Page 83 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3444

* f -.<• 1 Pînă în prezen! in toate cooperativele agricole din regiunea Hunedoara au avut loc adu-
nari generale anuale. Cu acest prilej cooperatorii au analizat in mod temeinic activitatea des­ Răspundem
făşurata în anul precedent, scoţînd in evidenţă rezultatele bune cit şi lipsurile manifestate in
diferite sectoare. Cooperatorii au criticat lipsurile ce mai există şi au făcuţ_propun9ri valo­ la întrebările
roase pentru înlăturarea lor din activitatea fiecărei cooperative. Adunările generale s-au dove­
dit asifel o fi combative şi totodată rodnice, demonstrînd creşterea maturităţii cooperatorilor, cooperatorilor
interesul lor pentru dezvoltarea proprietăţii obşteşti. ____
O mare atenţie s a acordat dezbaterii planurilor de producţie pentru anul 1966. In cu-
vîntul lor cooperatorii au arătat caracterul real şi mobilizator al obiectivelor stabilite şi posibi­ La redacţie au sosit numeroase
scrisori în care unii ţărani coopera­
litatea înfăptuirii lor. Pretutindeni s-a remarcat preocuparea oamenilor pentru îmbunătăţirea ac­
tori din regiunea noastră solicită lă­
tivităţii de producţie. De aceea, majoritatea discuţiilor s-au referit la perfecţionarea organiză­ murirea d iferitelor prevederi ale pro­
¥% rii şi retribuirii muncii. Adunările generale au subliniat faptul că planurile de măsuri tehnico-
statut al cooperativelor
I 1 organizatorice întocmite, pentru înfăptuirea sarcinilor de plan, reprezintă importante jăloane iectelor dc al Casei de pensii şi al
agricole,
ale activităţii viitoare. Consiliilor de conducere, îndrumate şi sprijinite de organizaţiile de par- U niunilor cooperatiste. In cele cc u r­
tid le revine sarcina de a urmări zi de zi îndeplinirea lor. inează dăm răspuns la unele din a-
ceste întrebări.
In cadrul adunărilor generale s-au dezbătut cu profunzime proiectele de statut ale co-
Care sînt a trib u ţiile comisiei
operativei agricole de producţie, uniunilor cooperatiste şi Casei de pensii. Participanţii la dis­
dc judecata din cooperativele
cuţii au scos în evidenţă faptul că proiectul de statut al cooperativei agricole exprimă reali- agricole ? (Ghcnrghc Radii, sa­
i?taoei îuochind experienţa dobindilâ pînă In prezent lu l Kcciu, raionul Sebeş).
rectoare ale agriculturii noastre cooperatiste. P otrivit articolului 12 din Proiec­
Dezbâtînd capitol cu capitol, cooperatorii au apreciat prevederile proiectului de statut tul de statut al cooperativei agricole,
comisia dc judecată este organul
şi au făcut preţioase propuneri pentru îmbunătăţirea conţinutului acestuia. Cea mai mare
care examinează plingcrile coopera­
parte a dezbaterilor s-au referit la capitolul IV şi V care cuprind probleme de organi­
to rilo r nem ulţum iţi de hotărîrilc con­
zare a activităţii de producţie şi de retribuire a muncii. Cooperatorii şi-au exprimat cu acest siliu lu i de conducere privind aplica­
fe prilej acordul faţă de prevederile proiectului de statut. rea de sancţiuni disciplinare, obliga­
A B “ De aceeaşi atenţie s-a bucurat şi dezbaterea proiectelor uniunilor cooperatiste şi ol Ca­ rea Ia plata dife rite lo r despăgubiri,
pentru lipsa de interes în serviciu, şi
V L sei de Pensii. Peste tot, cooperatorii au subliniat grija partidului pentru imbunâtăţirea con­ altele. Comisia dc judecata este fo r­
ducerii şi planificării agriculturii, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oa­
menilor muncii de la saie, şi au manifestat deplina adeziune faţă de măsurile stabilite de către mala din 5 -7 membri, caic sînt
aleşi de adunarea generală pc tim p
Plenara C C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 1955.
