Page 85 - Drumul_socialismului_1966_01

PROLETARI D IN TOATB ŢÂR1LB. U NIŢ1-V A !

0 Importantă colecţie:

Pagini
VV
din istoria

patriei11

AL HUNEDOARA AL P CB. SI AL ŞUTULUI POPULAR REGIONAL Trecutul îndepărtai al ţă rii şi
istoriei lac tema unei im portan­
te colecţii intitulate „Pagini din
istoria patriei", in iţia lă de E di­
ANUL XVIII. NR. 3445 VINERI 28 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI tura tineretului şi continuată de
Editura ştiin ţifică Punerea la in-
demina citito ru lu i a unui bogat
m aterial documentar cît .şi a re­
zultatelor descoperirilor arheo­
ANCHETA logiei cu p rivire la evenimentele
legate de istoria poporului român
ANGAJAMENTE CE VIZEAZĂ ACTIVITATEA DE CONCEPŢIE au darul să îmbogăţească cunoş­
tinţele maselor largi despre tre ­
cutul glorios al patriei.
In cadrul colecţiei am intite au
MOBILIZATOARE ASPECTUL COMERCIAL apărut pînâ acum citeva lucrări
cu caracter de popularizare ş tiin ­
ţifică, printre care : „N e b iruitu l
Vodă Ştefan, 47 de ani glorioşi4',
ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ŞI „MARCA FABRICII i i dc I. Lespezeanu şi L Maieu,
„Bobîlna" de cunoscutul istoric
clujean Ştefan Pnscu, iar nu de
PE ANUL UNUL DIN C R ITE R IILE DUPĂ CARE ESTE APRE­ pentru confecţionarea ghidaje­ m ult „Dacii" de H adrian Daico-
viciu şi „Istoria unui tratat în ­
robitor* de A. Niri.
C IA TA M ARCA UNEI FABR IC I DE CĂTRE BENE­ lor. In lucrarea „D acii14, de exem­
F IC IA R I, ŞI PE BUNA DREPTATE, ESTE ASPECTUL Vorbind despre aspectul de plu, care constituie o amplă fres­
suprafaţă, m aiştrii Carol M i- că a civilizaţiei strămoşilor noş­
COM ERCIAL A L PRODUSELOR PE CARE ACEAS­
Grupul de şantiere nr. 1 TA LE LIVREAZĂ. Nu o dată C.S. Hunedoara a prim ii hâilcseu şi Mircea Delapeta de tri. autorul îşi bazează toate a r­
la lam inorul de 650 mm pro
sesizări din partea uzinelor constructoare de maşini, puneau conceperea unor dispo­ gumentele pe descoperirile arhe­
ologice făcute de-a lungul u lti­
al T.RX.H. din Deva şantierelor de construcţii, cu p rivire Ia unele dcleeic zitive fie debavurare mecanică m ilor 15 ani, dar mai ales pe cele
a p rofilclor în flu x si perfec­
din m unţii Orăştiei, unde au fost
de .suprafaţă ale m aterialelor, amestecuri de calităţi,
ţionarea c ă lirii c ilin d rilo r cu
cantităţi necorespunzătoare comenzilor ş.a.m.d In plus, curenţii de înnllâ frecvenţă scoase la iveală numeroase ră­
este ştiut că o prezentare atrăgătoare a m ă rfu rilo r vin- (despre care s-a vorbit în li­ măşiţe ale unei vaste şi comple­
M uncitorii, inginerii si si călăuziţi de D irecti­ nul din materialele publicate xe vieţi materiale şi spirituale
tehnicienii cmc m un­ vele C.C. al R C R . cu dnlc printr-o impachclare estetică, o marcare vizibilă, anterior). *
cesc pe şantierele gru­ p iiv ire la crite riile p rin ­ etichetare aspectuoasă, care. adesea, la combinat lasă dacice.
pului nr. 1 al T .n .C II cipale ale întrecerii so­ dc dorit, fac ca produsul să eîşlige in ochiul cumpă­ I.aminatorwl şef Alexandru (Agcrpres)
clin Deva, însufleţiţi de cialiste îşi iau pentru rătorului. Ghimara de la lam inorul de
prevederile celui dc-al anul 1966 următoarele Obiectul anchetei de faţâ. întreprinsă la secţiile fin i- sîimă. vorbind despre neuni- C- S. HUNEDOARA: In fotografic, bateriile de cocs.
