Page 84 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 84
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3444
La apropiata sesiune In capifala Italiei continuă
Corespondenţii Agerpres transmit: a Pieţei comune Dezbaterile Adunării consultările
consultative a
ROMA 2G — Corespondentul A-
democrat-creştin în dauna partene
P ro b le m e p o litice ® O H AZĂ DE SPERANŢA se, ar fi ameliorat clim atul ce dom gerpres, I. Mărgineanu, transm ite : rilo r din coaliţie.
$ K F.G . NU M A I POATE „A C neşte in preajma noii conferinţe pe Consiliului European P rim ind însărcinarea din partea După terminarea prim ei scrii de
de a c tu a lita te CEPTA A LTE CONCESII" care presa o denumeşte „Luxem STRASBOURG 20 (Agerpres). — preşedintelui republicii, Saragat. de consultări, reprezentanţii celor patru
burg bis".
a forma noul guvern, Moro a înce-
de
partide şi-an expus punctele
BRU XELLES 26 (Agerpres). — Rămîn totuşi cele două mari pro P articipanţii la Adunarea consulta iput consultările cu reprezentanţii
Problemele politice de actuali In P artidul Socialist S.F.I O., bleme in litigiu, şi anume rolul pe tivă a Consiliului European au con vedere. Societarul partidului socia
Renunţarea Italiei la cererea
sa
tate sînt dezbătute în cadrul în conflictul care opune de mai m u l p livin d amînarea reuniunii m in iştri care urmează să-l joace comisia e- tinuat m arţi după-amiază dezbaterile celor patru partide ale coaliţiei de list, de M artino, a arătat că p a rti
tru n irilo r conducerilor partidelor te sâptâmîni pe secretarul gene lor de externe ai ţă rilo r membre ale xecutivâ a Pieţei comune (căreia de politică generală. V o rb ito rii s-au centru-stînga. In declaraţia făcută dul său isi rezervă dreptul de a-şi
politice. Secretarii federaţiilor de ral Guy M ollet lui Gaston De- Pieţei comune lace posibilă ţinerea Franţa ii refuzeă a trib u ţiile suprasta referit la recomandarea ce a fost su după prim irea însărcinării, Moro a expune punctul de vedere asupra
partamentale ale U.N.R. (Partidul ffere, prim arul M arsilie! şi se ei la 28 ianuarie, cum a fost in iţia l tale cc i le atribuie ceilalţi parte pusă votului adunării exprim înd în "subliniat necesitatea de a garanta, program ului v iito ru lu i guvern şi a
m ajo rită ţii) s-au reunit tim p de cretarul celei mai puternice fe prevăzut. Depăşirea acestui obstacol, neri) şi sistemul votului m ajoritar grijorare faţă de agravarea situaţiei ţinînd seama de o restructurare a compoziţiei guvernului mimai după
echipei guvernamentale, „o m ajo
doua zile sub preşedinţia secreta deraţii a partidului, a fost adus datorat crizei de guvern din Italia, care, de asemenea, întim pieă opoziţia din Vietnam şi de repercusiunile pe ritate compactă", gata să susţină ce se voi încheia dezbaterile con
ru lui genera) al partidului, Jac- in faţa m ilita n ţilo r de bază ai par a determinat pe observatori să reia categorică a guvernului francez. „A r care le are asupra clim atului interna guvernul şi să participe la realizarea ducerii P artidului democrat-creştin.
ques Baumel. P articipanţii la re tidului sub foiuna a două scrisori, dezbaterea asupra perspectivelor pe putea fi raţional, consideră France ţional. Totodată, recomandarea invită program ului său. P o trivit observa La rîndul său, secretarul P artidului
uniune au discutat probleme le emanînd de la cele două tendin care le oferă reuniunea am intită de Presse, să se spere că „Luxem burg guvernele ţă rilo r membre ale Asocia to rilo r politici, aceasta înseamnă că social-democrat, Tanassi, a confir
gate de organizarea partidului in ţe (Guy M ollet sprijină ideea u- soluţionarea gravelor d ificu ltă ţi prin bis1* nu va marca sfîrşîtul Pieţei co ţiei Europene a Liberului Schimb să prem ierul desemnat intenţionează să mai că şi partidul său aşteaptă
vederea alegerilor legislative din n irii tu tu ror forţelor de stînga, care trece Comunitatea Economică mune. A spune insă cu această reu se declare gata să examineze cu Pia alcătuiască un guvern mai deschis
1967. Abordarea acestei proble inclusiv P artidul Comunist, pe Europeană de cîtevn luni. După niune va reglementa toate probleme ţa comună problema aderării sau aso cla rifică ri din partea democraţiei-
me este direct legală de faptul că baza unui program comun. Def- cum se ştie, reuniunea din 17 le este cu totul altceva". cierii lor la C.E.E. La rîndul lor, „Cei spre aripa de dreapta a P artidului creştine.