dc 2 ani Din comisia dc judecată
In adunările generale anuale au fost alese consiliile de conducere, comisiile de revizie poate face parte orice ţăran coope­
şi de judecată, delegaţii la conferinţele rcionale precum şi delegaţii la Congresul de consti­ rator, care munceşte efectiv în u n i­
iF3 i tuire a Uniunii naţionale a cooperativelor agricole. tate. este disciplinat, dovedeşte dra­
goste faţă de avutul obştesc şi care
rara j Dezbctînc! problemele vitaie ale activităţii din cooperativele agricole, adunările generale sc bucură de stima şi încrederea ma­
anuale au scos în evidenţă rezervele de care dispune agricultura cooperatistă pentru continua
r a s I r sei largi a ţăranilor cooperatori. Ac­
ei dezvoltare. De valorificarea acestora va trebui să se preocupe cu toată răspunderea atît orga­
tivitatea acestei comisii se desfăşoa­
nizaţiile de partid, consiliile de conducere cit şi fiecare ţăran cooperator. ră pc baza regulam entului dc ordine
In pagina de foţă prezentăm cîteva aspecte do îa unele din ultim ele adunări generale interioară. In vederea în tă ririi auto­
ale cooperativelor agricole. rită ţii comisiei dc judecată, aceasta
este subordonată numai adunării ge­
1 nerale. Ce terenuri pot rămînc în
f &
I Ihfeft proprietatea personală a ţăra­
n ilo r cooperatori ? (Matei Du­
ma. comuna l'ujbga, raionul
lila).
Aşa cum prevede articolul 5 din
proiectul dc statut al cooperativelor
© ÎN STATUTUL COOPERATIVEI ® SA SE PREVADĂ ÎN STATUT agricole de producţie, în proprieta­
ucu ® m ® AGRICOLE DE PRODUCŢIE AR FI tea personală a fam iliei dc ţărani
O m e c n i p a i BINE SA SE PRECIZEZE CA RETRI­ CA FIECARE ŢĂRAN COOPERA­ cooperatori rămînc terenul pc care
TOR SA EFECTUEZE UN MINIM DE
se afla casa dc locuit şi construcţiile
BUŢIA IN NATURA SA SE DEA ZILE-MUNCÂ STABILITE DE ADU­ gospodăreşti anexe, precum şi curtea.
In proiectul de statut sc precizează
COOPERATORILOR IMEDIAT DU­ NAREA GENERALA. ca această suprafaţă nu poate depăşi
PĂ RECOLTAREA CULTURILOR. (N IC O L A E T O A D E R 800 metri putraţi. In situaţia cind
ca depăşeşte 800 metri patraţi, dife­
r e. W b i \ & (A N A D O D II - comuna Daia, comuna Apoldul dc Sus) renţa se include în lotul dat în fo­
m
raionul Sebeş) losinţa fam iliei dc ţărani cooperatori:
Pentru noii căsătoriţi care sint
o LA ATRIBUIREA LOTURILOR membri ai cooperativei agricole se
A ÎN FOLOSINŢA MEMBRILOR COO­ prevede că aceştia pot prim i in pro­
#% © AR FI BINE CA ÎN STATUT prietate personală, cu aprobarea a-
SA SE PRECIZEZE MAI AMĂNUN­ PERATORI, CONSIDER CA AR dunării generale şi pe baza unei con­
ŢIT ATRIBUŢIILE BRIGADIERILOR FI BINE SA SE ŢINĂ SEAMA DE travalori, p o trivit tarifelor oficiale,
locuri dc casă cuprinzînd cel m ult
PENTRU A LE ÎNTĂRI RĂSPUN­ GRADUL DE FERTILITATE AL TE­ 500 m etri patraţi. Dc menţionat că
Fonii de conducere barea firească ee se şi planificării agricul­ este real şi m obiliza­
al cooperatorilor din pune se referă la cau­ tu rii. In această p ri- tor, şî că măsurile sta­ DEREA FAŢA DE PRODUCŢIA CE RENULUI, DE ACEEA, AR FI UTIL asemenea locuri se dau numai din
Bretea Mureşană, ra- zele rare au determ i­ vinţă Rezoluţia Ple­ bilite sînt aşezate pe SA SE FACA ŞI ACEASTA PREVE­ terenurile care sînt situate în vatra
ionul Hia — aduna­ nat această stare de narei C C al P.CH. baze reale, coopera­ TREBUIE SA SE REALIZEZE. satului, fără a dim inua suprafaţa a-
rea generală — s-n lucruri Răspunsul a din I I —12 noiembrie to rii din Bretea si-au DERE ÎN STATUT. rnbilă. După cc au fost dobîndite dc
în tru n ii zilele trecute fost dat in mod amă­ 1005 ne indică ce a- exprim at hotărîrea dc (AURORADRAGAN.
