Page 9 - Drumul_socialismului_1966_01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ1-VÂ I

IN PAGINA a 3-a

PROIECTUL STATUTULUI CASEI DE PENSII

A MEMBRILOR COOPERATIVELOR

HUNEDOARA AL PIR. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
AGRICOLE DE PRODUCŢIE

ANUL XVIII NR. 3426 JOI 6 IANUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI

PROPUSE ALE ANULUI T E L E G R A M Ă Şedinţa Comisiei de organizare

Tovarăşului TIM BUCK, pentru pregătirea Congresului
Preşedintele Partidului Comunist din Canada de înfiinţare a Uniunii Naţionale

1 9 6 6 m m m m m săm un cald salut tovărăşesc şi sincere fe licită ri.
Cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a zilei dv. de naştere, vă adre­
Vă urăm, dragă tovarăşe Buck, m ultă sănătate şi succese în acti­ a Cooperativelor Agricole
vitatea dv. închinată cauzei clasei muncitoare canadiene, luptei pentru
In anul care a trecut, N-au trecut decît cî- pace şi progres social. nizare pentru pregătirea Con­
la Fabrica chimică din teva zile din noul an, Com itetul Central In ziua de 5 ianuarie a.c., a avut gresului de în fiinţare a U niunii
Orâştie s-au asim ilat şi dar in compartimentele al P artidului Comunist Român loc şedinţa Comisiei de organizare Naţionale a Cooperativelor
introdus în producţie de de concepţie se munceş­ pentru pregătirea Congresului dc Agricole.
serie o gamă variată de te intens. Un optim ism înfiinţare a U niunii Naţionale a Coo­
produse şi sortimente de robust, sănătos, îi animă perativelor Agricole de Producţie, la 4. Alegerea C onsiliului U niunii
m aterii prime. Râspun- pe ingineri şi tehnicieni, care au luat parte secretarii pentru Naţionale a Cooperativelor Agricole
7ind cerinţelor sporite pe to ţi cei care într-un Sosirea în Capitală a unei delegaţii problemele agrare ai com itetelor re­ dc Producţie şi a Comisiei de revizie.
ale populaţiei s-a lărgit fel sau altu l contribuie gionale de partid şi preşedinţii co­ Pe baza proiectului de statut al
nom enclatorul produse­ la asimilarea şi fabrica­ m isiilor de organizare a uniu nilo r re­ U n iunii Naţionale, uniu nilo r regio­
lo r de masă plastică pen­ rea noilor produse. A- a C.C. al U.T.C.D. din R.P. Bulgaria gionale. nale şi uniunilor raionale al coope­
tru uzul casnic. Multe ceastă constatare, nici La şedinţă au participat tovarăşii*. ra tivelor agricole de producţie. Comi­
din sortimentele noi (cu­ nu ne m iră. Certitudinea Vasile Vîlcu, membru supleant al sia a sta b ilit următoarele norme de
tii pentru ambalat cre­ in ziua de mîine, senti­ M iercuri a sosit în Capitală o al U.T.C. La convorbire, care s-a Com itetului Executiv al C. C. al alegere a delegaţilor pentru Congre­
ioane. n ip lu ri şi manşoa- mentul că împreună cu delegaţie a C C. al U niunii T ine­ desfăşurat intr-o atmosferă cor­ P.C.R.. preşedintele Comisiei de o r­ sul de înfiin ţa re a U niunii Naţionale
ne pentru protecţia ţe­ întregul popor îţi în fru ­ retului Comunist D im itrovist dială. prietenească, au participat ganizare, V irg il T rofin, secretar al a Cooperativelor Agricole :
vilor. jocuri pentru copii museţezi şi îmbogăţeşti (U.T.C.D.) din R. P. Bulgaria, tovarăşii Elena Poparad, Vasile C.C. al P.C.R şi Ştefan Matei, mem­ — fiecare cooperativă agricolă de
etc.), sînt exportate in mai viaţa, descătuşează ener­ condusă dc tovarăşa Ani Span- Nicolcioiu. secretari ai C. C. al bru al C.C. al P.C.R., şeful Secţiei producţie va alege în adunarea gene­
m ulte ţări. Referindu-ne gii nebănuite, înaripează ceva, secretar al C.C. al U.T.C.D. Agrare a C.C. al P.C.R. rală cîte un delegat pentru Co.ngres;
la munca de concepţie sp iritul, fecundează gîn- care, la in vitaţia C.C. al U.T.C., U.T.C., mem bri ai B iroului şi Ordinea de zi a şedinţei Comisiei — In afara delegaţilor pentru Con­
desfăşurată la serviciul direa. face o vizită in tara noastră. activişti ai CC. al U.T.C. de organizare a fost următoarea : gres, aleşi în adunările generale ale
de studii şi proiectări şi Peste cîteva zile la Fa­ In aceeaşi zi delegaţia CC. al Seara, oaspeţii au luat parte 1. Convocarea Congresului de în­ cooperativelor agricole, conferinţele
