Page 86 - Drumul_socialismului_1966_01

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3445

LUPTAM

A u r a m S a m e u
Lucrătorii din cadrul O C .L. pro­ lucrătorilor clin comerţ de a se a- noi am căutat să aducem în discuţie B iroul organizaţiei de bază este
de SILVIU DRAGOMIR duse industriale Deva, m obilizaţi de chita cu cinste de îndatoririle profe­ nu numai problemele stabilite dina­ conştient de faptul că în privinţa e-
d u u irii lucrătorilor din comerţ mai
organizaţia de partid, au reuşit ca în
sionale, concretizate în realizarea şi
inte în cadrul biroului organizaţiei
anul trecut să depăşească planul de depăşirea cu regularitate a planului de bază, ci si aspecte ale în tă ririi sînt incă multe de făcut. In prezent,
Monografia „A vram m aterialul de inform are Rolul lui A. lancu — gătească terenul pentru desfacere cu 2,2 la sută, valoarea fiecărei unităţi. disciplinei, ale influenţei pozitive pe organizaţia noastră numără 33 de
lancu" a lui S ilviu Dra­ a fost „insuficient pen­ aşa cum il prezintă au­ lupta grea a naţiunii sa­ m ă rfu rilo r vindule fiin d cu circa 15 In atenţia organizaţiei noastre de care trebuie să o aibă m em brii dc membri dc pariul. Ei nu sînt insă
gomir, tratează viaţa şi tru a reînvia frâm înta- torul — se distinge o le si să organizeze rîn- milioane lei mai mare decit in 19G4. partid au stat însă problemele de partid asupra celorlalţi salariaţi. rcp n rti/a ţi in mod judicios. Exista
activitatea unuia dintre rea revoluţionara de la dată cu începutul miş­ durile m oţilor pentru Succese de scamă s-au înregistrat şi care se lovesc ccl mai des benefi­ Te zi ce trece, influenţa acţiunilor încă unităţi cu magazinul dc încăl­
cei mai reprezentativi 1848“. cării revoluţionare din răscoală. Retras pentru în primele zile ale acestui an, planul cia rii produselor industriale — întă­ educative iniţiate*, a m uncii politice ţăminte* ,.Elegant", cel dc articole de
revoluţionari ai anilor Recenta monografie prim ăvara anului 1848. o clipa din faţa prigoa­ de desfacere fiin d depăşit cu GOO.OOO rirea disciplinei, comportarea c iv ili­ desfăşurată de comunişti in rîndul menaj, cel de articole de sport ctc.,
1848-18*19. Izvontă din- — bazată pe un bogat p rintr-un spirit înfocat nei — înscenată de gu­ lei. zată în relaţiile cu clienţii, deservi­ lucrătorilor din comerţ este din ce în unde muncesc 3-5 salariaţi, nefiind
ti’-o temeinica cunoaşte­ m aterial documentar i- pentru libertate. El es­ vern cu sp rijin u l unor Din simpla enunţare a cifrelor re­ rea promptă a cum părătorilor. Cu cc mai mare. La magazinul nr. 10 de nici unul din ci înscrişi in partid, pe
re a problemelor epocii necliţ prin cercetarea a r­ te acela care semnează puternice forţe m ilitare iese preocuparea mereu crescindă a p rile ju l adunărilor generale de partid încălţăm inte, bunăoară, tovarăşele cind, la magazinul copiilor lucrează
şi a m aterialului docu­ hivelor din Viena şi la Tîrgu-M ureş progra­ — el continuă, din as­ Aurelia La zar si Angela latob nu se 3 membri de partid. De aceea, biroul
mentar de toate catego­ C arlovitz (1910), apoi ce­ mul generaţiei tinere, cunzişul său, să organi­ purtau cuviincios cu clienţii, sc cer­ organizaţiei de bază si-n propus cu,
riile, monografia este le din Moscova (1910- care prevede dărîmarea zeze rezistenţa şi reuşeş­ tau în tim pul serviciului. In aceeaşi paralel cu munca politică ce o va
nu num.ii cea mai valo­ 1911) şi cele din buda­ in s titu ţiilo r feudale şi te astfel să înfiinţeze unitate lucrează şi comunista Cancla- desfăşura pentru întărirea rîn d u rilo r
roasă operă a unui is­ pesta şi din ţară, i-a dat lupta pentru drepturile in curbul prima unitate fia Copîndeanu. l aţă de ieşirile celor pa rtidului, să propună conducerii
toric care a studiat zeci putinţă autorului să pu­ naţiunii. K1 este acela de lupta revoluţionară, două lucrătoare tov Copîndeanu a tehnico-ndm inistrative si rcparli/aroa
de ani revoluţia tra n sil­ nă intr-o adevărată va­ care mai curinei decît formulă din moţi înar­ luat atitudine, a stat de vorbă cu ele, mai judicioasă a forţelor de parlid
văneană de la 1848-18*19, loare ştiinţifică eveni­ oricare din contempora­ maţi. Avram lancu — a propus discutarea com portării lor în toate unităţile.