pentru a face bilanţul nunţit de către coo­ vcm de tăcut pentru a gospodări mai bine Pojoga, raionul Hia) la cooperativa agricolă, locurile pen­
a ctivităţii desfăşurate peratorii care au luat perfecţionarea orga­ pămîntul în scopul (J U R ] IO A N din Alba) tru construcţii dc locuinţe devin pro­
dc către consiliul de cuvintul în adunarea» nizării muncii în sco­ sporirii continue a prietate personală a ţăranilor coope­
conducere si coopera­ generală Astfel, tov pul sporirii produc­ pYoducţici agricole. ratori rc:peclivi.
tori în anul prece­ Ionn Ister arăta eă ţiei agricole, lată de A. POTOPEA
dent, de a stabili ja ­ producţiile scăzute ce avem datoria să
loanele activită ţii v ii­ realizate nu se dato- mobilizăm toate fo r­
toare. precum şi ma­ i esc numai co ndiţii­ ţele din cooperativa
surile tehnico-organi- lor de clim ă care au noastră pentru a răs­
znlorice menite să fost mai puţin favora­ punde prin fapte g ri­
contribuie la în făptui­ bile, ci si felului în jii ]>c caic partidul
rea sarcinilor de plan. care a fost organizată .şi .statul ne-o acordă. AGROTEHNICA ÎNAINTATĂ
Tot cu acest p rile j muhra. In cadrul b ri­ Despre problema
cooperatorii au dez­ găzilor si echipelor folosii ii cu mai m ult
bătut pe Iar" proiec­ nu s-n desfăşurat o spirit gospodăresc a
tele dc statut ale coo­ activitate .susţinută principalului mijloc ba cooperativa agricolă de pro­ alta dacă pămîntul era lucrat
perativei agricole, u- pentru a smulge pă­ dc producţie — pă- ducţie din Bobilno, darea de sca­ bine, dovedind interes şl preocu­
niunîlor cooperatiste ru in tu lui tot ceea ce m intul — an vorbit ma şi discuţiile purtate au relie­ pare pentru creşterea producţiilor
şi a Casei de pensii. poate el să producă. şi cooperatorii Petru fat preocuparea ţăranilor de aici agricole la ha. Ţ inind seama de
0 bună parte din (la­ In prea mică măsură Ursa, Viorcl Arde­ dc a obţine producţii mai mari jîosibilităţile şi condiţiile pe care
ica de seamă si din s-a urm ărit efectua­ lean, Aurel Lnzăr in sectorul vegetal. In cuvintul le au. cooperatorii au cerut să sc
discuţii s-nu referit rea la tim p a lucră­ si alţii. Ei au arătat lor. iov. G ligor Plaga, Ştefan Ni- acorde o mai mare atenţie fe rti­
In pianul dc producţie )>e a-
Ia prim ul capitol al rilo r şi mai ales me­ că dacă se acorda mal tru procurarea si adm inistra­ ccst an cooperatorii din Deva colae, P’ilip Ortavinn si alţii, au lizării solului, alegerii şî introdu­
proiectului de statut, canizarea acestora. In- multă atenţie din rea acestor îngrăşăminte. si-au prevăzut sarcini m o b ili­ subliniat că deşi producţiile pla­ cerii în cultură a soiurilor care
unde se precizează grăşămintelc nu au partea tuturor coope­ Asa dujnă cum se arată în Un aspect iioz.iliv ridicat în zatoare. Astlel. ana li/îiul cu nificate la unele cu ltu ri ca grîu, au dat cele mai bune rezultate,
scopul cooperativei a- fost nici ele utilizate ratorilor calităţii lu­ rezoluţia Plenarei C. C. al cadrul dezbaterilor este fa jjlu l toată răspunderea factorii tare orz, si porumb, au fost depăşite, executării lucrărilor de pregătite
îngră.şă-
cu jiînă acum acest
