţie centrelor oraşelor, neglijîndu-
Unguraş, Margareta Ferenţ, Cor­ o deservire corespunzătoare a popu­ se periferia şi în unele cazuri spa­ Prem ierul intenţionează sâ alcătuiască un guvern mai deschis
nelia Muntean... Ei si toţi cei­ laţiei la transportul în comun şi la ţiile dintre blocuri. spre aripa dreaptă a P artidului dem ocrat<reştin in dauna par­
la lţi interpreţi sini animaţi de prestări in construcţii. O deosebită Desigur, sarcinile ce revin in tenerilor din coaliţie.
dorinţa realizării unui spectacol atenţie a fost acordata in anul 1965 acest an sînt sporite. Ele im ­
bun, instructiv, plăcut. Întreţineriî fondului de locuinţe pro­ pun măsuri corespunzătoare. Luptele din Vietnamul de sud
...Umbrele înserării s-au aşter­ prietate de stat, unde planul s-a rea­ Cc ne puteţi spune în acest Noi atacuri lansate de p a trio ţi
nut de m ult peste sat Cooperato­ lizat în procent de 101 la sută. S-a sens ?
rii din Băcia, de la cea mai fra ­ acordat o mai mare atenţie bunei Planul de producţie şi prestaţiuni
gedă vîrstă şi pină la cea cate gospodăriri şi înfrum useţării oraşe­ pe 1966 a crescut cu 5 la sută faţă Problema rhodesiană
consemnează pe răbojul anilor lor. de realizările anului 1965. Precizez Un membru al guvernului dc la Salisbury a menţionat posibi­
circa şaizeci de prim ăveri, se pre­ Şi in domeniul investiţiilor în ra­ însă că există toate condiţiile pen­
gătesc intens pentru viitoarea mura gospodăriei comunale s-au ob­ tru a le realiza. Pentru aceasta ne-am litatea ieşirii de sub jurisdicţia Angliei, a ruperii totale de Londra
confruntare artistică. ţinut unele realizări frumoase, ex- propus sâ aducem îm bunătăţiri mai
DIO NISIE M UNTEAN tinzindu-se reţeaua de apă în o- ales în activităţile în care am avut Prezenţe romaneşti
corespondent ra.şe cu peste 16 km, iar cea de ca­ deficienţe în anul trecut. P rintre
nalizare cu peste 6 km. Totuşi, pla­ măsurile preconizate aş vrea sâ arăt La Londra s-a deschis expoziţia .Comori de artă românească*
nul de investiţii nu s-a realizat. Vina mai în tîi reorganizarea interioară a ORAŞUL LU PEN I Vedere parţială din cartierul Braia.
pentru nerea Uzarea planului de in- a ctivită ţii de construcţii din între­ Foto : N. BODNARENCO