Page 87 - Drumul_socialismului_1966_01
P. 87
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3445
PREOCUPARE p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a
î n b u n e c o n d i ţ i i a î n v ă ţ ă m î n t u l u i d e p a r t i d
Interesant, atractiv PE M i 1966
Propagandistul Samson Bota e Bota anunţă titlu l expunerii, pre de diferite culori în care a arătat (U rm are din dqq. J) lui de carburanţi şi lubrifianţi,
prezent de m ult tim p în sala unde zintă cursanţilor ideile principale concret, pe bază de comparaţii, cu
de obicei se ţine invăţăm întul de cuprinse in prevederile D irectivelor cit va creşte producţia industrială a cheltuielilor qospodAreşll V
partid. Face ultim ele pregătiri. La Congresului al IX-lea cu privire la în anul 1 y70. faţă de anul 1965. — 25.000 tei la beneficii ; prin folosirea mai judicioasă a
locuri vizibile aşează grafice, plan industrializarea socialistă a ţării. Pentru completarea expunerii, — 97 lei la proriuclivilatca pieselor de schimb se va rea
liza o economie de 26.500 Icî-
şe si alte materiale de rare are ne „Pentru înţelegerea mai temeinică propagandistul a prezentat fotoex- muncii pe cap ric salariat :
voie în tim pul expunerii. a celor expuse m-am gîndit să fa pozitia pe tema : „Înfloreşte patria — 4 modele noi de încălţă Infrequl colecliv de mecanizatori
...înainte cu o zi luase legătura cem împreună o călătorie imaginară noastră". minte. îşi va mobiliza ţoale torţele ca lu
cu biroul organizaţiei de partid în patria noastră. Să pornim din In final, prin g rija propagandis Pentru realizarea obiectivelor dc crările agricole din campaniile dc
pentru a se convinge dată toii regiunea Hunedoara, din Cetatea tului, au fost prezentate două ju r mai sus s-a prevăzut să se traducă primăvară, vară $i toamnă să fie
cursanţii au fost anunţaţi. De a lt de foc-. nale de film cu tema : „Să constru in viată o scrie de măsuri tchnico-
fel. a stat şi el de vorbă cu m ulţi Şi aşa, pe rînd a fost cuprinsă im " si „Pe drum uri de m unte-. O- orqnmznlorico, care vor asigura. alît executate la cel mai înalt nivel agro
dintre ei. iar ziua cîiul are loc în- întreaga ţara cu măreţia pe care o glindind ideile cuprinse in confe rrcşlorea producţiei si productivită tehnic, asigurind pe această cale spo
văţăm întul de partid este cunoscută prezintă astăzi întreaga noastră in rinţă film ele au scos şi maî m ult ţii muncii, cît şi continua îmbună rirea producţiei cerealiere in fieca
de fiecare cursant. dustrie, sublinîindu-se, o dată cu în evidenţă obiectivele industriale tăţire a calităţii încălţămintei. re cooperativă agricolă dc produc
Acum. totul este pregătit. Sala ceea ce este înfăptuit, perspectiva importante ale ţării, politica p a rti
bine lum inată si încălzita, este deo ei în viitor. dului nostru de industrializare so ţie pe care o deserveşte.
sebit de primitoare. La expunere Pe hai ta ţării aşezată la loc v iz i cialistă a ţării.
sînt prezenţi Aldea Tim oftei, secre bil. în faţa cursanţilor, principalele Aceste citeva metode folosite au 6. fi. S.
tarul com itetului de partid din co centre industriale erau marcate cu făcut ca expunerea să fie intere I. R. I. L. Alba Iulia
operativa agricolă dt' producţie M i- stegulcţe în diferite culori. Stegu- santă şi instructivă. Cursanţii şi-au Colectivul dc muncă dc la qospo-
cesti raionul Alba si C h iiilă Chize- 1 eţele de culoare violet marcau in exprim at satisfacţia deplină. De rlăria agricolă do stat (lin Alba Iu-
la, secretara organizatei de bază dustria metalurgică, cele de culoare fiecare dată cînd participă la învâ- tia şi-a propus să depăşească in a-
De fiecare dată ei controlează cum albastră marcau centrele energetice, ţum întul de partid ei simt că în M uncitorii, inginerii şi tehnicienii
se desfăşoară activitatea cercului. cele roz, industria constructoare de inim ă, în conştiinţă s-a sădit ceva ccst an sarcinile de plan după cum dc la întreprinderea raională dc in
Ora pentru invăţăm int a sosit. Se maşini etc. Explicind im portanţa nou, ceva care le dă tăria de a urmează : dustrie locală s-au angajai să rea
expune conferinţa cu tema : „Indus ficăreia şi subliniind ceea ce aduce munci maî bine şi mai frumos, dar — 100 hl Ia producţia de lizeze peste plan in 1966;
trializarea socialistă a ţării — o- nou Congresul al IX-lea al partidu totodată şi demnitatea, m îndria de lapte de vară ; — 622.000 lei la producţia
blp^tiv central al politicii partidu lui in l e g ă t u r ă cu dezvoltarea a trăi măreţia acestor zile minunate — 9 tone la producţia de globală ;
lui" fiecărei ram uri, propagandistul a ale vieţii noi. griu ; — 536.000 lei la producţia 9
După ce propagandistul Samson desenat pe tablă un grafic cu cretă F. DRAGAN — 25 tone la producţia de marfă ;
struguri ; — 100.000 Ici economii la
preţul dc cost ;
— 5 tone lin ;
Propagandiştilor — — 40.000 bucăţi coarde por- muncii cu 1 la sula.