gricole de producţie, în întregime si în pe­ crărilor efectuate, e- P.C.H. din 11— 12 noiembrie ele nu satisfac. Pe tarlaua din a terenului. Toate acestea, pre­
respectiv de a c u lti­ rioadele corespunză­ xisla posibilitatea ob­ 1905, una din importantele ac­ inînt a fost folosit în mod pro­ concură la obţinerea unor pro­ Luncă, undo porumbul s-a însă- cum şi însămmţarea, întreţinerea
va iu comun pămîn- toare. ţinerii unor produc­ ţiuni menite ca, în anii urm ă­ porţional pentru toate c u ltu ri­ ducţii sporite, oi an ajuns la m inţat hi timp, intr-un teren b i­ cu ltu rilo r şi recoltarea, să se e-
tul folosind pe scară — Avem posibilita­ ţii mai bune. La cul­ tori să asigure o creştere sim ­ le. Rău este insa că în m ajo­ concluzia că de pe fiecare din ne pregătit, iar lucrările dc în tre ­ xccute la un nivel agrotehnic r i­
largă mecanizarea, tea să gospodărim tura sfeclei dc zahăr, ţitoare a producţiei agricole, ritatea cazurilor acţiunea de cele 305 ha destinate cu lturii ţinere s-au executat la un nivel dicat. In vederea s|ioririi pro­
chimizarea, irigaţiile, nun bine cclc 500 hec­ în tru rit răritul nu s-a prin micşorarea influenţei ne­ fertilizare s-a declanşat cu în griului, se pot obţine în medie corespunzător, producţia medie a
ştiinţa şi tehnica îna­ tare dc leicn arabil făcut la tim p. nici gative a factorilor clim atici, tîrziere. deoarece unele îngră­ cîle 1 700 kg, i:»i la porumb ajuns la 2.0t*0 kg. pe toate cele 18 ducţiei la hectar, pe baza propu­
cîte 2.000 leg boabe la ha. Pen­
şăminte chimice au fost expe­
nerilor, s-a stabilit un plan con­
intată pentru obţine­ de rare dispunem — plantele nu s-au dez­ trebuie să fie folosirea ]>e o diate u n ităţii după trecerea tru obţinerea producţiilor pro­ ha Dacă toata suprafaţa c u lti­ cret de fertilizare a solului. Acest
rea unor producţii n- spunea iov. Mi hai voltat pe măsura con­ scară tot mai largă a îngrăşă­ vată cu porumb era prăşită In
qiicole vegetale şi a- Stoenesc. Va treim i d iţiilo r dc sol exis­ mintelor. In condiţiile bine cu­ tim pului do aplicare a lor. puse s-a stabilit şi un plan dc timp. puteau obţine în piiîs plan prevede îngrâsarea a 50 ha
nimale din ce în re Sil amplasăm însă tente. tată deci că noscute de climă şi sol ale Pentru înlăturarea acestui nea­ fertilizare a solului care pre­ 22.000 kg., ceea ce ar fi permis cu 1.170 tone gunoi dc grajd, 219
vede ca. în afara folosirii în ­
mai mari. Scopnl f i­ judicios fiecare cul­ factorii ce concură la nuilloi unităţi agricole din re­ juns, s-a făcut propunerea ea tregului gunoi de grajd, să se să se den la zi-muncă încă un k i­ ba cu azotat de amoniu, 33 ha cu
nal al acestei activi­ tură, să respectăm cn realizarea unor recol­ giunea noastră, extinderea ac­ nulele dc comandă privind li­ administreze şi 173 tone de su­ logram de porumb. Dar. pe une­ sare potasîcă, 30 ha cu urină şi
vrarea îngrăşămintelor chim i­
tăţi este creşterea stricteţe agrotehnica te mari se interferea­ ţiu n ii de fertilizare a unor în ­ ce să fie onorate in termenele pei fosfat. azotat, sulfat de a- le tarlale, nelucrate cum trebuie, 5 ha prin tîrlire. Cooiieiatoriî din