în alegerile prezidenţiale a fost ferre se pronunţă pentru această si 18 ianuarie nu a găsit o şase" sînt chemaţi să-şi soluţioneze
necesar al doilea tu r de scrutin. unire, dai- fără P artidul Comu bază pentru soluţionarea crizei. BONN 20 (Agerpres). — divergenţele cit mai repede posibil şi 1
S-a hotărit ca viitoarea şedin nist). Prima scrisoare, cea a m ajo „N ici un element nou nu a putut, Ziarul „Die W elt" publică o decla să recunoască „necesitatea urgentă a
ţa a C om itetului Central al U.N.R. rită ţii. este semnată de 29 de con în decursul ultim elor zece zile, să raţie a rancelarului vest-german, lă rg irii com unităţii" pl in examinarea
să pregătească conferinţa na ducători ai partidului, printre ca modifice în mod sensibil pesimismul Ludw ig Erhard, in care acesta subli cererilor de adeziune ale acelor ţă ri
ţională a partidului. Scopul final re cei patru secretari generali ad şi scepticismul delegaţiei vest-ger- niază necesitatea aplicării de către care sînt dispuse să accepte obliga
al regrupării luată în considera juncţi. Semnatarii sprijină pozi mane sau reticenţa olandezilor faţă R.F.G. a „unei politici ferme" faţă ţiile pe care le impune Tratatul de la
ţie este de a prezenta o singură ţia lui Guy M ollet şi se pronun de tezele franceze1*, scrie agenţia de Franţa în cadrul viitoarei sesiuni Roma.
candidatură pe circum scripţie în ţă pentru salvarea u n ită ţii p a rti France Pi esse. „Problemele evocate a C onsiliului M inisterial al ţâ ri lor Intrerupînd apoi dezbaterea gene LONDRA 26 - Corespondentul Miercuri la prînz expoziţia a
alegerile parlamentare din 19C7. dului. rămîn în întregime... Se pot preve membre ale Pieţei comune. Erhard a rală, adunarea a abordat problemele Agerpres. Liviu Rodcscu. trans fost vizitată dc arhiepiscopul dc
economice. Participant îi au ascultat
arătat că. in ceea ce priveşte posibi
Pe de altă parte, avocatul T ix ie r Comitetul executiv al Federa dea noi înfruntă ri d ific ile ”. Totuşi, lită ţile de rezolvare a crizei Pieţei o expunere a m inistrului com erţului mite : Canlcrbury, dr. Micliacl Ramscy,
agenţia menţionată
zăreşte „o rază
de Vignancour, candidatul extre ţiei S lingii Democrate şi Socialiste de speranţă" in faptul că delegatul comune, s-a creat o astfel de situaţie şi marinei comerciale al Norvegiei, cu soţia.
