Page 82 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3444

Activitatea 27 IANUARIE 1966

în uneEe

C in e m a

La satisfacerea cerinţelor lo­ se pare totuşi că faţă de cooperati­ cărţi pentru lectură, i-am sfătuit pe
cu ito rilo r satelor de astăzi, o .sarci­ va de centru (Roşia de Secaş), sîn- aceştia să-şi constituie biblioteci per- DEVA : In compania lu i M ax Lin-»
nă deosebit de im portantă revine u- tem oarecum vitregiţi eu anum ite sdnalc. Găsind aceste c ă iţi la ma­ der — cinem atograful „P atria" J
n ită ţllo r cooperaţiei de consum, care sortimente de produse Industriale ca: gazin, m u lţi dintre elevi au început A m in tiri din copilărie — cinemato­
sînt chemate să plină la dispoziţia bocanci cu talpă de cauciuc, cizme să-Şi organizeze asemenea biblioteci. graful „A rta " ; PETROŞANI: îndrăz­
cetăţenilor o gamă variată de pro­ de cauciuc etc. Eugenia Scorţca, contabilă la Sfa­ neţul Pardaillan — cinem atograful
duse, i-od al industriei noastre socia­ Schobcl loslf. Inginerul cooperati­ tul popular comunal Vingard. Ca „R epublica" ; U ltim a vacanţă — ci­
liste. vei agricole. Sînt de acord cu cele gospodină vorbind, mă declar satis­ nematograful „7 Noiem brie" ; EU-1
Eespre felul in care‘ u n ită ţi­ spuse de tovarăşul preşedinte, apre­ făcută a tit de aprovizionarea unită­ PENI : U ltim a vacanţă — cinemato­
le cooperaţiei de cbnsum, aparţi­ ciind in plus buna comportare şi ţilo r din comună, cit şi de fe lu l în graful „C u ltu ra l" ; S IM E R IA : A tre ­
nătoare U. R. C. C. Sebeş, reuşesc strădania gestionarului llie Sîrbu din care se face deservirea. cut o femeie — cinem atograful „M u ­
să satisfacă cerinţele consumato­ satul nostru. îm i perm it să scot insă loan Suciu, şef contabil, coopera­ reşul" ; A L B A IU L I A : 800 de leghe
rilo r din satele aşezate la mare în evidenţă şi un aspect pe care îl tiva agricolă dc producţie din Oha­ pe Amazoane — cinem atograful
depărtare de centrul raionului, consider negativ in activitatea coo­ ba. Un amănunt nu tocmai neglija­ „V icto ria " ; Elena din Troia — cine-»
ne-am convins cu ocazia unei peraţiei. Este vorba de punerea la bil După munca la ferma de anim a­ m atograful „23 August" ; SEBEŞ j
anchete organizate zilele trecu­ dispoziţia cum părătorilor, mă refer le, sau după controlarea în cîmp a Cineva, acolo sus mă iubeşte —
te In cadrul anchetei am avut ca in­ ia produsele textile, a m ă rfu rilo r în semănătorilor, oamenii s-ar „încălzi" cinem atograful „Progresul" ; Sca-
terlocutori numeroşi cetăţeni, pre­ culorile specifice satului nostru. cu un păhărel de ţuică ori rachiu. ramouchc — cinem atograful „Sebe-<
şedinţi ai cooperativelor agricole de Aceasta deoarece culorile ce se poar­ Dar. aceste produse lipsesc cam de ş u i"; ORAŞTJE : 800 dc leghe pe
producţie, ingineri, cadre didactice. tă la noi nu se potrivesc cu cele so­ m ultă vreme de la bufetul nostru. Amazoane — cinem atograful „P a­
Iată eîtevn din relatările in te rlo ­ licitate în satele din jur. Or. negli- Ing. Marcel Ilin ţa . Sînt fum ător tria " ; Un cartof, doi cartofi — cine­
m atograful „Flacăra" ; H AŢEG : Car­
cutorilor noştri : )ind acest amănunt, să-î zicem aşa, N-am pretenţia să găsesc... „L ito ra l"
oamenii sînt obligaţi să plece in altă ori „Snagov" la noi în Ohaba. Nu tierul veseliei — cinem atograful
Vasilc G ligor, preşedintele coope­ „Popular** ; BRAD : Dincolo de ba­
rativei agricoie do producţie din pnrte după cum părături, iar maga­ găsesc însă nici „C arpaţi" eu sau fără rieră — cinem atograful „Steaua ro­
Pâuca In general, tovarăşii din coo­ zinul de la noi stă cu ra ftu rile pline. filtru . Situaţia dăinuie cam de m ul­ şie" ; LONEA : O norabilul Stanislas
peraţia de consum pot fi apreciaţi ca Deci, mai m ult discernăm înt înce- tişor. Cred că s-ar putea rezolva fără — agent secret — cinem atograful
,
prea m ari e forturi
buni comercianţi. Fac această a fir­ plnd cu cerinţele cum părătorilor şi + „M in e ru l"
maţie bazîndu-mă pe faptul că ma­ aprovizionarea.