la laborator, în general brica chimică din Orăş- U.T.C.D. a fost prim ită la C.C. la un spectacol de operă. fiinţare a U niunii Naţionale a Coo­ pentru constituirea uniunilor raiona­
se poate spune că ea a tie va intra în producţie perativelor Agricole de Producţie. le şi regionale ale cooperativelor a-
dat rezultate din cele prim ul din cete peste 40 2. Aprobarea proiectului dc statut gricole de-producţie vor alege dele­
mai bune. Noile produ­ de produse şi tipodim en- al Casei dc pensii şi stabilirea mă­ gaţi in raport cu num ărul cooperati­
se au însuşiri şi calităţi siuni noi ce se vor reali­ surilor cc trebuie luate pentru in tro ­ velor agricole afiliate, după norma de
superioare, un finisaj za anul acesta. Este vor­ Plecarea delegaţiei economice ducerea sistemului unitar dc pensio­ un delegat pentru 8 cooperative agri­
mai bun şi o paletă co- ba de m u lt solicitata nare a ţăranilor cooperatori. cole în conferinţele raionale şi după
loristică mai reuşită. fructieră pentru masă. guvernamentale a R. D. Vietnam Comisia de organizare a sta b ilit norma de un delegat pentru 20 coo­
Cu un asemenea „pal­ Fotografiile alăturate re­ convocarea Congresului de în fiin ţa ­ perative agricole în conferinţele re­
mares", oamenii de la prezintă două din ipos­ condusă de Ioan Şuteu. cest an mai figurează re a U niunii Naţionale a Cooperati­ gionale.
planşetă şi laborator au tazele de asim ilare a v ii­ După ce este întors pe producerea a trei tip u ri Delegaţia economică guverna­ P artidului celor ce muncesc din velor Agricole de Producţie pentru Pe baza acestor norme de repre­
in tra t în p rim u l an al toarei fructiere. In p ri­ toate părţile, studiat şi noi de ambalaje din ma­ mentală a Republicii Democrate Vietnam, viceprim -m inistru al zilele de 7—9 martie 1966, cu urm ă­ zentare, la Congresul de în fiinţare a
cincinalului cu gînduri ma imagine, proiectan­ paraverificat se începe să plastică pentru trans­ Vietnam, condusă de Le Thanh Republicii Democrate Vietnam, a toarea ordine de zi : U n iu n ii Naţionale a Cooperativelor
şi proiecte îndrăzneţe. E tul Sergiu M ihu, îm preu­ lucrul- (fotografia de jos). portul fructelor, sticlelor Nghi. membru al Biroului P oli­ părăsit m iercuri după-amiază ţa­ 1. Raport cu privire la sarcinile Agricole vor participa 5.500 delegaţi.
îm bucurător să constaţi nă cu Dorina Hondolea, Acelaşi drum il vor şi a unor produse texti­ tic al Com itetului Central al ra noastră. uniu nilo r cooperativelor agricole dc Comisia de organizare a dezbătut
o continuitate firească, realizează pe hîrtie noul străbate şi cele 7 produ­ le. Aşadar, chim iştii şi producţie pentru creşterea produc­ şi aprobat proiectul de statut al Ca­
pe o treaptă tot mai produs. De aici, şi pină se de larg consum (pa­ m etalurgiştii din Orăş- ţiei vegetale şi animale, pentru dez­ sei de pensii şi a sta b ilit să fie dat
înaltă, a m uncii de stu­ la materializarea practi­ hare în culori diferite, tie ne-au rezei'vat sur­ voltarea şi întărirea continuă a coo­ p u b licită ţii pentru a fi discutat de
diu şi cercetare in vede­ că a ideii nu-i decît un com potiere,’ găleţi, san­ prize plăcute, folositoa­ perativelor agricole de producţie. masa cooperatorilor în adunările ge­
re. Nu ne rămîne decît
dale pentru plajă,
pre­
rea realizării unor pro­ pas. să le urăm succes în rea­ Sistematizarea sateSor — Raportor tov. Vasile Vileu, nerale ale cooperativelor agricole de
duse de larg consum la Iată că desenul a sosit cum şi fîtin g u rile şi pie­ preşedintele Comisiei de orga­ producţie. în conferinţele uniu nilo r
nivelul exigenţelor şi la atelierul de m atriţe- sele fasonate din poli- lizarea lor. nizare pentru pregătirea Con­ raionale şi regionale ale cooperative­
pretenţiilor mereu cres- rie. Im ediat este luat în clorurâ de vin ii). gresului de în fiinţare a U niu­ lor agricole, urm înd a fi supus dez­
cînde ale cetăţeniloiv prim ire de către echipa • In planul tehnic pe a- s. t r u ţ A o problemă la ordinea zilei nii Naţionale a Cooperativelor baterii şi aprobării Congresului.