mei drepte la recentele alegeri s-a în tru n it sub preşedinţia lui francez la recenta reuniune a parla îneît guvernul vest-german nu mai Kare W illoch, asupra evoluţiei situa In saloanele Galeriilor din
prezidenţiale (care a obţinut Franco is M ittenand. Cu acest m entului european de la Strasbourg poate „accepta alte concesii". Ziarul ţiei din A.E.L.S, al cărei preşedinte Londra alt Consiliului Artelor al Anunţind deschiderea expozi
1.250.000 de voturi, adică 5 la su prilej, Guy M ollet a făcut cu ar li dat de înţeles că propunerile menţionat scrie că Erhard a apreciat în funcţiune este. M in istru l norve Marii Britanii s-a deschis expo ţiei la Londra, postul de televi
tă) a creat un nou partid „A lia n noscut celor 51 de membri ai prezentate la Luxemburg de m in i „foarte pesimist" perspectivele v ii gian şi-a exprim at îngrijorarea în le ziţia „Comori dc artă româneas ziune BBC 11 a transmis imagini
ţa republicană pentru progres şi Com itetului Executiv că în strul de externe francez, Couve de toarelor convorbiri dintre m in iştrii gătură cu deficitul comercial crcs- ca'. care grupează obiecte de filmate. Însoţite de o succintă
libertăţi** (A .R P .L), care-şi va curîntl partidul socialist va răs M u rvillc, nu au un caracter de u lti de externe ai ţâ rilo r membre ale Pie cind al ţâ rilo r membre ale A.E.L.S. artă create in ţara noastră in se prezentare. Ziarul ..Times" a pu
punde P artidului Comunist la
tine prim ul congres la Paris, în matum. Aceasta, afirm ă France Preş- ţei comune. in schim burile lor cu Piaţa comună. blicat miercuri un articol al cri
propunerea ce a fost făcută de colele XV-XVIU. La Iei ca şi la
cursul lu n ii aprilie. In manifes- a discuta un program comun al Edinburgh şi Cardiil. unde a fost ticului său dc artă. în caic rela
tu dat p u b licită ţii de T ix ie r de tuturor partidelor de stînga. prezentată anterior, expoziţia sc tează. pe larg. cu referiri istotice.
Vignancour se afirm ă ataşamentul GEORGES DASCAL Convorbiri Stewart, Luptele din Vietnamul de sud bucură de succes la Londra. despre vechea artă din România
fată de N.A.T.O. şi „Concepţia Corespondentul Agerpres Marţi 25 ianuarie a lost rezer şi evoluţia ci dc-a lungul seco
europeană". la Paris portante. Totodată, o form aţie de puş vată ca zi <lc vizionare pentru lelor. Autorul subliniază origi
a u — SA1GON 2G (Agerpres). — presă. oameni dc artă şi cultură. nalitatea artei româneşti.
Form aţiile de luptă ale forţelor pa caşi americani din apropierea aero
Marţi seara, Lord Goodman,
triotice au lansat m arţi noaptea un
ir
V a l «le g re v e ia C*a»ecsa M am ara atac de m ortiere îm potriva garnizoa portului m ilita r dc la Phu Bai — la preşedintele Consiliului Artelor ROMA 26 (Agerpres). -
00 kilom etri nord de Da Nang — au
intrat intr-un cîmp de mine plantat
nei trupelor guvernamentale din ca
Ieri la Verona. în turneul tri
R itm ul vieţii în Grecia şi în de locomotive au declarat greve pitala provinciei Chuong Thien, si de patrioţi. al Marii Britanii, a olcrit in sa unghiular dc fotbal al echipelor
loanele expoziţiei un cocteil, la
special in capitala ţării este pu în semn de protest îm potriva re LONDRA 26 (Agerpres). — tuată la sud-vest de Saigon în Delta In diferite sectoare situate la nord care au participat : Jenuy Lee. dc tineret, selecţionatele Româ
ternic afectat de valul de greve ducerii salariilor lor cu 20 la M in iştrii de externe si apărării ai flu v iu lu i Mekong. P o trivit relatărilor de Saigon, precum şi in provincia
care a cuprins unele sectoare sută. prin încălcarea contractu Angliei, Stewart şi Healey, vor înce agenţiei France Presse. numeroşi m i Phu Yen (noid-est de capitală) tru subsecretar de stat in Ministerul niei şi Austriei au (acut meci
cheie de activitate Pînă in pre lui colectiv. In Atena, legăturile pe astăz.i (joi) Ia Washington convor lita ri saigonezi au fost ucişi şi răniţi. pele americane au continuat opera Educaţiei şi Ştiinţei, sir Paul Sin- egal 2-2 (1-0) după un joc de
ţiunile de urm ărire a forţelor patrio
zent au declarat greve m uncitorii telefonice cu străinătatea sint b iri cu m iniştrii respectivi ai S.U.A., Trupele guvernamentale au suferit, tice, fără insă să le poată descoperi. her. directorul general al Consi bună factură tehnică. îit care