Păreri asemănătoare celor consem­
gazinul m ixt din satul nostru este Paraschiva Popa — învăţătoare nate şi-au mai exprim at Nicolac M i-
destul de bine aprovizionat, punlnd din satul Presaea. O măsură pe care hălţan, loan Muntean, Maister Ag- R a i t o
A notim pul de iarnă adună in biblioteci ţ i sălile de lectură ale caselor de cultură şi căm inelor cultu­ în permanenţă la dispoziţia cumpă­ o consider bună, este aceea privind ncla, Ilic Natca, Ion Văcaru şi m ulţi
rale sute de c itito ri de toate vîrstcle. A ici îşi petrec ore plăcute in tovărăşia cărţilor şi revistelor. ră torilor un bogat sortim ent de m ăr­ difuzarea cărţii. Răspunzînd cerinţe­ a lţii. Program ul I: 5,OG M elodii populare
.Cum preferinţele literare sint foarte diferite, nu e uşor să oferi cartea potrivită pentru fiecare din nu­ furi. lor noastre, cooperaţia de consum Din relatările interlocutorilor noş­ prezentate de M nria Cornescu şi
meroşii c itito ri care vizitează zilnic biblioteca Casei raionale de cultură din Sebeş Intr-un singur an, numă­ tri iese în evidenţă faptul că în Stan Simion la vioară ; 5,40 In sunet
ru l c itito rilo r la această bibliotecă a depăşit cifra de 3600. N u-m l aduc aminte să fi lipsit pune la dispoziţie titlu rile de cărţi de fanfară ; 6,22 Jocuri populare ;
In foto: Aspect din sala bibliotecii Casei raionale de cultură din Sebeş. m ărfuri curente ca : zahăr, orez, pas­ solicitate, atît de noi, cit şi de şco­ mare măsură activitatea cooperaţiei 7,15 Pentru prietenii acordeonului ;
Foto: V. ONOIU te făinoase, untdelemn, sare etc. M i lari. Recomandind elevilor anumite de consum din localităţile am intite 7,30 C inlâ Ecnterina Cuzuioc şi Ion
s-a îm bunătăţit substanţial Este me­ Stoicilnel — muzică populară ; 7,45
Glume muzicale ; 8,08 Scene vesele
ritu l atit al U.R.C C. cît şi al tova­
din operete; 0,30 La m icrofon melo­
răşilor care lucrează nem ijlocit în
L J unităţile săteşti. Cu toate acestea, aşa dia preferată ; 9,30 Sfatul m edicului :
Prevenirea c a riilo r dentare la copii ;
S T I R Î S P O R T I V E cum reiese din ancheta întreprinsă, 9.35 Pagini din opera „M otanul în ­
călţat" ; 10,30 Vreau să ştiu (reluarea
mai sînt unele neajunsuri care um ­
em isiunii din 24 ianuarie) ; 12,10
bresc activitatea generală. Faţă de Vechi melodii populare ; 12,30 Aici...