continuă n bunăstării ci. La cultura porum ­ ză şi sc condiţionea­ tinse suprafeţe de terenuri monin şi sare |)otasiră. Aduna­ s-au obţinut producţii mici. Bobilna şl-au exprim at hotărirea
ţărănim ii, ridicarea bului noi aveam po­ ză. De aceea, nu c su­ constituie m ijlocul principal cerute. Rezolvarea acestei pro­ de a face tot ce le stă în p u tin ­
.social-cultnrală n sa­ sibilitatea să obţinem ficient să avem un de a obţine producţii m ari si bleme va ere «a posibilitatea rea generala a cerut consiliului In discuţii, oamenii au venit ţă pentru ca producţia să crească
tului la un nivel tot producţii mai bune sol fe rtil, ei trebuie constante la hectar. ca îngrăsămintele să fie încor­ dc conducere, să acorde toată cu calcule, aiătînd cc si cit se şl să depăşească prevederile pla­
mai înalt de c iviliza ­ dacă aplicam prima să-l lucram bine. să De eficienţa folosirii cu p ri- atenţia folosirii îngrăşăminte­ putea obţine de la o cultură sau nului la toate culturile.
ţie. asigurarea cu pro­ prnsilă din vreme, însâminlnm şi sh în­ ceperc a acestor îngrăşăminte porate în sol o dată cu lucra­ lor ca mi jloc im portant dc spo-
rire a producţiei agricole.
duse agricole necesa­ respectiv atunci cind treţinem în mod co­ s-au convins şi m em brii coope­ rea de bază.
re tuturor oamenilor porumbul avea 3—4 respunzător fiecare rativei agricole de producţie cyp&BlI ftl*,n wofc
muncii. frunze. Am aminat cultură. clin Devn. In adunarea genera­ s n m «jru-ro nracna «ctuii bosjzb» ,ibbs
O prindu-sc mai in ­ însă in mod ncpermls Analizând temeinic lă anuală care a avut loc re­
sistent asupra acestei această lucrare si ca cauzele care au dus cent s-n reliefat faptul că nu­ generală au subliniat nece­ cumente precum şi In
prevederi a proiectu­ urmare si recolta de la obţinerea unor re­ mai în anul trecut, de p? tere­ sitatea aplicării lor şi în a- prevederile planului de
lui de statut al coo­ porumb obţinută a zultate mai puţin co- nurile fertilizate s-au obţinut cest an. Succesele înregis­ producţie, cooperatorii
perativei agricole, da­ fost mică. De această )'cs|iunzătonrc. eooiie- sporuri dc producţie dc pinâ trate constituie întotdeau­ din Itrad au făcut nu­
rea de seamă pieri za problemă va trebui rn lo iii din Bretea au la 40 la sută fală de plan şi na un p rile j dc îndreptăţi­
faptul ră în cadrul să ţinem seama în arătat ce va trebui faţă dc culturile obişnuite. Au tă m indne pentru noi. Dai meroase propuneri p ri­
cooperativei agricole 1000 Numai resper- făcut in acest an pen­ lost tarlale unde producţia me­ ele nu trehuie să ducă la vind întărirea continuii
din Bretea Muresană tînd agrotehnica fie­ tru folosirea mai die de gnu a ajuns la 3 9110 kg autom ulţumire. A rezultat, a brigăzilor mixte, fo r­
există condiţii de c li­ cărei cultu ri vom chibzuită a păm înlu- si 2 900 kg la hectar. Do ase­ că în ce priveşte sectorul mă eficientă de organi­
mă şi sol corespunză­ reuşi să folosim in ­ lui In acest scop a- menea. la <fci la dc zahăr s-au n a p zootehnic sînt încă multe zare a muncii in n n itn -
toare pentru obţine­ tensiv pămîntnl, aşa d n na rea generală a obţinut ci te 23.-150 kg la hec­ rezerve novalorificate si că lea noastră.