de la societăţile de autobuze şi numai parţial paralizate datorită RusJv si McNamara. Im portante op de asemenea, pagube materiale im liului Britanic. H. Smith. Robcrt fotbaliştii români au avut ini
troleibuze, mecanicii de locomo m obilizării pe loc de către guvern ţiuni de politică externă şi strategic Cecil şi R L. Spcaight. directori ţiativa şi ar (i putut termina în
tive de la depoul capitalei, func a cîtorva sute de operatori şi vor urma acestor întrevederi scrie in Ministerul Afacerilor Exter vingători dacă nu ratau multe o-
ţionarii şi inginerii societăţii de tehnicieni. Transportul în comun agenţia f rance Presse. P rincipalul s - 1 Consfătuirea secretă
telefoane, salariaţii p rim ă riilo r sc face cu camioane m ilitare — subiect al convorbirilor va fi progra ne. sir Frank Francis. director căzii favorabile Scorul a fost
si o ficiilo r comunale din G.058 insuliciente pentru a acoperi tra mul de revizuire a strategiei b rita n i la Bntish Museum, sir Trcnchard deschis de jucătorii români in
ce pe care guvernul laburist il pr egă
de localităţi ale tă rii, m uncitorii ficul in orele de virf. Conduce teşte de m ultă vreme si al cărui con de Sa Casa Albă Cox. directorul Muzeului Albcrt minutul 12. Frăţilă a străpuns
de pe şantierele de construcţii rea autobuzelor de către m ilita ri ţinut va fi expus în Cartea A lbă a- şi Victoria, membri ai grupului apărarea adversă şi a şutat im-
din raza Atenei, b ru tarii din în a lost oprită, intrucît societatea nuală asupra problemelor apărării W ASHING TO N 2G (Agerpres). — lor Camerei reprezentanţilor prezenţi parlamentar Anglia-Romănia dm pavabil. Egalarca a survenit in
treaga tacă, inginerii agronomi de asigurări refuză să plătească prevăzută să fie publicată la 22 fe- La Casa Albă a avut loc m arţi o să păstreze un secret absolut asupra Parlamentul britanic, personali minutul 50. cînd mijlocaşul Dini-
şi forestieri şi medicii veterinari. daunele de pe urma accidentelor .bruarie Se aşteaptă ca em isarii b ri consfătuire secretă consacrată „d i in fo rm a ţiilo r care le-au fost com uni tăţi din domeniul artei şi cultu berger a marcat dm apropierea
Alte categorii de salariaţi, prin- provocate de G0 din cele 100 de tanici să facă cunoscută hotărirea verselor probleme privind securita cate.
tfe care m etalurgiştii şi contabilii, autobuze încredinţate m ilita rilo r. ţâ rii lor de a-şi menţine o prezenţă tea naţională**, care a fost convocată După cum relatează agenţia Fran rii, ziarişti. A fost. de asemenea, porţii. In minutul 55, la un atac
au anunţat că vor intra în zilele A u torităţile studiază cererile efectivă la est de Suez, cu condiţia de preşedintele Johnson La consfă ce Presse, prezenţa la consfătuire prezent şi Al. Lâzărcanu, amba al echipei române, mingea expe
următoare în grevă. m uncitorilor, precum şi propu ca S.U.A. şi par ţial Australia s-o a- tuire au participat lid e rii partidelor a preşedinţilor com isiilor Congresu sadorul' Republicii Socialiste Ro diată de Nagy în bard a revenit
Marea m ajoritate a greviştilor nerile unor m iniştri de a mobi jute să suporte cheltuielile erescinde democrat şi republican în Congres, lui pentru credite şi forţele armate mânia în Anglia, şi membri ai în teren şi Frăţilă. bine plasat/
revendică sporirea salariilor, in - liza pe loc pe greviştii din unele vicepreşedintele Hum phrey, secreta „dă. de asemenea, de gîndit că John ambasadei române. a introdus-o în plasă. Cel dc-aî
trucît în ultim ele luni preturile sectoare cheie de activitate. pc care menţinerea bazelor, a for ţe rul de stat, Dean Rusk, m inistrul a- son a abordat problema fin a nţării Doamna Jenny Lee, care s-a doilea gol al echipei austriece a
In bunurile de larg consum au C. A LEXAN DROAIE lor navale şi aeriene şi a im portan părării, McNamara, precum şi alte războiului din Vietnam, pentru care fost înscris de interul stînga
crescut şi s-nu introdus Şi noi Corespondentul Agerpres la telor- efective terestre in terito riile înalte o ficia lită ţi ale guvernului a cerut săptumîna trecută credite su interesat îndeaproape de expo
impozite pe venituri. Mecanicii Atena situate între A frica şi A ustralia o S.U.A. P urtătorul de cuvînt al Casei plimentare in sumă de aproape J3 nate şi de istoria artei vechi ro Latzkc. în minutul 73.