— creşterea
productivităţii
laltoi ; In unităţi fizice:
— 2.100 panouri parazăpezî
— 10 000 tei
m afutor calificai preţul de cost. economii la metalice ;
u
Pînă la S mai se va realiza o de — 100,000 cărămizi normale;
— 50 tone bentogol ;
Pentru Comitetul raional de partid rim entală din Geoagiu a explicat dru Haţegan au vorbit despre fe păşire a producţiei de lapte plani — 250 tone bentonită bul
Orăstie pregătirea propagandiştilor pe larg conţinutul unor prevederi lul in care se pregătesc pentru a ficate dc 50 hl şi se va economisi gări.
constituie o problemă im portantă din proiectul de statut. Tot pe a- conduce dezbaterile din cerc, iar suma de 5 000 lei. Pînă la 8 mai se vor realiza :
deoarece gradul de cunoştinţe ale ceastă temă unii propagandişti an tov. Petru Boldosnn s-a referit la — 238.000 tel la producţia
acestora influenţează m ult calita susţinut referate din activitatea modul în care işî procură si siste qtnhală ;
tea învâţăm intului de partid, lace practică a cooperativelor agricole matizează m aterialul documentar şi c — 224.000 lei la producţia
ca el să se desfăşoare la nivelul de producţie unde conduc forme ilustrativ. a . M. î. Alba luiia mariâ ;
exigenţelor actuale. Nu de m ult, a ale învăţiim întului de partid. Iio- In cadrul pregătirii s-nu susţinut — 38.000 lei economii la
avut loc. tim p de două zile. pregă mulus Ştefan, propagandist la co si alte materiale interesante. Tova preţul dc rost.
tirea propagandiştilor de la sate. operativa de producţie din Orăsti- răşul Ioan Todca. muzeograf, a con Dorind să-şi aducă întreaga contri In unităţi fizice :
Biroul com itetului raional de partid oara de Sus, a susţinut referatul ferenţiat despre aşezările şi cetăţile buţie Ia continua sporire a produc — 875 panouri parazâpezi
a aprobat în acest scop un program „Creşterea producţiei agricole si dacice din m unţii Orăştiei, iar pro ţiei agricole, colectivul dc mecani metalice ;
bogat si variat de pregătire. Mă dezvoltarea sectorului zootehnic", fesorul Remus Dânilă, lector al co zatori de la S.M.T. Alba Iulia s-a — 30 000 cărămizi normale ;
voi referi doar la citeva măsuri din iar propagandistul Nicolae Ştef, de m itetului raional de partid, despre angajat să deslăşoare o susţinută — 20 tone hcnlogel ;
acest plan şi modul în care ele au la cooperativa agricolă din Romos „Unirea Principatelor, eveniment întrecere socialistă spre a realiza in — 100 tone bentonită bul-
fost rezolvate. a expus tema : „Dezvoltarea bazei însemnat în istoria patriei noastre". 1906 peste plan : qări.
Am căutat ca la realizarea fie tehnico-matei'iale a a g ric u ltu rii”. In Pregătirea propagandiştilor s-a în — 1.800 hectare arătură nor f n scopul continuei îmbunătăţiri
cărui punct din planul de pregătire urma prezentării acestor materiale, cheiat cu un instructaj referitor la mată ; a calităţii produselor se va reduce
s^i atragem un număr corespunză participanţii la pregătire au pus în sarcinile actuale care stau în faţa — 93.000 lei economii ta procentul de rebuturi admis după
tor de tovarăşi care să vorbească trebări, au purtat discuţii vii, an organizaţiilor dc partid de la sale. preţul de cost. cum urmează :
in faţa propagandiştilor despre cele trenante lâmurindu-se toate pro I r‘:n ca.e, pină la 8 mai : — la bunuri de larg rousum
mai actuale probleme Să exem pli blemele ridicate de propagandişti. IOAN SLO VFNSCIlf — 400 hectare arătură nor de la 0,5, la 0,4 la sulă ;
fic. Biroul com itetului raional de In cadrul pregătirilor, o atenţie directorul Cabinetului raional mală ; — la cărămizi de la 6 la
dc partid Orăstie
partid a considerat că este necesar mare am acordat şi problemelor de — prin reducerea consumu sută, la 5 la sută.