acestea vor trebui luate măsuri e- C luj ! ; 12,50 Concert de prînz ; 14,OS
© După o zi de odihnă, turneul tul României, Teodor Ghiţescu a tre­ diţionalul turneu de luplc clasice flcace, în vederea satisfacerii depli­ Interpreţi de muzică uşoară : A ure-
internaţional de şah de la Bevcr- cut din nou în fruntea clasamentului «Mem orialul Ivan Podubnîi". Conclu­ ne a cerinţelor justificate ale consu­ lian Andrcescu, Lnna Bitencourt,
wijU s-a reluat cu disputarea p a rti­ cu 5.5 puncte. In runda a 7-a el l-a sul se va desfăşura anul acesta intre m atorilor din m ediul sătesc. P rin- Claude Francois ; 15,45 Piese in stru ­
delor din runda a 7-a. învins pe olandezul Kram er. In cele 4-G februarie la Mlnslc. P rintre p a rti­ tr-un control judicios şi mai eficient mentale de mare popularitate ; 1G.20
Astăzi, pe băncile şcolii, m ii şi m ii personală şi la onoarea şcolii", „Să In turneul fem inin, Alexandra dduă partide întrerupte, şahistul no­ cipanţi se află m ulţi luptători de va­ „Cîntecel de viaţă nouă ; — muzică
B illy
populară ;
17,00
Formaţia
de tineri îşi însuşesc cunoştinţele avem o com portare.civilizată“ , „P rie­ Nicolau jucînd cu negrele a remizat stru a obţinut o victorie şl o remiză. loare ca Istvan ICozma (Ungaria), Ser- din partea U.R.C.C. Sebeş, deficien­ Vaughn — muzică uşoară ; 17,15 D i­
necesare pentru viaţă, se formează tenie şi dragoste", „R olul lucrărilor cu Vreelcen. Principalele sale adver­ A lte rezultate din rurtda de ieri : ghei Rîbolko şi h u i G rigoriev ţele semnalate pot şi trebuie cit namica industrială ; 18,03 In ju ru l
ca buni cetăţeni ai patriei noastre. scrise si cum trebuie să ne pregă­ sare, K. Jovanovici şi Karalcns, au Jongsma-Smederevac 1-0; Beni-Ostoi- (U.R.S.S.), Ştefan IiorvA th (Iugosla­ mal grabnic înlăturate globului ; 18,42 „Dragostea, eternul
In ansamblul muncii educative, la tim pentru ele", „Frumoasă eşti, pa­ obţinut şi ele rezultate de egalitate cl 0-1; Şandor-Vesterlnon remiză. Ce­ via). Cintec — muzică din operete ; 19.00
care concură toate cadrele didactice, tria Inea )" „Ce să citim şi cum să cu Litm nnovicz şi respectiv cu Had- lelalte partide s-au întrerupt Anchetă realizată dc Seară pentru tineret ; 20,30 Astă-
organizaţiile de tineret şi fam ilia, citim ?", „Aspectul oraşului nostru zikowska. Celelalte partide, printre In clasament, la o .jumătate de Q Sala Floreasca din Capitală va M. KUGINESCU seară solistul C lhlbby C h e ke r; 20.55
orele de dirigenţie ocupă un loc im ­ după 100 de ani de viaţă". care si cea dintre Polihroniade şi punct in urma lui Ghiţescu se află găzdui dum inică 29 ianuarie 19CC cu şi corespondenţii voluntari Ciută, dansează, tinereţe ; 21,25 Şase
portant. Reuşita acestor ore depinde Desigur, un loc im portant am re­ Heemskerk, s-au întrerupt. A lexan­ Ostoici (Iugoslavia) şi Vesterînen începere de la ora 9,30 o gală de box T. TO M U TA. N. TU DOR, decenii de dragoste statornică : Ionel
în cea mai mare măsură de pasiu­ zervat şi orelor în care am analizat dra Nicolau continuă su conducă ne­ (Finlanda) cu cite 5 puncte, Ree (O- în care vor evolua 14 perechi de bo­ I. M1TEA Dăjeseu Oardă şi rom anţa; 22,20 Dc
nea şi de măiestria pedagogică a situaţia la învăţătură, disciplină şi învinsă în clasament cu 5,5 puncte, landa) cu 4 puncte şi o partidă între­ xeri ju n io ri şi de categoria î. In un şlagăr la nitul.