dar şi o creaţie valoroa­ mentele privind revolu­ nii săi, îşi apleacă ochii tribu nu l poporului — de­ într-una din adunările lunare alo Noi vrem ca activitatea să se des­
sa a istoriografiei roma­ ţia clin 1648-1849 clin spre clasa cea mai de vine comandant de oas­ grupei sindicale. M ăsurile educative făşoare bine, clie n ţii să 1 io întotdeau­
neşti, menită să stabi­ Transilvania si in spe­ te ţărănească, prefect al folosite nu influenţat în bine a titu d i­ na m u lţum iţi. Cerem insă s p rijin u l
lească adevărul ş tiin ţi­ cial activitatea marelui jos a poporului, spre unei legiuni româneşti nea tovarăşelor am intite. tu tu ro r celor caic nc vizitează maga­
fic într-una din proble­ tribun al poporului — m oţii clin M unţii A pu­ şi un fel de „crai" în Un alt caz a fost cel al Iov. Fetru zinele De ce facem acest apel? Se
mele cele mai zgudui­ Avram lancu. seni, sleiţi de exploata- m unţii eliberaţi de stăpi- Stanciu, gestionar la magazinul de mai întim plă uneori <a la un anu­
toare din trecutul pa­ nirea opresorilor. M un­ mobilă. In urmă cu cîtcva luni, el m it raion să vină un client sau altul,
triei noastre. ţii Apuseni se transfor­ obişnuia să părăsească serviciul tim p încearcă sfidător zeci de articole. In ­
A utorul prezintă lup­ mă in.tr-o cetate puter­ de 2-3 ore zilnic. Com uniştii care lu ­ tre tim p sc adună lume, vociferează,
ta revoluţionară, figura nică, apărată de ju r îm ­ crează împreună cu cl i-au atras a- adresează cuvinte jignitoare vînz.âto-
luminoasă a mi m irului prejur de braţele luptă­ Icnlia, au informat conducerea O.C.L.. rului. Cind cetăţeanul în cauză îşi dă
moţ, lupta lui plină de to rilo r conduşi de lancu. organizaţia de partid şi sindicat. S-a seama că de la el a pornit totul, plea­
abnegaţie pentru drep­ .Figura eroului tran­ rea nemiloasa a stăpi- constituind centrul cel pus problema aplicării unor sanc­ că fără să cumpere nimic, punind
turile ţăranilor iobagi n irii feuda Io-habsburgi- mai im portant al rezis­ ţiuni adm inistrative. Biroul organiza­ într-o situaţie neplăcuta pe lucrăto­
clin Transilvania. El ne silvănean de la 1848 — ce. Apărîndu-le dreptu­ tenţei poporului român, ţiei de bază a recomandat insă birou­ rul clin comerţ.
(cum arată autorul) tră­
înfăţişează în diferite ieşte încă si astăzi, con­ rile şi înţelegind prea „centrul unui veritabil lui grupei sindicale să stea mai m ult
capitole copilăria şi a- turată mai m ult de le­ bine condiţiile austere, război naţional" cum l-a de vorbă cu tov. Stanciu. să-l Iacă T E O FIL URS
dolcscenţu lui lancu. r i­ gendă decît ele cerceta­ în care se zbatea acea­ caracterizat Karl M ar*. să înţeleagă că atitudinea lui nu era secretar al organizaţiei
dicarea lui revoluţiona­ rea istoriei critice. Nici stă populaţie săracă, Devenit comandant de corectă Şi în acest caz munca p o liti­ de bază a l'.C.K de la O.C.L.