ca propagandiştii sâ-si însuşească metodică. In acest scop unii pro- A
cit mai bine prevederile din pro pagandişti au expus din metodele 9
iectul de statut al cooperativelor a- pe care ei le folosesc pentru buna
gricole de producţie. In acest scop desfăşurare a dezbaterilor din cer
tov. Ştelan llomorodeanu. cerce curi si cursuri. Astfel, propagan
tător ş tiin ţific la Staţiunea expe diştii Iustina Popovici şi Alexan
€ © s i Y ! î M * l i > I a ee s 2 9 m o m e n t
(Urmare din Dog. 7)
p p i n e s p a ! m m ultiple. Ele pornesc de la neglijen
ţa unor oameni şi ajung Ia probleme
1de organizare şi de creme a nnumi-
fi
I toc condiţii în ajustajul iaminoare-
o ,or-
— Una din cauzele amestecurilor
3 o co
constituie faptul eâ nu avem po
Cursanţii din cercul condus de ing. ticole din Constituţie sînt tot nlitea
Gheorghe Roman de la orizontul 140, dovezi care exprimă iu mod profund sibilitatea dc marcare a barelor în
11
Exploatarea Teliuc, au dezbătut o superioritatea (lemne i al iei socialiste,
problemă im portantă din tematica n- rare constă in faptul ca asigură parii- jjj
nului de invăţăm int: Constituţia, lege cipnica la exercitarea puterii, la con- gj
'nndam entnki a o rînduirii noastre ducerea treburilor ţării, a întregului *
socialiste Au luat cuvîntul mai m ulţi popor in interesul propriei sale bu- jj
cursanţi caic s-au referit concret la năstări şi fericiri.
schim bările fundamentale rare au a- Iu cadrul dezbaterilor s-a sim ţit
vut loc în viaţa economică, p o litic i ca unele probleme nu au fost destul
şi socială a ţă rii în cei 21 de ani de bine cunoscute de către cursanţi. I
de la eliberare, au argumentat prin Cauza? Nu toţi au conspectat in în- |
exemple că m arile cuceriri obţinute tregime bibliografia indicată de pro- l
de poporul nostru sub conducerea pagandist. Num ărul cursanţilor care a
partidului, ca obiectivele însu- au luat parte la dezbaterea proble- [}
fleţitoare cuprinse în documentele mei or a fost redus. „Calitatea dezba
celui de-al IX -lea Congres al p arti terilor. asigurarea unui ritm viu, an- {
dului au pus la ordinea zilei necesi irenant al discuţiilor depinde m uit
tatea adoptării unei noi constituţii. si de mine, spunea propagandistul
Constituţia, arătau cursanţii V ic Glicorghc Roman, Am su solicit mai
tor M arinrns, Ioan Bnrbu si a lţii, este m ult sprijinul biroul)ii organizaţiei
Carta m arilor drepturi si libertăţi, ca de baza pentru găsirea acelor lorme
oglindeşte realitatea, caic este un care să stimuleze un schimb cît mai jj1
argument dc m indrie patriotică pen rodnic dc păreri".
tru noi toţi. La temelia m arilor suc Împărtăşim punctul de vedere al
cese, stau munca noastră a m ineri propagandistului deoarece organiza- ţi
lor, sidcnirgiştilor, a celor din agri rea unor consultaţii, răspunsuri la
cultură, din şcoli şi in stitu ţii, a tu tu întrebări si alte forme vor ajuta ca
ro r oamenilor muncii din ţara noa fiecare cursant să simtă că a avut
stră. Exploatarea Teliuc de pildă un aport la lămurirea problemelor
şi-n realizat planul pe 1965 la p rin ci puse în discuţie, că stăpîneşte teme
palii indicatori înainte de termen. le studiate.
Au fost livrate peste plan peste 67
m ii tone de minereu de fier, a cres Convorbirea este un moment csen- [ţ
cut conţinutul de fier in minereu cu ţial în procesul de învăţăm int. l'e - |j
1.22 la sută, a sporit productivitatea oarece aproape 50 la suta din a
cursanţi sînt tineri membri de partid
muncii cu 8,6 la sută. Şi în viito r
vom munci cu însufleţire si entu antrenarea lor sistematică la dezba
terea ternei studiate dau posibilitatea
ziasm pentru a traduce în viaţa ho- ca ei să-şi clarifice cele învăţate,
tă rîrilc celui de-al JX-lea Congres să-şi sistematizeze şi să fixeze cuno
al partidului.
ştinţele acumulate. Este pozitiv că
Cursanţii Ananie Huşii, Mircea frecvenţa a fost de aproape 100 la
Stroieseu au argumentat cu exemple sută, dar în atenţia biroului organi
modul în care se traduc in viaţa si zaţiei de bază trebuie să stea şi mo
sînt garantate drepturile înscrise în dul în care cui sânţii conspectează b i
constituţia noastră. A lţi cursanţi, bliografia, studiază si se pregătesc
p rintre care Greluş Samson şi Aurel
Ţapu, arătau că cele peste 100 de ar