secţiunii
sirmei,
formitatea
IX-lea Congres al R C It. angajamente:
soaie ale com binatului, il constituie tocmai depistarea propunea studierea posibili­ Foto : V. ONOIU
tăţii de creştere a rezistenţei
cauzelor care creează nea junsuri dc acest fel şi preocu­
— să realizeze planul fizic pină la 25 parea ce trebuie să o aibă în direcţia elim inării lor, ca­ c ilin d rilo r de la cajclc finisoa-
decembrie 1966; drele tchnico-inginereşti din compartimentele dc con­ re îndeosebi, care se uzează
prem atur şi duc la acest nea­
— să realizeze planul producţiei glo­ Primirea de către tovarăşul
cepţie. precum şi cele din secţiile productive. juns. *
bale cu 5 zile mai devreme; « m m
— să sporească productivitatea mun­ sau îm păturiri — spunea mai­ Un obiect de discuţii Nicolae Ceausescu
cii planificată cu 0,2 la sută; La prima vedere strul M ihai Mircea de la lam i­ f
— să realizeze la preţul de cost eco­ norul de sîiniă. Riz.urile se Obiectul m ultor discuţii din ­ a ambasadorului Marii Britanii
Atît din scrisorile sosite la
nomii în valoare de 200.COO lei; combinat, cit si din discuţiile datoresc faptului că tratam en­ tre C.S Hunedoara şi benefi­ — Recenzie: Avram
tul term ic'al c ilin d rilo r finisori
— Obiectivele anului 1966 să primeas­ nvule cu unii beneficiari, nu se face corespunzător. Ser- ciarii săi il constituie ameste­
tovarăşul
Joi, 27 ianuarie
196G,
că la recepţie calificativele „b in e " şi nc-ntn dat seama că, adesea, ţiunile neuniforme se explică cul de materiale Şi. pe bună lancu Nicolae Ceausescu, secretar qeneral liar al M arii b,nanii la Bucureşti, la
„foarte bine". la aceştia din urmă sosesc une­ prin aceea că c ilin d rii pe ca- dreptate, răci nim ic nu-i mai al C C. al P.C.R., a primit in audien­ rorprpa
neplăcut decit să comanzi
un
In cinstea celei de a 45 a aniversări ori diferite produse cu secţiuni re-i prim im nu sint totdeauna anum it produs şi să constaţi — Luptăm pentru o tă pe Dl Loslie Charles Glass. am­ Cu acest prilej a avut loc o con­
neuniforme. rizuri, bavuri bine centraţi. C it priveşte îm ­
a Partidului Comunist Român se vor ş.a.m.d., lucruri caic sar în o- păturirile şi bavurile, sint ur­ că ţi se trim ite cu totul altce­ basador extraordinar şi plcmpolen- vorbire cordială.
realiza : marea construirii ghidajelor va. sau diferite alte produse deservre exemplară
c li i la prima vedere. Fireşte,
— punerea în funcţiune a staţiei de ele nu fac o reclamă bună fu r­ din oţeluri mai puţin cores­ pc linca ccl de care ai nevoie.
betoane şi mortare ; nizorului, chiar dacă prove­ punzătoare De aceea propun Cauzele acestor neplăceri sint — Sport Succesul se
să se studieze
perfecţionarea
— realizarea a 300 m.p. magazii de- nienţa lor este de natură, cum Ing. C.H. c o m ş u ţ a
se spune adesea, obiectivă. tratam entului term ic al c ilin ­
montabile cu structură uşoară şi schelet — Uneori sîrnia care pleacă d rilo r indigeni, posibilitatea I. G A R A I AC U — De pretutindeni
din oţel beton; dc la noi arc im prim ate rizuri. centrării lor exacte şi găsirea
— extinderea elementelor prefabricate secţiuni neuniforme, • bavuri, celui mai corespunzător oţel (Continuare in pag. a 3-aj regăteşte de pe acum
mici la construcţiile de locuinţe: aticuri,
trepte, contratrepte, socluri pentru faţade
şi coşuri;
Reccnla hotărî- SABIN BOTICIU
— glisarea blocului K 3 şi pregătirea lia dc a aleqc pen­
pentru glisare a blocului K 4, din cvar­ ZILE DE SECU RII rc a Consiliului de vicepreşedinte al Comitetului tru lucrările vota­
talul „E. G o jdu "; M iniştri privind re­ executiv al Sfatului popular te comitetele de
al regiunii Hunedoara
— executarea finisajelor exterioare la glementarea con- ___________ ____________ cctăleni, comisiile
blocurile A l şi K 1; Iribuţiei voluntare n loruilorilor pen- de revizie şi do recepţie. Experien­
$ 1 S A T IS F A C Ţ II
predarea a 160 de apartamente în Iru elecluarea de lucrări do interes ţa a dovedit că aceste corniţele sini
acelaşi cvartal; ohşicsc. creează condiliilc participă­ de un real sprijin penlru comilelele
rii liber consimţite a cetăţenilor cu executive dacă cuprind pe coi mai
— terminarea structurilor de rezisten­ mijloace băncşli şi prin muncă la activi gospodari, din rindul cetăţe­
ţă la noul sediu al D.S.A.P.C, şi la labo­ Acum citeva zile — Da ! Marea ma­ denţii care nu a de­ realizarea unor importante lucrări nilor.