profesorului. $ tiu că nu este lucru frecvenţă, subliniind im portanţa urmata de IC. Jovanovici (Iugosla­ ruptă. P rintre participanţi menţionăm pe Programul II : 7,50 Prelucrări co­
uşor să devii un bun diriginte, dar frecvenţei în şcoala sernlă. In ca­ via) si Karakns (Ungaria) cu cite Simion Nicolale (Dinamo); Gheor- rale ; 8.00 De la flu ie r la m arile an­
© Sportivi din 9 ţări — Bulgaria,
nu este un lucru imposibil. Orice drul acestor ore am căutat să le 4,5 puncte, Radzilcowska (Polonia) Cehoslovacia. Finlanda, R.F Germa­ ghe Bădolu (Dinamo); Alexandru sambluri ; 9,34 Solişti de muzică u-
Drăgan (Steniia); Ion Crăciun (Meta­
profesor poate deveni un diriginte demonstrez elevilor m uncitori că tî- şi Vreelcen (Olanda) cu citc 4 puncte. nă, Iugoslavia, Polonin, România, Un­ lul); Anghel M arin (M etalul). şoară : A lin Norennu, YVilma Goich,
bun dacă depune o muncă perseve­ năi’Ul zilelor noastre nu trebuie să In turneul m aeştrilor, reprezentan­ garia şi U.R.S S. vor lua parte la tra­ LA ŢINTĂ Rudi S ehuricke; 9,55 „Ce-as şti fi­
rentă, dară se apropie cu dragoste înveţe pentru a obţine note de pro­ (Agerpres) rul dorului" — emisiune de folclo r ;
şi incredere de elevii săi, căutînd să movare, ci pentru a-i slu ji aceste 10,10 C intăreţi rom âni din trecut ;
le cunoască viaţa, preocupările, da­ cunoştinţe în viitor. Sîntem în plină iarnă şi sala de 1G.00 M ari interpreţi, d irijo ri şl o r­
că pregăteşte cu m ult simţ de răs­ Caut să aleg cele mai variate me­ aşteptare a Staţiei C.F.It. Ohaba chestre — muzică de estradă ; 17,20
pundere orele de dirigenţie. tode şi procedee pentru organiza­ de sub piatră nil este încălzită. Jocuri de perechi ; 19,03 M elodii
Tematica orelor de dirigenţie este, rea orelor de dirigenţie: convorbi­ Conducerea acestei staţii cu­ populare cu A urelia Fătu-Răduţu şi
fireşte, extrem de bogată. Unele îşi rile etice, metoda referatelor (unul aria comunala noaşte faptul că pe aici trec fo a r­ acordeonistul Sile Ungurennu ; 23,07
propun educarea tineretului în spi­ sau cel m ult două ca să nu supra- Mozaic muzical.
ritu l dragostei şl devotam entului ne­ încai'c pe elevi), vizionarea in co­ te m u lţi pasageri şi excursionişti
m ărginit faţă de patrie şi partid, al­ lectiv a unor spectacole, urmată de şi că sala respectivă nu le oferă
tele sint consacrate form ării unor discuţii, vizite la muzee, excursii condiţii prielnice de... aşteptare.
înalte trăsături morale, lă rg irii o ri­ tre au făcut o excursie pe Dunăre, la nivesisl cerîn Televiziune
prin ţară (recent elevii şcolii noas­
zontului cultural-artistic. Succesul
acestor ore depinde de felul cum d i­ la P orţile de Fier, unde se va inălţa
rigintele ştie să-şi aleagă cele mai măreaţa hidrocentrală); folosirea 19,00 Jurnalul televiziunii (I); 19,15
bune metode şi procedee ţinînd sca­ m ijloacelor audio vizuale ctc. Am (Urmare din pag. I) fondului locativ pe lingă măsurile servire din transporturi, unde în n- Emisiune pentru copii : 20,00 Din vi;.-
ma de particularităţile de vîrstâ ale invita t adesea pe unii tovarăşi in­ preconizate pentru îm bunătăţirea ac­ nul 1965 au fost cazuri de manifes­ ta anim a le lo r; 20,30 Pentru noi, fe ­
elevilor şi fie condiţiile noi în care gineri sau tehnicieni care s-au r i­ tclor Totodată, echipele vor execu­ tiv ită ţii de construcţii, se vor crea tări de indisciplină şi lipsă de res­ meile; 21,00 Debuturi ; 22,15 Gon^ ;
e: se dezvoltă astăzi. dicat din rîndul m uncitorilor ca să ta si m ici reparaţii la instalaţiile sa­ servicii de fond locativ menite să pect faţă de călători *22,45 Jurnalul televiziunii ( I I ) ; Bu­
In cele ce urmează eu voi arăta le vorbească elevilor. nitare, indiferent dacă sint în sar­ .planifice lucrările mari de reparaţii, F in anii trecuţi, s-a observat că a- letinul meteorologic.