ră din prim ăvara anu­ unul dintre m im iito rij lancu devine tribun al oaste la vîrstn de 24 de că desfăşurata a dat rezultate bune. produse induslridlc Deva
lui 1848 ca tribun al de condei din a doua poporului, inspirîndu-i ani, el poartă cu glorie In maqazinul de încăllum inlc din
poporului, participarea jumătate a secolului tre­ încredere în dreptatea steagul revoluţiei şi es­ cartierul „Aeroport" din Petroşani
la lupta pentru cuceri­ cut nu s-a sim ţit în ­ cauzei si luptînd cu sa­ te neclintit in faţa duş­ cumpărătorii qăscsc produsele do­
rea drepturilor naţiona­ demnat a încerca să-l bia pentru a-i asigura manului „ca granitul
le ale rom ânilor, p a rti­ înfăţişeze în lum ina rea­ izbînda. De aceea m oţii m unţilor săi" — cum il rite. Polo : N. bODNARENCO
ciparea cu armele în il urmează fără şovăire. caracteriza Bălccscu. De
m iini la luptele din lită ţilo r vii ale epocii, „Acesta-i secretul popu­ aceea poporul îl trece în i **
scrisorile si artele răma­
toamna anului 1818 si se după moartea sa Iară la rită ţii sale*. legendă iar scriito rii V ijJf ' w ^ > Ai W» 'fc-
retragerea in M unţii A- supravegherea cuvenită, străini il aseamănă fie cu
puseni, drama zgudui­ s-nu îm prăştiat in cea Evoluţia sa politică Kmpecinado, eroicul a-
toare a intervenţiei lui mai mare parte P u ti­ este consecventă de la părător al ţărănim ii spa­
Ion Drngoş, apărarea nele mem orii scrise de început pînâ în clipa niole în luptele cu Na­ In curs de apariţie: ud ţi sportivi
victorioasa a M u nţilor tovarăşii de arme ai lui cind i se stinge flacăra poleon, fie cu Anch’cas
Apuseni contra repeta­ Avram lancu, după cî- m inţii. El este neîndu­ Ilo ffe r, ţăranul luptător .ooe
telor atacuri maghiare, tevn decenii de In sfîr- plecat in a pretinde li­ din A lp ii Ti rol ului. carte romani premiaţi de
înţelegerea cu Kossuth, şitul revoluţiei, nu s-nu bertatea socială si na­ Din prezentarea su­ Sîntem în plină iarnă. Zăpada altă ordine de idei, sîntem anim aţi,
m ijlocită de Nicolae dovedit deplin lăm uri­ ţională a rom ânilor clin mară a documentatei 99 căzuta din belşug îndeamnă acum noi antrenorii si jucătorii de d o rin ­
Bălrescu in iulie 1849, Transilvania, el face monografii a iui S ilviu romanes«ti“ F c :r Î O i spre practicarea unor sporturi adec­ ţa ca echipa Jiul sâ practice un fo t­
înşelarea rom ânilor de toare nici în ceea ce parte din m ănunchiul Dragomir, se desprinde w vate. Şi totuşi, echipele de fotbal, bal la un nivel mai înalt, care sâ
Casa de Jlabsburg, lu p ­ priveşte problemele de dc conducători care cau­ cu uşurinţă figura lui internaţională suporterii lor, se ginclesc tot mai satisfacă pe spectatori. De aceea,
ta lui A. lancu îm p o tri­ bază, care urmau să fie tă înţelegere cu naţi­ Avram lancu — repre­ m ult la începerea returului. In Va­ vom pune un accent mai mare pe
va rcacliunii habsburgi- rezolvate, nici mai ales, unea maghiară. Dar, zentantul cel mni de La Editura ştiinţifică se afla în curs lea Jiului este o animaţie mai deo­ îm bunătăţirea sistemului dc* joc
ce de după 1849, deznă­ cu p rivire In rolul per­ cind încercările de îm ­ seamă al revoluţiei tran­ de apariţie lucrarea „Istoria cărţii ro- Cea dc-a 53-a Conferinţă qencrnlâ sebită Echipa lor favorită Jiul Fc- cu patru fundaşi. Prin antrenamen­
sonal al eroului în lup­
dejdea şi îm bolnăvirea tele din M un ţii Apu­ păciuire se dovedesc za­ silvănene şi un rem ar­ mâneşli* de conf. univ. Mircea To~ a Federaţiei aeronautice internaţio­ t ii Di. a avut o comportare bună în te. jocuri şi şedinţe teoretice, urm ă­