ratorul pentru controlul seminţelor; am fost oaspeţii stu­ joritate a studenţilor pus strădanie la în ­ social-culhiralo
denţilor din Petro­ au dovedit o pregă­ văţătură. a lipsit de Dar comitetele executive ale sfa­
glisarea a 100 m.l. de clopot la ca­ şani Fam găsii in tire bună. Sint multe la sem inalii si. bine­ In lumina prevederilor acestei ho- turilor populare nu trebuie să se re­
nalizarea oraşului Deva. plina sesiune de exa­ grupe care s-au pre­ înţeles. acum nu ob­ lărîri, sfaturile populare din rcqiu- zume doar la atît. Ele au obligaţia
mene. Pe coridoare, zentat in întregime la ţine note de trecere. noa noaslră organizează în prezent dc a sprijini in continuare activi­
adunări populare in (oale localită­
in sălile de studiu examene şi an luat e- Pentru Emil Pop şi ţile unde sint necesare lucrări de tatea comitetelor de cetăţeni, pentru
xamenele.
Aşa sint
sau în biblioteci nc-a
Fabrica de încălţăminte in tim p ina l aceeaşi at­ de exemplu, la geo­ colegii lui, W alter construcţii de şcoli, cămine cultu­ ca acestea să-şi poală îndeplini a-
tribuliile cc le revin. Este necesar un
Kiihu. Gheoighe Plă­
mosferă de pregătire metrie descriptivă, mădeală din anul V ralo, dispensare medicale, drumuri, substanţial sprijin in organizare \
poduri şi altele. La stabilirea obicc-
Ardeleana" Alba lulia intensă. P rim ul in te r­ grupa ni. 1209 de la si m ulţi a lţii de la a- licolor ce urmează a sc executa, co muncii, în aprovizionarea cu inaie-
i i locutor al nostru a anul I preparare, la ceeasî facultate exa­ riale, unelte, mijloace dc transport,
fost tovarăşul Mic exploatări miniere menele au fost un milelelc cxeculivc au ţinui seama să sc asigure asistenta tehnică co-
Constantinescu. pro­ grupa nr. 1205 dc la bun p rile j de bucu­ do propunerile cetăţenilor, ale depu­ lespunzăloarc cil şi mobilizarea ce­
Con.ştienlî dc sarcini­ la Fabrica de încălţă­ rector al Institutului anul IV preparare, la rie şi satisfacţie. O taţilor şi ale comisiilor permanente tăţenilor la efectuarea lucrărilor.