Albe a declarat că preşedintele
a
implică. cerut tuturor senatorilor şi m em bri m iliarde d o la ri”. mâneşti, a apreciat măiestria ar-, Selecţionata de tineret a Ro
tisticâ a pictorilor şt sculptori mâniei va mai susţine două me
lor români, precum şi modul de ciuri amicale în Italia. Primul va
prezentare a expoziţiei. avea loc duminică, la Lecco.
LONDRA 26 (Agerpres). —
P ro b le m a rh o d e s ia n ă ieri în Camera Comunelor asupra Reluarea lucrărilor
După expunerea pe care a fâcut-o
p oliticii guvernului in problema rho
Q POSIBILITATEA IEŞIRII ticii de la Salisbury încercau o re desiană, prim ul m inistru britanic Parlamentului |PE GLOB PERSPECTIVA A N U L U I 196G PENTRU C A P IT A L IŞ T I ŞI CLASA
luare a dialogului, fie prin tratative Wilson a răspuns unor interpelări • M UNCITO ARE.
RHODESIEI DE SUB JURISDIC ale deputaţilor conservatori. El a
directe, fie pe alte căi mai puţin o- spus că actualul prim -m inistru rho japonez
ŢIA COROANEI BRITANICE ® ricicilc, cum a fost recenta vizită în
treprinsă la Londra de Beadle, ju desian Smith si partidul său ar pu
REGIMUL RASIST GĂSEŞTE TOT
decătorul suprem din Rhodesin. tea participa la discuţiile privitoare TO K IO 2G (Agerpres) —
MAI MULŢI SPRIJINITORI IN In statutul Rhodesiei, preconizate a După vacanţa de iarnă. Parlamen
Intre tim p, regimul rasist rhode
REPUBLICA SUD-AFRICAN.A $ sian găseşte tot mai m ulţi s p rijin ito ri fi in iţiale dc îndată ce colonia se tul japonez şi-a reluat m iercuri lu
în Republica Sud-Africană. O seric va reîntoarce la o situaţie legală. Dar. crările.
DEZBATERILE DIN CAMERA a adăugat Wilson, nu poate fi vorba Principalele probleme înscrise pe
de organizaţi: ale a lb ilo r sud-afric ani
COMUNELOR D!N ANGLIA au hotărit să lanseze pe scară naţio să se discute numai tu ci. ordinea de zi a actualei sesiuni sint
nală o campanie sub numele „cum Luind cuvîntul în numele opoziţiei, adoptarea bugetului pe noul an f i
pără un galon de petrol pentru Rho- liderul partidului conservator, Heath. nanciar (care începe la 1 aprilie) şi
SAL1SBURY 2G (Agerpres). — desia". Unul din organizatorii cam a cerut guvernului să-şi ia obligaţia a o serie de proiecte de lege cu aju
Unul din m em brii guvernului de la paniei a declarat că petrolul va fi de a furniza Rhodesiei întregul ajutor torul cărora Cabinetul Sato consi
Salisbury, scria agenţia U.P.I., a men liv ra t Rhodesiei „atita tim p cit va economic si cultural necesar după deră că va putea să pună capăt ac
ţionat recent posibilitatea ca Khode- fi necesar acestei ţă ri lovite de em restabilirea legalităţii. El s-a pro tualelor d ificu ltă ţi economice.