lui. darnice, lancu c cel cabil erou al poporului moscu, directorul bibliotecii centrale nale care s-a linul la M(jnclicn a de­ tur şi s-a c lasat pe prim ul loc în rim o mai bună integrare a m ijlo ­
1 ncă de In inccput. seni'... d in ţii care atribuie cla­ ale cărui calităţi l-au universitare din bucureşti, Lucrarea cernat piloţilor români Octavian Ră­ categoria B, sena a 1 l-a. Acum, caşilor in linia de atac cit şi în n-
Silviu Dragom ir atrage ...„Conştienţi de aceste sei aristocratice a un­ făcut să strălucească prezintă dezvoltarea cârtii româneşli canii şi Constantin Manolachc, d i­ deopotrivă, jucătorii şi suporterii părarc. In atenţia noastră stă în ­
atenţia că deşi rolul lui deficienţe, ne-nm stră­ g urilor din Transilvania peste veacuri ca un iz­ ploma „Paul Tissandicr", care se a- se ginclesc la consolidarea succesu­ suşirea la un grad mai înalt a con­
Avram lancu în revolu- duit prin studiu neîn­ atît nerecunoaşterea na­ vor luminos de mîndrie de la prunele atestări ale lolosirii cordă anual celor mai buni piloţi lui obţinut, in dezvoltarea lui. In cepţiei de joc cronsti nctiv-olcusiv,
scrisului pc terii or i u 1 patriei noastre
ţin ele la 1848-1849 a trerupt in arhive, să în­ ţio n a lităţii cit si „tira ­ naţională şi dragoste de sportivi clin lume. Cei doi piloţi au dorinţa de a cunoaşte unele amă­ cu acţiuni colective, bine organiza­
fost as a de marc, perso­ tregim înainte de toate, niile şi barbariile" să- patrie. pînă astăzi. La început sini prezen- adus numeroase victorii dc prcsliqiu nunte ani participat la un antrena­ te şi purtate in viteză.
nalitatea lui a fost pre­ inform aţiile privitoare virsite îm potriva ţără­ încheind cu îndemnul lalc* diferite forme do scriere u tili­ aviatici noastre sportive. Octavian ment al echipei Jiul, unde am avut — Daca vreţi sa nc relnlaţi ceva
zentată în lucrări insu­ ntit la mişcarea revolu­ nim ii române. El îsi dă de-a lî citită trebuie să zate dc qetodaci şi introducerea al­ Băcanii arc la activul său 7500 oro o discuţie cu antrenorii Eugen M lă­ despre starea disciplinară a jucă­
ficient inform ate care ţionară cit şi la partea seama de cauzele neîn­ apreciem că lucrarea es­ fabetului chirilic — in sec. X — la dc zbor rlertuate pc 50 tipuri de <v diu şi Vasilc Lazâr şi cu unii jucă­ torilor si lotul dc care dispuneţi.
puneau accent pc una re a deţinut-o A. lancu ţelegerilor şi Stic sa fa ­ te scrisă în ti-u n lim baj români. In continuare, autorul relevă vioAnr. încrpînd cu avioane uşoare, tori.
sau alta clin laturile ac­ in coordonarea ci cu a- că distincţie între po­ antrenant si curgător, etapele mai însemnate din evoluţia de şcoală, contimimd cu aproape ţoa­ — Cîiul aţi început pregătirile ? — D atorită s p rijin u lu i p rim it clin
tiv ită ţii lu i; aşa cum a jutorul cărora se pot porul maghiar şi între intr-o înaltă ţinută şti­ cârtii româneşti : introducerea ti­ lă scria avioanelor româneşti — — La 10 ianuarie, cu o riguroa­ pai tea conducerii asociaţiei sporti­
ve, am reuşit sâ îm bunătăţim mult
fost s~urta monografie reconstitui, mai aproape rămăşiţele feudalilor, inţifică, care impresio­ parului în Tara Românească şi IAR 27. IAR 80. IAR 81, IAR 818 — sa vizita medicală a tu tu ro r jucăto­ disciplina. Noi am introdus o re­
a lui Fosil Stetra Şuln- de realitate, epoca lup­ care căutau din răspu­ nează prin inedit şi biruinţa cărţii în limba română, in şi tcrminînd cu cele mai noi lipuri rilo r — ne răspunde antrenorul gulă : cei certaţi cu disciplina pc