le ce le revin din Direc­ minte „Ardeleana'4 din de Mine. tehnica preparării m ulţum ire care ţi-o fărule în înlorcsul ridicării nivelu­ Pină in prezent in localităţile re­
tivele celui de-al IX -lca Alba Tul ia si-nu luat an­ — Pentru această substanţelor minerale dau inlolcdeauna re­ lui gospodăresc şi social cultural al giunii noastre au avut loc peste
Congres al I'.C.n., pen­ gajamente însufleţitoarc sesiune ne-am pregă­ utile crupa nr. 1203 zultatele muncii, stu­ localităţilor. 130 <le adunări populare. In cadrul
tru continua sporire a în întrecerea socialistă. tit din tim p si noi din anul V prepara­ diul de zi cu zi Pregătirea adunărilor populare re­ lor s-au votat printre lucrările mai
producţiei de încălţă­ Ri şi-au propus să de­ cadrele didactice şi re, la topografie m i­ Şi la facultatea de prezintă una din sarcinile imporlau­ importante, construirea a 26 săli de
minte, m uncitorii, teh­ păşească sarcinile de studenţii. La începu­ nieră grupa nr 112C mine am intilnct le ce revin comitetelor executive clasă, 16 cămine culturale, repara­
nicienii şi inginerii de plan pe I9GC cu: tul lunii decembrie a din anul IV faculta­ m ulţi studenţi Cu no­ penlm aplicarea in via|ă a acestei rea a 6 şcoli, un marc volum dc lu­
avut loc o şedinţă a tea de mine si m ul­ te loarte bune Petru holăriri. Marea majoritate a comi- crări de reparaţii şi întreţineri de
cadrelor didactice in te altele Hei* din anul II, M a­ lolelor executive ale slăbirilor popu­
— 2.000 perechi încălţăminte ; care s-au prelucrat si Ne apropiem de rin loţovici. Bar boş lare au reuşii să facă in dările dc* drumuri şi poduri etc. Pentru aces­
te lucrări cetăţenii au votat peste I
— 140.000 lei la producţia globală; dezbătut instrucţiuni­ prima sală unde sus­ V. loan anul Ml. Eu­ seamă analiza temeinică a executării milion lei cil şi efectuarea unui im­
le M inisterului Invâ- ţin examenele stu­ genia Dulfu şi Cnn- lucrărilor si a modului cum au losl
— 130.000 lei la producţia marfă; portant volum dc muncă cu braţele
.ţăm întului cu privire denţii de Ia faculta­ din lancu din anul IV folosite sumele încasate in anul şi atelajele.
— 150.000 lei economii la preţul de In desfăşurarea exa­ tea de electromecani­ au p rim it o dală cu Irociit. A fosl oqlinrlilă activitatea
cost ; menelor. Apoi. s-au că. La uşă multă a- notele si felicitările comilclelor de cetăţeni si a com isii­ Votarea contribuţiei voluntare bă­
efectuat analize pe nimnţie Studenţii din profesorilor. lor dc revizie, entuziasmul cu care neşti şi ţn muncă dc către adună­
— 80.000 lei la beneficii; rile populare constituie doar înce­
catedre, s-a fixa t un anul II îşi aşteaptă Em oţiile examene­ cetăţenii au participai la acliunile
— 278 lei la productivitatea muncii pe plan de consultaţii. rindul. Toţi sint stă- lor se apropie de sfîr- dc muncă patriotică pentru realiza­ putul a ctivilălii îndreptate spre rea­
cap de salariat; Pc tim pul examene­ p iniţi dc emoţie, loan şit Peste citeva zile rea lucrărilor votate. lizarea unor importante lucrări de
lor la fiecare catedră Costea iese cu zîmbe- studenţii vor lua d ru ­ Pentru a mobiliza si mai mult ce- interes obştesc. Penlru ca obiecti­
— 12 modele noi de încălţăminte. vele stabilite dc adunările popular?
s-a asigurat în per­ tul pc buze. Colegii mul vacanţei li aş­ lăţenii la înfăptuirea unor noi lu ­
manenţă de serviciu lui îl asaltează cu teaptă culm ile înză­ crări, este necesar ca in dările dc să prindă vială este necesară luarea
Din care pină la 8 Mai se vor realiza:
rîte un cadru didac­ întrebări: „Ce subiect pezite ale m unţilor, seamă să fie arătate concret lucră­ celor mai corespunzătoare măsuri de
— 700 perechi încălţăminte ; tic care să acorde ai avut ?", „Ce te-a căldura cabanelor, rile ce se propun pentru anul 1966. către comitetele executive ale slă­
birilo r populare. Printre acestea a-
— 49.000 lei la producţia globală ; consultaţii. Pentru a întrebat ?“ , „ Lc-ai cu­ locurile pitoreşti si sumele necesare, posibilităţile <lo e- minlim elaborarea la timp a docu­
xeenţie şi in acelaşi timp contribu­
se putea studia în cit
pe
noscut
toate
punctele turistice din
— 45.000 lei la producţia marfă; mentaţiei tehnice, soluţionarea lega­
mai bune condiţii, Colegul lui, Constan­ ţară. Voi* petrece o ita bănească si în muncă pc care tre­
— 50.000 lei economii la preţul de bibliotecile si-au mă­ tin Popa, afirm ă cu vacanţă frumoasă, buie să o aducă fiecare familie în lă a amplasamentelor, încasarea su­
cost. rit programul in pe­ certitudine: Eu nu aş plină dc surprize ca­ funclie de posibilităţile materiale. melor votate, aprovizionarea cu ma­
rioada examenelor. fi cunoscut aceste în­ re Ic va răsplăti c- Ţinind seama de laplul că se adop- teriale. contractarea lucrărilor, orqa-
( Continuare hi pag. a 3-a) — Rezultatele ob­ trebări". E adevărat. fo rtu rilc depuse. lâ holărîri care privesc toţi celăţenii, nizarea participării cetăţenilor la
Noii*lc* bune obţinute rlc sludenla Gcorqeta Ghica au ţinute îndreptăţesc Şi aceasta pentru că la lucrările adunărilor populaTC tre ­ muncile patriotice şi altele.