cîtcva teme ne care le-am dezbătut Cnut în aşa fel ca pînă la sfirşi- cina proprietarului sau a chiriaşului, să efectueze controlul în folosirea spa­ pit>ape în toate oraşele noastre, o
in cadrul orelor de activităţi educa­ tul anului şcolar, fiecare elev să pentru caic vor încasa şi contrava­ ţiu lu i locativ de către locatari, să dată cu venirea primăveri», pe arte­
tive la liceul seral din Simeria, un­ contribuie cu ceva la pregătirea si loarea lucrărilor executate, în contul stabilească necesităţile dc reparaţii, rele principale de circulaţie apar î impui probabil
de predau fie mai m ulţi ani desfăşurarea orelor de dirigenţie, locatarilor. Deocamdată o asemenea măsurile necesare ş» graficele după gropi cnre se menţin pînă la m ijlo ­
Tematica orelor de dirigenţie dindu-le posibilitatea în felul aces­ echipă este in curs de organizare la cal’e urmează să sc facă reparaţiile. cul verii fără să poată fi luate mă­
mi-nm stabilit-o în funcţie de cerin­ ta să-şi afirm e înclinaţiile şi talen­ I.G.O. Hunedoara şi voi li organi­ An de an s-au alocat fonduri în­ suri de reparare, din lipsă de u tila ­ PENTRU 24 ORE
ţele si pi-oblcmele care-i frâm întau tele. zate în trim estrele I şi II la I.L.L. Pe­ semnate. în special pentru dezvolta­ je corespunzătoare. Pentru rezolva- Vreme schimbătoare ,cu cerul tem ­
pe elevii din clasa ce mi-a fost în­ M-am ferit, pe cit a fost posibil, troşani şi I.G.O. Deva rea ramurei de transport orăşenesc, rea acestei probleme, în anul 10GG porar noros. Vor cădea ninsori sla­
credinţată. să nu desfăşor ora de dirigenţie, ca In vederea îm bunătăţirii salubri­ ajungîndu-se ca numai in Valea au fost luate măsuri pentru procu­ be. V in t moderat din nord şi nord-
Fiind dirig in tă la clasa a IX -a. în orice oră obişnuită, tocmai pentru zării oraşelor încă din anul 1964 au Jiului numărul de autobuze să fie rarea şi montarea unei staţii de pre­ est Temperatura staţionară ; ziua va
prim ele orc mi-nm organizat clasa, a nu cădea în form alism şl a plic­ fost luate m ăslin pentru întocmirea de peste 75. iar in 19GG se vor mni a- parat m ixtu ri nsfalticc în Valea Jiu ­ fi cuprinsă între — 2 si 2 grade, iar
unor proiecte dc către Institutul de
dâuga aproape 20 de autobuze
am prelucrat sa irin ile care-i revin tisi pe elevi lui şi una pe Valea Mureşului noaptea între — 0 şi — 14 grade. Lo­
colectivului de conducere al clasei, Consider că au urm ări pozitive a- proiectări a construcţiilor şi instala­ Pentru crearea unei baze lehnîco- Am enumerat cîteva din măsuriie cal mai coborîtă.