liu. apărută mai în tii în telor îndîrjitp. rolul ma­ teri să-şi apere p riv ile ­ contribuie nu numai la sec. XVI. lichidarea, cu IfCHl de ani do aparate. L'l este deţinătorul recor­ M lădiu. Antrenamentele sc desfă­ teren şi în afara lui nu au ce cău­
revista „Transilvania" la selor populare şi vred­ giile. îm potriva acestor îmbogăţirea cunoştinţe­ mai tîrziti a monopolului bisericesc şoară conform indicaţiilor prim ite ta în echipă si lot. Astfel, am reu­
Sibiu, apoi şi separat nicia conducătorilor de­ rămăşiţe feudale preco­ lor despre viaţa şi ac­ asupra lipani lui, dezvoltarea tipăritu­ dului mondial de distantă în circuit din partea Federaţiei române dc şit sa obţinem rezultatele sconta­
(1897). sau lucrări de votaţi poporului orop­ nizează lancu, inc a de In tivitatea lui A. lancu. rilor autohtone în scc. X l\ \ în peri­ închis, fără escală: 4462,870 km, în fotbal. In prezent urm ărim realiza­ te. A ţi văzut şi acum, la antrena­
clasa avioanelor semiuşoare. Dar ccj
popularizare din 1924. sit. Aşezat in lumina început, rcvoluţioiutrea dnr si la educarea n- oada dintre cele două războaie mon­ rea pregătirii Fizice generale si rea­ ment cu cîtă seriozitate participă
cu ocazia centenarului lor, p rofilul luptătoru­ maselor populare. A- nor largi mase de c iti­ diale ca şi avântul pe cart* l-a cu­ mai borjalâ activitate a desfăşurat-o daptarea organism ului la efort. A n ­ fiecare jucător la pregătire. Ei ştiu
eroului. Reintre acestea lui revoluţionar de la tori in spiritul tra d iţi­ în rabinic dc pilot recepţloner, A trenamentele, aşa cum aţi văzut, se ca cei mai bine pregătiţi au loc în
se numără şi lucrarea 1848 se reliefează în li­ v:*nm lancu, uvind in tu ­ ilor glorioase de luptă noscut cartea în anii construcţiei so­ încercat în zbor 1500 dc aparate. desfăşoară în sală şi in aer liber. echipă.
lui Silviu Drago m ir ca­ nii mai vii şi mai de­ iţi. i limpede a realită­ ale ooporuini român. cialiste. In informarea pc caro preşedintele Pentru luna februarie am prevăzut
re insuşi recunoaşte că pline". ţilor, nu întinde sa pre­ Prob RADU VAS ILE (Acierprcs) acestui (or inlernaţional a făcut o in primele jocuri de antrenament cu In lot avem 21 dc jucători.** C<?T
leriălură cu decernarea acestei înalte echipe clin categoriile A, B, C si re­ care au fost amil trecut. Vom căuta
distincţii, sc spune că pilotul Con­ giune. P rintre acestea am intim să promovăm .şi alţi jucători tineri
stantin Manolachc a efectuat 7180 două jocuri cu Ştiinţa Craiova. cu clin roqinne.
— Dar Libardi ?
orc de zbor, pc timp de zi si noapte, O ltul Rimmcu Vîlcea si cu unele — Face parte clin lotul nostru şi
i jCOALfi SI in calitate de pilot, instructor şi şef echipe clin regiunea noastră. Sîn- contăm pe aportul lui.
LA TINTĂ dc pilotaj, comandant de aeroclub. tativele pentru un turneu în R S F. ~ Cc vă doriţi pentru retur ?
tem intr-un stadiu avansat cu tra ­
Pdolii români premiaţi dc Federa­
ţia internaţională aeronautică au Iugoslavia, care va avea loc In s fir- — Jocuri frumoase, desfăşurate
participat la numeroase competiţii şitul lu n ii februarie şi începutul lui într-o notă de deplină sportivita­
din ţară şi străinătate, adueînd a- martie. te, $i sâ ocupăm unul din primele
I ii oraşul brad, mai sini unii — Cc urm ă riţi la viitoarele an­ trei locuri. Dorim de asemenea ca
v ia tiri sportive româneşti recorduri
Oaspeţi la ora de dirigenţie — In urma analizei efectuate, am entuziast, să încurajeze mai mult
cel.ileni care obişnuiesc sa nu-şi dc marc valoare. trenamente şi jocuri ale echipei ? publicul din Petroşani să fie mai
plătească chiria cu lunile. ic desprins unele probleme asupra că­ echipa noastră,