la bază un sludiu temeinic. Polo: N. MOLDOVEANU măsurile luate ? este unul dintre stu­ C. SABIN buie să parlicipe ccl puţin 3'4 din Creînrl cele mai bune condiţii pen­
capii fam iliilor. Aceasta va da ga­ tru votarea lucrărilor cc sc vor exe­
ranţia că lucrările stabilite şi volu­ cuta pun contribuim voluntară a ce­
mul contribuţiei au întrunit adeziu­ tăţenilor. comitetele executive ale
nea m ajorităţii locuitorilor. Pc alocuri sfaturilor populare vor contribui la
pea şi un mic bai* erau cele două mese nu-l bă­ tru munca prestată cin­ tora Pokcrul l-a învă­ însă acest lucru nu este privit cu social-cullural al şalelor şi comune­
qospodăresc şi
ridicarea aspectului
aşezate lingă pereţi. Din-
destulă răspundere.
fraudulos
stit a intrat
Un epigon al conului Jorj tr-un colţ, un aparat de gau în scamă. Cu feţele ore in buzunarele omu­ ţat in fam ilie. Şi tot a- Adunările populare an $î atribu- lor din regiunea Hunedoara.
in mai puţin de două
crispate, cu ochii fugind
colo a deprins să trişe­
radio răspîndca în sur­
de la partener la parte­
ze Cînd şi-a dat seama
dină o melodie dc twist.
Am luat loc pe canapea, ner, ca să prindă şi cri lui cu maniere alese că jocul de cărţi poate
să i asigure o existenţă
Am întrebat pe tînărul
mai mic gest, ei îşi f i­
Il vezi treeînd pc stra­ rea de-a doua existenţă — Pe diseară. si. in aşteptarea celor­ lau propria carte cu o entuziast c iţi bani a uşoară, a pornit la trea­
dă şi ju ri că-i un om a acestui personaj. A b­ Era o in tiln ire , fixata lalţi, am fitrionul m-a răbdare demnă de sco­ pierdut. Mi-a răspuns : bă Manierele alese l-au
cumsecade. Corect îm ­ solut din intîm plare, ci­ laconic, care mi-a trezit sei*vit cu un coniac. puri mai nobile. „Vreo două sute" L-am ajutat să siringă în ju ­
brăcat, haine in culori neva mi l-a prezentat. interesul. Tînărul mi-a — M artino veritabil. . Seara „absolut distrac­ întrebat cine este de rul său ciţiva tineri
sobre, pălărie fină, pan­ — E un om adm ira­ satisfăcut curiozitatea Intr-adevăr coniacul tivă" a durat pină la ora fapt Conu’, unde lucrea- naivi, să-i înveţe poker
tofi negri de lac. Vîrsla bil, cu maniere alese, de fără sâ-l mai întreb. era tare Am sorbit în trei spre dimineaţă. Aşa zA Tînărul mi-a răs­ si apoi, discret, sâ-i jec ­
i-0 ghiceşti după incâ- societate. Dacâ-1 cu­ — Ne in tiln im disea- tăcere. Unul cite unul, cum mă anunţase tină­ puns in doi peri: „Păi mănească de bani, afi-
runţeala perciunilor ca­ noşti. tc îndrăgosteşti i- ră. la el acasă. Vin mai rui entuziast, „Conu’44 a să vezi, mie mi l-a pre­ şind figura omului cin­ Vietnamul de sud
re se-arată discret de mediat de el. Te cuce­ m ulţi prieteni. Bem o intrat in joc* doar in f i­ zentat un prieten. Cred stit.