rea unor producţii cum se prevede în aprobat planul de tar, iar la porumb s-a înregis­ nu rare au Tost cazurile De asemenea, a d u n a re
bune şi chiar foarte prim ul capitol al pro­ producţie şi măsurile trat o producţie medic (le generală a cerut ca in •m -
bune. Aceasta a fir­ iectului Statutului coo­ tehnico - organizatori­ 2.045 kg la hectar. cînd disciplina a lăsat dc drul acestor brigăzi m lctv
maţie a lost dovedită perativei agricole In ce stabilite pentru Participanţii la discuţii au dorit Adunarea generală a să se acorrlp o mai mare a-
de cp/nllatele înregis­ această privinţă sta­ realizarea obiective­ menţionat Iahtul că în preocu­ apreciat că stă în puterea tenţie organizării întrecerii
trate în anii prece­ tul ne spri jină în mod lor cuprinse în plan. parea consiliului rlc conduce­ fiecărui cooj>cratnr de a fa­ socialiste. Ca o conclur‘e
denţi atît în sectorul re a stat procurarea din vreme ce mai m ult pentru bunul valoroasă s-a desprins fap­
vegetal, rit .şi cel a- substanţial, jxun în du­ S-a arătat cu acest a îngrăşămintelor chimico pre­ mers al treburilor în im ita ­ tul că în viito r consiliul d*
nimid, cu excepţia a- ne la dispoziţie ma­ p rilej care va li in văzute. precum si depozitarea, te. Rezultatele din zooteh­ conducere va trebui să m i­
nie pot fi .şi mai bune dară
nului 19(>r>. cinci re­ şini si tractoare, cre­ acest an amplasarea în locuri hine stabilite, a tu tu ­ In proiectul de Statut al •■n sa se desfăşoare pe baza în cadrul brigăzii 1 mixte. fiecare cooperator va munci liteze mai m ult în vede1 - •
organiie
ror îngrăşămintelor
zultatele obţinute nu dite. asistenţă tehni­ culturilor, re canti­ Acest lucru a permis cn în n- cooperativei agricole se a- brigăzilor mixte. In acest IVocedinrlu-sc astfel s-a conştiincios în cooperativa, dezvoltării fiecărei ranruri
din
radi
de activitate
au fost ne măsura po­ că. îngrăşăminte chi­ tăţi de îngrăşăminte nul trecut încă clin pr imele zile rată (ă una din formele de sens ei nu cerut consiliului putut realiza o mai bună la locul şi în perioadele sta­ brigăzilor mixte si îndeo­
sib ilită ţilor. Spunem mice. seminţe dc soi organice si minerale să sc transporte gunoi dc grajd organizare a muncii este si dc conducere sA ia aseme­ organizare a munci). înlâ- bilite si va respecta disci­ sebi n zootehniei peni u
nea măsuri care să ducă la
accsl huni deoarece si altele. Nu ne mai se vor folosi pentru pc 107 hectare revenind în me­ brigada mixtă. Tocmai dc o repartizare justă a sarci­ rinrlu--p totodată nu numai plina muncii, asa cum se care sint create rondi'
arcca, in cadrul
adunării
die cît.o 20 tone la ha.