rora va trebui să insistăm în pre­
(5» HA GA 27 (Acierprcs). — gătirea de v iilo r a echipei. Iar in S. CERDU
Sunetul m obilizator al clopoţelului blajina si cuvinte pline de căldură, Aic î a avui gri jă să sublinieze dru ­ Cu trei runde înainte de termina­
n larut ordine (k'sâvîrş)Li pe sălii. In în cel mai scurt tim p u captivat ma­ mul neted pc* caic fiecare elev poate rea turneului inlernaţional feminin -
clase li era re elev s in ocup.it locul, rele număr dc elevi. merge* spre făgaşul oricărei meserii, dc şah de la Eewervijk, rcpre2cn- i
şi-a pregătit caietele si cărţile pentru Ac um (ksfira povestea tristă a pro­ spre* deosebire de drum ul spinos re lăuta României. Alexandra Nicolau, B
ora respectiva. Clasele a V ll-.i A şi priei copilării care nu se deosebea trebuia parcurs cu mari sacrificii in se menţine în fruntea clasamentului, |
B erau pregătite penii u dirigenţie — ele a celorlalţi copii ele ţărani şi trecut pentru a-ţi realiza un vis. avînd 6 puncte din 8 posibile. Ea I
fiecare clin ele jv p u l teme diferite m uncitori din vechea Românie. V or­ „Astăzi porţile tuturor şcolilor, tu ­ este urmata do Karakas (Unqaria) cu g
anunţate în prealabil de către tova­ bind despre Iclul cum a îndrăgit me­ turor meseriilor vă sint deschise, dar 5.5 puncte, Raţia Jovanovici (Iucjo- noastre" ţ 10,10 C ărţi care vă aşteap­
răşele diriginte. aceasta nu este totul. Trebuie să Ic slavia) 5 puncte ctc. Elisabeta Poli tă ; 11,32 Muzică dc prom enadă;
seria de mecanic, a subliniat obsta­ I ., m e m a
De data aceasta insă le-am pregă­ colele pc care le-a m tîm pinal, greu­ sim ţi atras tic meseria ce-ţi vei a- lunii iade ocupă locul 7 cu 3,5 12.30 Folclorul muzieaL al popoare­
tit o surpriză si in acest scop elevii tăţile cu care a luptat, tăria de voin Icge-o, trcluiic s-o îndrăgosti. După puncte şi o partidă întreruptă. lor ; 13,08 Sara M ontiel cîntă muz.ieâ
ambelor ( lase au losl adunaţi intr-o ţă ce l-n caracterizat, „A m începui cc ţi-aî ales-o. ţi-ai însuşit-o. trebuie In runda a 8-a Nicolau a re- I DEVA : în compania lui Mnx Lin- din film e ; 14,00 Interpreţi ai opere­
singura sala. Se întrebau, aşteptau Ui mesei in — spunea vorbitorul — cu să munceşti să faci din ca o adevă­ mizat cu Polihroniade, Meemskcrk I der — cinem atograful „F a in a " ; tei „Eragoste de ţigan" ; 14,30 „Cu
nerăbdare să afle ce va li Feste câ­ multe necazuri clar dragostea pentru rată artă care să-l 1 aducă m ulţum i­ a învins-o cu piesele ncqrc, pe Ru- | A m in tiri din copilărie — cinemato­ săniuţa" — muzică uşoară ; 14,45 A l­
teva clipe, împreuna cu diriginta locomotivă le-n învins pe toate". re. să-ţi aducă aprecierea celor din jiU .lovaiiovici, Lilm anowirz a pier- ■ graful „A rta " ; PETROŞANI: îndrăz­ bum folcloric i Ana ’ Pop Corondan
clasei n VI l-a B. t u tov director, in ­ A arătat apoi condiţiile vitrege ale ju r". dut la Karakas, iar Kalia Jovanovici * neţul Fardaillan — cinem atografii) şî Ion Văduva ; 15,10 Cîntă corul A n ­
trăm, eondurincl in clasă pe Eroul m uncitorilor, clirzcnia acestora, as­ Expunerea captivantă. îmbogăţită n împărţit punctul eu Timmcr. „Republica" ; U ltim a vacanţă — ci­ sam blului de stat din Baia Marc, d i­
M uncii Soi ia liste Ştefan Lungii — eu exemple convingătoare şi învăţă­ rija t de Gheorghe Velea ; 15,30 In -
pecte din munca ilegal.i a I* C.R . In turneul masculin, şaliislnl ro­ nematograful .7 Noiem brie" ; LU -
mecanic In uzinele G riviţa llo- pentru realizarea co titu rii radicale a minte. a ticz.it interesul si curiozi­ mân Theodor Ghiţcscu, jurind cu PENI: De-aş li Harap A lb — cinema­ termezzi si fantezii de estradă ; 1G.50