precum şi regulile de purtare. cele ore de dirigenţie care ţin sea­ ţiilo r de gospodărie comunală din materiale puternice, la Hunedoara şi preconizate a fi luate in anul 19GG,
Bucureşti. In prezent sint in curs de
Constatind că o bună parte d in ­ ma de cerinţele concrete ale form ă­ avizare studiile tchnico-economico Valea Jiulu i s-au intocm it şi sc afIii menite să contribuie la realizarea PENTRU U RM ĂTO AR ELE
tre elevi nu ştiu să ia notiţe sau rii personalităţii elevilor, de nece­ pentru salubrizarea oraşelor din Va­ in fază de avizare studii tehuiio- planului de producţie şi pi estaţiuni, 3 Z IL E
nu-şi întocmesc cu conştiinciozitate sitatea înţelegerii re a lită ţilo r vie ţii lea Jiu lu i, Hunedoara. Deva şi Alba economice pentru construirea de la îm bunătăţii ea deservirii populaţiei Şi. lotuşi, mai trebuie aşteptat
temele, într-o oră de dirigenţie şi rare ating coarda afectivă cea lu lia Noi ne-am propus ca în cursul baze auto. care vor deservi şi cele­ şi a ca lităţii producţiei şi prestaţiu- m ult ? Vreme schimbătoare, cu cerul no­
le-am vorbit despre felul cum tre­ mai sensibilă a elevilor. anului J9GG să valorificăm aceste lalte activităţi din gospodăria comu­ niloiş la ridicarea prestigiului Între­ ros. favorabilă ninsorilor locale cu
buie să ne luăm notiţe, cum să fo­ Nu trebuie să uităm că anii de studii în ce priveşte colectarea si nală şi locali vă. Ne propunem ca in p rinderilor de gospodărie comunală desen dc V. M iltĂ IL E S C U temperatura in creştere uşoară la
acest an să definitivăm aceste pro­
losim manualul şi despre rolul te­ scoală lasă urme adinei in conştiin­ transportul deşeurilor menajere şi iecte si să creăm condiţiile ca în a- şi locativă. sfîrşitul intervalului.
m elor de acasă. Intr-o altă oră do ţa omului. Cîtă bucurie nu încearcă stradale, astfel ca toată organizarea nui 19G7 să se poală trece la con­
dirigenţie, 2 elevi fruntaşi in m un­ orice diriginte oind foştii iui elevi a ctivită ţii de salubrizare să se desfă­ strucţia celor două baze auto la H u­
că şi la învăţătură au întocm it cite îi scriu despre succesele lor în mun­ şoare după sistemul preconizai in nedoara şi Petroşani. compunerea substanţelor chimi­
un referat cu titlu l: «Cum fac faţă că sau la învăţătură, ii cer sfaturi proiectele de specialitate In felul a- O latură a a ctivită ţii de transport, ce''. Principiile dc creare a unor
şcolii şi producţiei". sau îi împărtăşesc necazurile sau cesta apreciem că în oraşele noastre, pentru care întreprinderile de gos­
M i-nm propus şi alle teme ca : bucuriile lor ! gradul de curăţenie şi igienă se va podărie Orăşeneasi ă vor trebui să generatoare puternice în acest
«Un colectiv închegat, o adevărată MARJA JOANDREA îm bunătăţi sim ţitor. desfăşoare o activitate susţinută, este scop sînt deja studiate. In pre­
fam ilie", «Să ţinem la demnitatea prof. la Liceul din Simeria In activitatea de adm inistrare a aceea a educaţiei personalului de de­ zent sc efectuează lucrări pentru
aplicarea lor in practică.
■» , ..Laserele viitorului — scrie
Basov - vor fi nişte maşini la
caic lumina va fi folosită drept
perete, a făcut un dop din mediu pentru transmiterea in­
zdrenţe, l-a bătut bine şi a Q ZID DE BARAJ DIN ACAD. BASOV DESPRE formaţiilor". Cu ajutorul unor
plecat, iirîndu-nc noapte BLOCURI LASERELE V IIT O R U LU I
bună. Ce noapte bună mai Intr-un articol publicat in generatoare cu semiconductor!,
putea fi aceasta cînd cea­ Pină acum. zidurile barajelor „Pravda", cunoscutul om dc este posibilă crearea pe baza a-
sul arăta ora două ? ! Şi de pe cursurile de apu mici şi ştiinţă souictic, acad. NiUolai cestor maşini a unor scheme ul­
Mai in tîî prezentările : vin, ultim ele întîm plări din inundaţia, şi am început să — Ş tiţi, cu sint Instalator barem dacă ar fi ţin u t do­ m ijlo cii se construiau în U.R.S.S. Basov, laureat al premiilor .,Le­ trarapide analoge cu radioschc-
după proiecte individuale. Aceas­
expeditorul scrisorilor, prie­ viaţă (nu ne mai văzusem cărăm apa Dar parcă o de gaze. Nu mă pricep la pul. Dar n-a apucat lucră­ ta încetinea durata construirii. mn' şi ,.N obcV atirm â că in­ mcle actuale.