sia să devină republică, ieşind in bargoul b rita n ic'. La Johanncsburg nunţat pentru discuţii cu „toţi rho- Toate aceste probleme trebuiau să
acest fel de sub jurisdicţia coroanei se consideră că aceste organizaţii pot desienii" m vederea depăşirii actua fie rezolvate la sesiunea extraordi
britanice. „Este pentru prim a data
livra Rhodesiei 80.000 galoane de ga lei crize. In aparenţă, poziţia conser nară a parlam entului care s-a desfă
cînd se face o referire directă la po zolină pc lun.ă. Pe de altă parte, pre vatorilor nu diferă substanţial de cea şurat între 5 octombrie şi 13 decem
sibilitatea ruperii complete a Rho- m ierul Vorw oci’d a făcut cunoscut a guvernului laburist. Nuanţele au brie anul trecut. Guvernul şi p a rti
dcsici de A n g lia ”, nota aceeaşi agen că „nu sc îm potriveşte a ju to ră rii cu reieşit însă destul de pregnant în e- dul liberal-dem ocrat de guvernăm int
au impus însă atunci parlam entului
ţie. Declaraţia m inistrului rhodesian, petrol a guvernului Rhodesiei". A- examinarea proiectului de lege cu
videnţâ in tim pul dezbaterii de m arţi
al cărui nume însă nu a fost dezvă ceasta indică o dată mai m ult că pentru a îndreptăţi ziarul „D aily Te- p rivire la ratificarea tratatului japo-
lu it, ti surpi ins cercurile observato Verwoerd nu a trecut „la recunoaş legraph" să scrie m iercuri dimineaţă no-sud-coreean, ceea ce a dezorgani
rilo r- politici, deoarece, în u ltim ul terea' regim ului de la Salisbury nu ca dezacordul dintre guvern şi opo zat activitatea parlam entului şi a în
trerupt examinarea a o seric de pro
tim p se considera că atit guvernul mai din motive propagandistice, in ziţie în problema rhodesiană nu în bleme im portante privind situaţia e-
englez cit şi unii exponenţi ai poli campania îm potriva opoziţiei. cetează să se adincească. conomică a ţă rii.
Amestecul organizaţiilor
Cu acest prile j, T. Jîvkov a s
n i O DE JANEIRO Sanaa un apel în legătură cu îm petrecute in cursul săptăm inii dat publicităţii o declaraţie în ca Prensa Latina, guvernul brazi exponate din R.FG., A ustria şi I
plinirea a 127 de am de la ocu trecute între un bombardier re se arată că acordul recent în lian a dat p u blicităţii o listă de Italia.
i C onsiliul de război al celei de-a parea Adenului de către trupele „B-52* şi un avion cisternă „K C - cheiat între Mexic şi Banca Mon cărţi considerate „subversive". financiare internaţionale
patra regiuni m ilitare dm Brazi engleze. In apel se spune cu în 135”. După accident, autorităţile dială în legătură cu acordarea u- Pe baza acestei liste poliţia a subliniat că întreprinderile pro
lia a cerut arestarea ziariştilor momentul cînd corăbiile engleze americane din Spania au proce nui îm prum ut pentru dezvoltarea confiscat din lib ră rii cărţi în va ducătoare de mobilă trebuie sâ l în treburile ţârii a
I brazilieni Guy Afonso dc A lm ei- au ocupat cu forţa portul Adcn dat la căutarea uneia din bombe industriei energetice mexicane, loare de aproxim ativ 100 de m i depună eforturi pentru a satis
da, Edmur Fonseca, Vama Santa- au fost nim iciţi sute de oameni le nucleare aflate la bordul bom este legat de condiţii politice. lioane cruzeiros. Lista că rţilo r in \ provocat nelinişte în
iana şi Antonio Riberio Roma- care s-au opus colonialiştilor. De bardierului, dar aceasta nu a maî Federaţia cere preşedintelui M exi terzise vizează, îndeosebi, acele face înlr-o mai mare măsură ce
I nelli, acuzaţi de activitate sub atunci, colonialiştii englezi au fo fost găsită. cului să revizuiască acest acord. lucrări care se referă la situaţia rinţele oam enilor muncii. opinia publică
versivă. losit forţe armate şi o serie de actuală din Brazilia. I
manevre pentru a ocupa regiuni CANBERRA BONN PARIS uruguayanâ
1 TO KIO le din sudul Arabiei. Noul guvern australian alcătuit M ilita ru l american M aishal MOSCOVA C onsiliul de M in iştri francez, I
Conducerea C onsiliului General TEG UCIG AL1M La 26 ianuarie, A. N. Kosîghin,
I al Sindicatelor din Japonia a ce „Hondurasul britanic va obţine niştri al U.R.S.S., l-a prim it pe în tru n it m iercuri dimineaţă sub M O NTEVIDEO 2G (Agerpres). —
preşedintele C onsiliului de M i
preşedinţia generalului de Gaulle, I
rut m arţi guvernului să adopte
In ultim a vreme au devenit tot mai
Nicolac
Guină,
ambasadorul
I măsuri concrete pentru a pune în curind independenţa comple- extraordinar şi plenipotenţiar al a examinat, între altele, evoluţia I frecvente vizitele în Uruguay ale u-
capăt creşterii costului vieţii.