şie-lUicuresti. M ulţi copii l-nu recu­ poporului nostru, pentru crearea con­ tatea copiilor si i-a determinat să-l tograful „C u ltu ra l"; S IM E IH A : A tre­ Două melodii cu orchestra Marcel
noscut clin fotografii, l-nm anunţat d iţiilo r minunate de care se bucura asalteze cu nenumărate întrebări la piesele nerpe, a obţinui remiză în cut o femeie — cinem atograful „M u ­ Ion eseu ; 17,20 Jocuri populare ; 17,45
cm le va vorbi despic „V iaţa copiilor astăzi copiii patriei noastre. taie au prim it răspunsuri cc i-au partida cu inqoslavnl O stopti. Ghi- reşul" ; A LBA IU LI A : 800 de leghe Muzică uşoară cu Aida Moga ; 19,03
in trecut şi astăzi*. entuziasmat toscu se află pe primul loc in clasa­ pe Amazoane — cinematograful Pagini nemuritoare din muzica de
Exemplele concrete, convingătoare Fentru colectivul de cadre didac­ estradă ; 19,30 Emisiune literară :
Fonte Vii puneţi întrebarea cum n despre care a vorbit, au sădit în su­ tice de la şcoala noastră. întîlniren ment cu 6 puncte, secundat de Osto- „V ictoria" ; Elena din Troia — cine­ Itomain Rolland (100 de ani de la
ajuns Şlelan Lungii să vorbească e- fletul elevilor dragostea si reviinos- cu Eroul Muncii Socialiste Ştefan matograful „23 August" î SEBEŞ : naşterea scriitorului) ; 20,00 Seară de
levilor clin Cugir. Foarte simplu, A- llnţa faţă de clasa muncitoare, faţă l.ungu a constituit un preţios ajutor jici, la o jumătate de punct. Finlan­ Cineva, acolo sus mă iubeşte — operă : „A ida " de Verdi ; 23,07 M u ­
Masem că n venit la nişte rude la dezul Veslorinen ocupă locul trei cu cinematograful „Progresul* ; Sca-
— Mai dai o Iur5 ? de Partidul Comunist Român, în nobila misiune de mare răspun­ zica simfonică ; 23,50 „M ă rtu ris iri pe
Cugir şi, slînd mai m ult ■ zile aici, dere — formarea noului cetăţean al 5 puncte şi o partidă întreruptă (în | ramouche — cinem atograful „Sebe­ portativ" — muzică uşoară.
— Hai şă mcarqă, mal aru ba­ l-nm rugat să ofere copiilor noştri In ziua următoare elevii claselor a şul" ; O ltA Ş T IE : 800 de leghe pe
V II (-a. tot in cadrul orelor ele d iri- patriei noastre. pozilic complicată) la campioana | Buletine de ştiri si radiojurnale :
nii dc chirie !.., citeva îndem nuri preţioase pentru genţie. nu prim it ele la tovarăşul .Şte­ prnf. ATA.VASIU V A LE R IA mondială Nona Gapriiulaşvili. Amazoane — cinematograful „P a­ 5.00 ; 6,00 • 7.00 ; 10,00 ; 14,00 ; 16,00 ;
viaţa lor viitoare. fan l.ungu sfaturi preţioase privind diriginta clasei a V lf-a A tria " ; Un cartof, doi cartofi — cine­ 18.00 ; 22,00 ; 23,52 (programul I) ;
Desen dc V. MÎHĂILESCU Prin firon-i domoaln. cu privirea tema „Cc meserie să-mi a!cg“. Şcoala generală Cugir ţ Aqcrprcs) matograful „Flacăra" ; HAŢEG: Car­ 7.30 ; 9,00 ; 11.00 ; 13,00 ; 15.00 ; 17,00 ;
tierul veseliei — cinematograful
mmmm „Popular" ; BRAD : Dincolo de ba­ 19,00; 21,27; 23,00; 0,52 (program ul
rieră — cinematograful „Steaua ro­
şie" ; LONEA : O norabilul Stanislas
— agent secret — cinematograful
„M inorul",
Televiziune
i •
n
Kaai o
. • f i 19,00 Jurnalul televiziunii
^ • u Ir / I^*2 Programul I : 5,OG P otpuriuri pen­ Emisiune pentru tinerelul
tru fanfară ; 5,40 „D im ineaţa cu voie 20,00 Săptâmma ; 21,15 'I
21,95 Film : „Î mi place să eii
au făcut o experienţa foarte
A l ® : ' • d u e l I n t r e o v u l p e qlicare şi cu „călăreţul" roşco­ interesantă. Li au luat o bu­ bună" — emisiune tio fo lc lo r; 6.22 Jurnalul televiziunii (II);
ŞI UN VULTUR van în spalc. Dar colţii ascu­ Jocuri muscelene ; 7,15 Tineri instru­ meteorologic.