tenul meu Ionică, om cu de mult), cînd s-a in tim - puteam dovedi ? ! Intre apă... torul de la I.G.O să aju n ­ La In stitu tu l „U krghîdproekt" tr-un viitor foarte apropiat vor Academicianul este de părere
muncă de teren, care călă­ plat inundaţia. Da, da ! O timp, prietenul meu ducea — Bine, dar am Vorbit gă in stradă, cînd ne-am s-a elaborat proiectul unui aşa- că au mari perspective cercetă­
toreşte m ult, vede şi aude adevărată inundaţie... tratative telefonice cu lu­ clar cu tovarăşul de ser­ pomenit că arteziana func­ num it zid celular contrafort, con­ fi obţinute rezultate deosebit dc
de toate şi rare, de la un La strigătul soţiei priete­ crătorii de la I.G.O. Am viciu. I-am explicat zece ţionează din nou... struit cu elemente din beton a r­ interesante in domeniul aplicării rile legate de utilizarea luminii
tim p, im i trim ite cu regu­ nului meu, am alergat a- uitat să-ţi spun că toate minute despre ce este vor­ Pe la ora trei, consumul mat unificate. In felul acesta se radiaţiilor laserelor asupra com­ pentru transmiterea energiei.
laritate de ceasornic, săp- mindoi In bucătărie. C hiu­ acestea se întîm plau seara, ba ... de apă în bloc a încetat şi pot construi ziduri de baraj pe puşilor chimici. „Este vorba - scrie el - de
tămînal. cîte o scrisoare; veta, paşnică pînă atunci, pe la ora 21 După un tim p Instalatorul de gaze n-a 0 dată cu aceasta a secat cursurile de apă mal m ici, după El arată că .,Puternicele radi­ transformarea radiaţiilor lasere­
destinatarul, redactorul de se transformase într-o ade­ destul de lung de parla­ mai auzii sfîrşitul frazei şi izvorul inundaţiei. Noi proiecte tip. aţii ale laserelor pot juca rolul lor în curent electric, cu randa­
Ia rubrica „De toate" a zia­ vărată fîntînâ arteziană. mentare, prietenul jr.cu s-a pe care o rostea prietenul însă n-am mai putut ador­ Fundamentul lor este realizat unui catalizator universal, care
rului. care s-a decis să dea Ţişnea apa pînă in tavan reîntors in bucătărie. meu. îşi luase tălpăşiţa. mi. Am stat de veghe pină din blocuri denumite contrafor­ ment marc, prin aşa numita re­
p ub licită ţii scrisorile lui Io­ dimineaţă... tu ri: nişte „lăzi" fără fund care să permită sintetizarea şi des- dresare a luminii",
nică, pentru că, după cum Asta-i peripeţia pe care se aşează pe plan.şeul temeliei şi
veţi vedon, nu-s lipsite de am vru t să ţi-o povestesc. se umplu cu nisip şj pietriş.
interes. Corespondenţă inedită Şi dacă cumva ai drum pe piu ÎS». V i j y îi' - i i
$i-acum, prim a scrisoare la I.G.O. Deva, spune-le to­ In apropierea oraşului Jilo m ir,
despre ; varăşilor de acolo să nu pe riu l Teterev, s^a construit un
mai glumească cu locatarii, zid experim ental după proiectul HM m vm M ISi
sfiite unei şi pe teme variate în astfel de situaţii, trlm i- tip al institutului. Aproape jum ă­
tate din el reprezintă un val din
(înd tot felul de Instalatori,
albe numai canalagii nu Că nisip şi pietriş (care revine foar­
te ieftin), iar restul — clemente
nu-i frumos. Şi-apoi, inun­
daţia a provocat stricăciuni prefabricate din beton şi beton 1/SB.l
s i III Spectacolul era impresio­ — Of, mi-a zis, abia i-am A lte telefoane, alte in te r­ apartam entului. Şi aparta­ armat. Economia realizată In no­ ; - ‘
nant, dnr n-am stat să-l convins. Mu m ir că nu venţii, certuri chiar. Ba mi mentul este al statului ! ul tip de construcţie este de n- . 'Si .M \\ W ‘ ■
Dragul meu. adm irăm Am sărit să as­ mi-au cerut şi atobiogra- se pare cu prietenul ineu Sperînd că-ţi vor fi de proxim ativ 200 000 de ruble. A h * A. ••
M-am hotărit să-ţi scriu tupăm izvorul acestei m ira­ fia, că în rest m i-an cerut l-a sculat din somn şi pe folos rîndurile mele, le sa­ *
in fiecare săptămînă o scri­ culoase fîntinî. Crezi c-am toate relaţiile posibile. Dar directorul I.G.O. Intr-un lut cu căldură şi-ţl trans­ © CEAS ATO M IC
soare. din locul in care mă putut ? Apa venea cu o oricum, mă bucur că vor tîrziu, după miezul nopţii, m it m ultă sănătate.