tcV*. a declarat m arţi lordul Wals-
nor experţi ai Fondului Monetar In
Reprezentanţii sindicalelor au ton, subsecretar la M inisterul A - Republicii Socialiste România în cazului Ben Barka şi a conse ternaţional, ai Buneii interamei icane
i declarat că populaţia Japoniei es facerilor Externe al M arii B rita U.R.S.S., în legătură cu plecarea cinţelor sale. La sfîrşitul în tru I de dezvoltare şi ai altor organizaţii
n irii,
inform a ţiilor,
m inistrul
te pusă în situaţia de a declanşa nii în cadrul unei conferinţe de sa definitivă în patrie. Intre A. Yvon Bourges, a făcut o decla I financiare internaţionale, în care Sta
tele Unite deţin un rol dominant. A-
l în prim ăvara acestui an manifes presă ce a avut loc la Tegucigal- dc prem ierul H arold H oit a de Jackson, din forţele armate ale N. Kosîghin şi N. Guină a avut ceste vizite intervin in urma cererii
S.U.A. staţionate în R. F. G., a
pa. El a adăugat că data exactă
ta ţii şi m itinguri de masă pen
loc o convorbire care s-a desfă
pus m iercuri jurâm întul. Mem
tru a cere majorarea salariilor in cînd Hondurasul va deveni inde b rii cabinetului urmează să-şi fost condamnat de un tribunal şurat intr-o atmosferă caldă, raţie referitoare la criza inter I guvernului urugtiayan — motivată
I raport cu creşterea costului vie pendent nu a fost încă fixată. preia funcţiile in următoarele 48 special la 35 de ani de muncă siln i .prietenească. venită în relaţiile dintre Franţa prin greutăţile economic e ale ţâ rii —
ţii. Ei au cerut, de asemenea, gu W ASHINGTO N de ore. că, fiind acuzat de uciderea a doi şi Maroc după răpirea liderului I de a air.îna rambursarea creditelor
obţinute în trecut şi de a obţine noi
I vernului japonez asigurarea con Robert Menzies care a demisio cetăţeni ai R. F. G. Se ştie că a- SOFIA marocan. II credite Activitatea exp erţilo r străini
Harold H oit este succesorul luî
d iţiilo r de securitate în mine şi
ceste crime au provocat v ii pro
Surse inform ate din Washing
plata unor despăgubiri fa m iliilo r ton au anunţat, după cum rela nat săptumîna trecută dm aceas teste in rîndul opiniei publice Todor Jivkov, prim -secretar al a provocat nelinişte in opinia p u b li
că urutniarîină. In acest sens, ziarul
vest-germane. Sentinţa urmează
I ai căror membri au m urit in tează agenţia Reuter, că Statele tă funcţie pe care a deţinut-o sâ fie confirm ată de forurile ju C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele „Echos" s( rie intr-un ar ticol r edac
C onsiliului de M iniştri, a vizitat
tim pul accidentelor de muncă.
Unite au interzis zborurile avioa tim p de 1G anî. ţional că politica organizaţiilor f i
diciare superioare. PRONOEXPRF.S
nelor americane avînd la bord o expoziţie de mobilă deschisă nanciare internaţionale a avut efecte*
SAN AA CIUD \D DE MEXICO I.a concursul pronoexpres nr.
1 bombe nucleare deasupra te rito RIO DE JANEIRO recent la Sofia, Ia care, alături 4 din 26 î. 19GG au fost extrase deosebit de negative asupra situaţiei
Frontul de Eliberare din Ara- riu lu i Spaniei. Această hotărîre a Federaţia m uncitorilor din in de exponatele întreprinderilor de economice a ţă rilo r latino-am erirane
I următoarele numere : şi. sub prrte.xtul reorganizării fin a n
bia de sud a dat p u b licită ţii la fost luată ca urmare a ciocnirii dustria electrică a M exicului, a După cum anunţă agenţia stat bulgare, sînt prezentate şi 7, 1, 37. 3U, G, 19 ţelor, aceste organizaţii „au încălcat
I 45, 9 in m ulte razuri suveranitatea ţâ rilo r
Fond de prem ii 759.80G lei. respective".
Redacţia şl administraţia ilarului itr, Dr, Petru Groza or, 25, taîefon 15 83, 12 75, 15 85, 12 11, Taxa plâtllâ Io numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr, 263.328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul lolreprlnderea Follytallcâ Hunedoara Deva A0 065