ţiţi oi vulpii şi-mi făcut dato­ căţică de calcar dinlr-un ade­ m entişti do muzică uşoară : Nicolae
ria. Sleit dc puteri, răpitorul menea ediliciu pe care au Albulescu şî Ion Cnlistrache ; 7,30
C iliva ciobani din Tadjikis- sa prăbuşit ps stinci, zdro­ Iranslormat-o in pulbere şi au „M îndre-s cântecele noastre" ; 7,45
lan au lost martorii unui duel bi iul usc* o dală cu prada. Pen­ examinat-o la microscop. Len­ Pagini din operete : 8,30 La m icro­ i impui probabil
intre o vulpe şi un vultur, tru vulpea-maiuă, insă, vultu­ tila microscopului a scos la fon, melodia preferată : 10,05 Muzică
inlr-o pădurice clin M unţii Da- rul s-a dovedit a li o p*,rnă de iveală existenţa în acest calcar populară din Oltenia ; 11,15 Teatru
cpna. amortizare, pe care* aceasta a a numeroase resturi de micro la m icrofon : Andreea ; 12.29 Pagini P E N TR U 24 ORE
Intr-o zi senina de iarna, un aterizat cu bine. orqAiiisme, co< liilii ale unor alese clin muzica de estradă; 12,45
pui de vulpe s-a slrccuidt o!a- otqanismo a căror htnqime a Concert de prinz ; 13.40 Album mu­ Vreme umedă, cu cerul mai m ult
- e ră clin vizuină. Pe neaşteptate, fost de ciliva milimetri si care zical cu dedicaţie ; 14,08 Cînlâ Ana noros. Vor cădea precipitaţii sub
p r * • V * *lJ:.,i'r i „tn „PIETRELE ALGE" au trăit odinioară în apele u- Pai atins. Constantin Busuioc şî Tra-
asupra lui s-a repezit ca un ALE MOSCOVEI nni ocean imens, dispărut as ian Străinii ; 16,20 Tangouri celebre; locma de lapoviţa şi ninsoare. V în t
trăsnet un vultur ncqru. Inlr-o Bl zi. In urma acestor observa­ 17,3o In slu jba patriei ; 18,03 In .ju­ moderat din est şi sud-est. Tempera­
clipa cjhc motocul roşcat se Numeroşi scriilon şi poeţi ţii, savanţii au stabilit ca „pie- rul globului ; 18.13 Meltfdii populare tura in uşoară creştere ; ziua va f|
interpretate de Irina l.oghin şi losif
zbatea cu ţipete jalnice în din secolul Irorul au cînlal in ircle albe" alo Moscovei an o M iluit ; 18,45 Vai iei,iţi muzicale ; cuprinsa în tic 0 şi 4 grade iar noa|>-
qhearcle nccsluia. Ceea ce a operele lor „Moscova albă*, vechime de aproximativ 3<î0 19,00 Cîntare României socialiste — tea între O st — G grade.
urmat este aproape neverosi­ epitet rare a devenit tradiţio­ milioane dc ani. Descoperirea montaj de versuri ; 20.00 Radiognzc-
mil : dinir-ini salt fulqcrător, nal. După cum se ştie, eon- va servi constructorilor mos­ ta de seară ; 20,30 Parada soliştilor; P E N TR U U R M Ă T O A R E L E
vulpea mamă a „încălecat" pc slruclia primelor palate şi bi­ coviţi sâ reqăscască vechile 21.15 Atenţiune, părinţi ' ; 22.20 Me­ 3 Z IL E
vultur şi toate încercările a serici clin calcar orqanoqen a lodii aproape uitate : 22,40 Moment
[ i (aliere de unde îşi vor pro­
cestuia dc a se elibera au început la Moscova prin seco­ cura pielre calcaroasc identice poetic. Versuri dc* Constantin Sâba- Vreme umedă, rn cerul noros c î r i
fost zadarnice. Nemaiavîiul lul XL Frumuseţea lor a ră­ voi («idea precipitaţii sub formă de
cu cele ale vechilor edificii pc* reanu ; 22.45 Capodopere ale m uzicii
de ales, în cele din urmă el mas si astăzi neoqalată. universale în interpi elnren m arilor lapoviţa si ninsoare*. Temperatura
KENYA. — In fo to : Copaci seculari (baobab) în oraşul Mombasa. şt-a luai zborul, cu prada în Recent, un qrup de savanţi care le vor folosi la restaura­ artişti ; 23.16 „In liniştea nopţii" — staţionară. C irculaţia rutieră va ft
rea monumentelor.
muzică uşoară îngreunată din cauza crustei de
Programul II : 7,50 Cîntece pa­ gheaţă cai c se formează pe dru m u ri­
triotice ; 9.23 „Cînta d-alea d-ale le regiunii mai ales dimineaţa