voi afla. M-am gîndit că presiune atit de mare in ­ veni şi vor destupa con­ a apărut un alt lucrător. De Ionică La Observatorul din Paris a
ocupîndn-te cu „de toate", cit nim ic nu-i rezista. De, ducta. obosiţi ce eram, nici nu Dragă Ionică, fost instalat recent un ceas ato­
j poate iţi vor li de ajutor şi blocul are nouă etaje. Apa Entuziasmaţi, am început ne-am mai bucurat de ve­ mic. care funcţionează pe bază
rîndurile mele care se consuma la toate să curăm mai vîrtos apa nirea lui. Ca şi prim ul, şi Scrisoarea ta m-a bucurat de vapori de rubîdlilm a căror
Astăzi îţi scriu din De­ bucătăriile de pe verticală, din apartament. Dar a tre­ acesta şi-a plim bat p riv iri­ mult. Cele ce m i-ai poves­ tetnperaturâ variază între minus
va. Deci o scrisoare „Loco", ţişnea in apartamentul cut o oră şi mai bine pînă le prin apartamentul Inun­ tit sînt Interesante şi după 40 şi plus 40 de grade. Precizia
în care vreau să-ţi poves- prietenului. să-şi facă apariţia lucrăto­ dat. a clătinat din cap şi-a cum vezi, le-am dnt publi­ acestui ceas este atît de mare in­
t?se peripeţiile unei nopţi Dacă am văzut că n-o pu­ rul dc la I.G.O. Totuşi, ră- zîs: cită ţii. Nu ştiu dacfl se vor cit dacă ar funcţiona 1.000 de
albe şi plină tu ... apă. Da, tem opri. eu m-am înarmat siiflînd uşuraţi, am lăsat — Eu nu sînt canalaglu. bucura şi tovarăşii de la anî varia ţiile sale in raport cu
cu apă ! Ascultă. Mă aflam cu o găleată, soţia priete­ găleţile jos şi l-am încon­ Mare lucru n-o să pot fa­ 1 G.O. Dar. ce Să-i faci, fie­ tim pul real nu ar depăşi o secun­
la un prieten de-al meu ca­ nului la fel, iar el a dat jurat pe salvatorul nostru ce. Doar ceva, Aşa ca să ţ i­ care cu bucuriile lui. dă. Acest aparat va permite as­
re* locuieşte în blocul turn. fuga la telefon să cheme Acesta a p rivit cataclismul nă pînă dimineaţă. Pînă la următoarea scri­ tronomilor."’ tehnicienilor care lu ­
intr-un apartament de la e- in ajutor specialiştii de la din bucătărie, inundaţia din Ne-am m ulţum it şi cu a- soare, iţi urez călătorie plă­ crează în domeniul spaţiului cos­
t j j >1 1 Tocmai ne poves­ I.G.O. Ba au mai venit şi antreu şi n dat din umeri tît. Omul de In I.G.O. a cută. mic, precum şi geofizicienilor, să
team. lingă un păhărel cu vecinii, am eninţaţi şi ei cu a neputinţă scos ţeava dc scurgere din Gcorgică S.U.A — In fo to : Această căprioară a părăsit pădurile înzăpezite,
efectueze cele mai precise cal­ unde pericolul de a fi impuşcată există continuu, şi a apărut plină de
— W cule. teamă pe una din străzile oraşului Vermont.
v