Alte
în
precizează cn claritate
prorliu ţ iiIp au lost rănii ne decit sfi ne fiecare cultura. mo­ peste HOn font? gunoi de graid generale a cooperativei ni lor pe brigăzi. Adunarea controlul, ci si răspunderea noul proiect de slalnt. mai hune. In acest s<*nt»
vorbitorii s-au referit la e-
soarta
de
personagii faţa
sub cele planific ale. organizăm chibzuit mentul aplicării lor s-au folosit |)cntru fertilizarea noastre, x-a discutat m ult generală a njireriat si fap­ producţiei. Astlel, în amil Pentru anul 1 Dtîtî. în faţa xislenţn unor păşuni înt .-
De exemplu, la cul­ munca şi să folosim clei Se precizează a- a 15 ha destinate grădinăritu­ despre această formă de tul că atunci cînd s-a pus trocul producţia dc lapte '•ooperativei agricole din sc. la materialul zootehnie
lui, precum si pentru amena­
tura griului, pe rele rele mai avansate me­ poi care va fi com­ jarea paturilor calde necesare organizare întrucît la noi problema organizării m un­ planificata pe cap de vacă Brad nu stau sarcini care valoros ctc. Atent la pro­
condiţiile specifice nu jxn-
1 f>t) ele hectare, s-au tode agrotehnice în in­ p le tu l dc lucrări ce producerii răsadului. Pe lingă m it organizarea unor b ri­ cii în sectorul zootehnic, fura iată a lost dejîăşilă cu să depăşească puterile blemele pe care viaţa re •-
m em brilor săi.
recoltat cn ‘231 Icc In cest sector de pro­ se va executa la fie­ înei Asămintelc naturale au găzi specializate. Ţăranii consiliul dc conducere a cîte -124 litri. P articipanţii la discu­ perativei le ridică, consiliul
nostru de conducere va m i­
ha mai nnţin ducii <-a ducţie. l Tn sprijin care cultură, gradul mai lost încorporate în sol şi coopei aloi i loan Igreţ. loan făcut o largă consultare a Relei indu-se la experien­ ţii «u subliniat că do­ lita pentru îndeplinirea i-
masei de ţărani cooperatori.
Im jiăral, Nicolac Todornn,
p lanili it Şi la car­ substanţial din par­ de mecanizare a lor, 78 tone de snpcrloslat, azotat Lazăr Al masau, Romul r.s A tunci s-a propus ca, în- ţa acumulată în ce priveşte cumentele eluhornle re­ rrstoi cerinţe îndreptăţite
şi sulfat dc amoniu. S-n apre­
organizarea muncii în ca­
tofi. sire hi de zahăr t-a pai titlu lu i am p ri­ cc seminţe se vor u- ciat că rezultatele medii obţi­ Miheţ si alţi ]>articipanţ.i liu c ît în această ramură nu drul brigăzilor mixte. In cent de către partid ale ţăranilor noştri coo >e-
constituie puternice sti­
şl alte culturi rezul­ m it şi prin măsurile tiliza ctc. nute dc cooperativă, la toate la discuţii au arătat nece­ sînt condiţii j)entru crearea măsurile care au determ i­ mulente pentru munca ru lo ii.
ŞKRIIAN CORNEL
tatele obţinute nu sînt stabilite pentru îm bu­ Apreciind faptul că culturile, sînt pc măsura in ­ sitatea ca şi în v iito r în ca­ unei brigăzi sej^arate, ea nat sporurile de producţie, fiecărui cooperator Rc- preşedintele cooperativei
satisfăcătoare?. în tre ­ nătăţirea conducerii planul de producţie vestiţiilo r care s-au făcut pen­ drul u n ită ţii noastre mun- să-.şi desfăşoare activitatea participanţii la adunarea ferindu-se la aceste do­ agricole diu Brad