sub pălărie. Păşeşte pc reşte pur şi sim plu... cafea şi jucăm o p a rti­ P am flet nal, adică atunci cînd că lucrează la... Drept Aşadar, epigonul co­
trotuar ca un ginditor. Tînărul care m i-l des­ dă dc poker. E taie fru ­ rezervele băneşti ale co­ să-ţi spun, nu ştiu ” . .Şi nului Joi j, de altădată, Foiţele patriotice continuă acţiunile ofensive 0 Guvernul sud-
Din cînd în cînd. din cria cu nlîla entuziasm, mos Conu4 intră numai au sosit si ceilalţi in v i­ lor mai m ulţi dintre l-am mai întrebat: „In a devenit proprietarul corccan studiază problema trim ite rii de noi efective m ilitare Q
colţul gurii, împarte ci- n-avea mai m ult de 20 în final El joacă in stil taţi. Atmosfera s-a în ­ participanţii la joc. se fiecare seară Conu* cîş- unui mic tripon clandes­ Comitetul naţional de solidaritate a ţă rilo r Asiei şi A fric ii din
te un zimbet silit vreu­ de ani. Scena se întim - mare... călzit. M-a surprins t i­ concentraseră in buzu­ tlgă Nu chiar in fie­ tin, în care ademeneşte Mali demască amestecul străin in afacerile interne ale V ietna­
nui trecător. Foarte rar pla la amiază, dar tină- Naivitatea tînăm iui e- nereţea prietenilor gaz­ narele cîtorva mai „no­ care seară — mi-a răs­ tineri naivi pentru a le mului.
se opreşte să schimbe o rul mai avea cearcăne ra evidentă. Aş li vrut dei. Nici unul nu părea rocoşi". Conu’ juca în- puns tînărul. Săptămina lua banii ciştigaţ.i prin
vorbă cu cineva... la ochi, faţa trasă şi să-i cunosc prietenii, să să fî trecut dc m ult vîrs- tr-adevăr larc. Miza cres­ aceasta a pierdut o da­ muncă cinstită Dai* aşa La Santo Domingo situaţia rămîne incertă
Aşa arată eroul nos­ galbenă dc nesomn le deschid ochii. P rilejul ta m ajoratului Au fost cuse dintr-o dală de c i­ tă. Uni* o sumă mică. nu mai merge ! Societa­
tru pe stradă. Dar exis­ Eroul s-a prezentat so­ s a iv it peste citeva zi­ serviţi şi ei cu „M a rti­ teva ori. Şi, în tim p de Am continuat investi­ tea noastră nu suportă Preşedintele guvernului provizoriu. Godoy, a declarat că speră
tenţa sa nu se reduce la bru. printr-o simplă în­ le. Am fost invitat la o no ve rita b il14, apoi s-a un ceas, două, după c i­ gaţiile printre ceilalţi paraziţi, de orice blazon
atît Ba am spune că nu clinare a capului. N-am scară „absolut distracti­ făcut repartizarea la ce­ teva lovitu ri de maes­ tineri, printre vecini.. ar fi ! Să-i smulgem să găsească o soluţie care să pună capăt conflictului aciuai d in ­
aceasta cst~ existenţa stat de vorbă, pentru că vă". după cum m-a asi­ le două mese Eu am ră­ tru, Conu* îşi asigurase Conu’ a avut cindva un masca manierelor alese, tre puterea civilă şi cea m ilitară
sa principală. In cercul s-a făcut câ-i grăbit La gurat noua cunoştinţă. mas pe canapea. Nu un cîştig de citeva sute post de funcţionar. Dar să-l arătăm tutu ro r aşa
obişnuiţilor el trece despărţire aceeaşi În cli­ Am fost prim it intr-un ştiam poker de lei... s-a lăsat. Şi-a adus a- cum este: trişor perfid. La Geneva şi-a reluat lucrările Comitetul celor
drept „C oiiu’“. Ce fel de naţie a capului pentru salon Două mese. cu Peste o jumătate de Am plecat spre casă minte că este odrasla .Iar cu tin e rii naivi,
„Conu,4‘ ? mine, iar pentru tînă­ cîte patru scaune tapi­ oră, salonul se um plu­ cu sufletul greu, iar ti­ conului Jorj de altădată să stăm dc vorbă pe în- 18 state pentru dezarmare
Am pătruns nu de rul de 20 de ani. două sate în jur. ocupau m ij­ se de fum ul ţigărilor. nerii cu buzunarele goa­ şi a început să aspire :leletc.
m ult in viaţa intim ă, in cuvinte: locul încăperii. O cana­ Dar com batanţii de la le. Retribuţia lor pen­ la agoniseala muncii al­ OII. PAVEL