Agricole. In vederea creării co n d iţiilo r nece­
2. Raport cu privire la proiectul de sare aplicării în practică a prevede­
tarea unor tra d iţii populare la tente. Unele din preocupările ar­ statut al cooperativei agricole de pro­ rilo r statutului Casei dc pensii. Co­
Sistematizarea satelor începe cerinţele moderne şi respectarea hitecţilor. în această regiune, se ducţie. misia recomandă ca în anul 1966 să
să devină o problemă la ordinea specificului şi condiţiilor locale. referă la posibilitatea comasă­ Raportor tov. D um itru Tu- sc efectueze lucrările pregătitoare
zilei pentru un număr tot mai In acest sp irit au fost elaborate rii satelor m ici Pc planşele de dose, preşedintele cooperativei privin d aplicarea sistemului de pen­
mare de arhitecţi. numeroase studii dc sistematiza­ lucru se aflu, de asemenea pro­ agricole de producţie din Stoi- sionare şi să se organizeze încasarea
Care sînt orientările în aceas­ re, în rîndul cărora se înscriu iecte pcntin o serie de locali­ câneşti, regiunea Argeş, mem­ sumelor în vederea co nstituirii fon­
tă acţiune ? Specialiştii au por- cele ale raioanelor Adjud, Ba­ tăţi noi în sudul Deltei, unde bru al Comisiei de organizare dului de pensii, pentru ca începîncl
* nit de la faptul că ceea ce exis­ cău, Botoşani’, Dorohol,' Neghi stulicultura şl piscicultura au pentru pregătirea Congresului din Juna ianuarie 1967 să se acorde
tă — circa un m ilion de case Vodă şî altele Această acţiune largi perspective de dezvoltare. de în fiinţa re a U niunii Naţio­ pensii de bătrîneţe, de invaliditate şi
construite în u ltim ii zece ani — a necesitat lucrări ample. Astfel, O atenţie deosebită este acor­ nale a Cooperativelor A grirole. pentru orfani.
trebuie păstrat şi îm bogăţit cu arhitecţii suceveni au analizat dată elaborării unor cit mai va­ .1. Raport cu p rivire la proiectul de Comisia a stabilit, de asemenea, o
noi trăsături caracteristice zile­ legăturile actuale dintre d ife ri­ riate proiecte tip dc locuinţe. statut al Casei dc pensii şi a siste­ serie de măsuri organizatorice pen­
lor noastre. Se are in vedere ne­ tele aşezări rurale, posibilităţile A rh ite cţii din regiunile Suceava, m ului de pensionare a m em brilor tru buna desfăşurare a adunărilor
cesitatea dezvoltării armonioase de regularizare a unor rîu ri etc. Bacău şi Dobrogea. de exemplu, cooperativelor agricole de producţie. generale în cooperativele agricole, a
a localităţilor, concentrarea cons­ In Dobrogea s-a ţin u t seama, in au proiectat ţinînd seama de spe­ Raportor tov. Eugen Alexe, conferinţelor de constituire a u niuni­
tru c ţiilo r în ju ru l centrelor unde alcătuirea schiţelor, ca satele. în cificul arhitecturii locale şi de membru al Comisiei de orga­ lor-raionale şi. regionale.
pulsează viaţa economică şi cul­ dezvoltarea lor ulterioară. să tra d iţii, cîteva zeci de tip u ri de
turală şi. prin aceasta, folosirea poată beneficia cit mai deplin locuinţe ale căror planuri sînt
judicioasă a terenurilor şi im ­ de construcţiile social-culturale puse la dispoziţia cooperatorilor
p licit eliberarea unor mari su­ şi de reţelele telefonice, electri­ ce-şi construiesc case.
prafeţe pentru agricultură, adap- ce şi de alimentare cu apă exis­ (Agerpres).

F A P T DI VERS

Trenul personal Petroşani—Si- — Cunoaşteţi cu amănunţime — A i dus bucurii mamei, în a-
meria. Un com partim ent de clasa şi kilom etrajul şi podurile ? ! ceastâ vacanţă ? Ce note i-ai dă­
I. Lingă geam, un călător dorm i­ — Lucrăm amindoi la C.F.R., ru it ?
tează. Vizavi, o mămică e asal­ la Simerîn — intervine soţul. — De la 9 în sus.
tată de întrebări : .d a r Peştera — Mare aglomeraţie. La Călan Toţi zîmbim şt ne întrebăm :
B olii dc d n d e peşteră ? Aici de voi coborî şi atunci poate veni „cite note sînt de la nouă in sus?!
ce e păm întul roşu ? Ce înseam­ cineva de pe culoar în locul meu — S> tu stai cu tăticu la Zlatna?
nă carieră ? In vagoanele acestea — intră in vorbă călătoarea de — Stau mai m ult cu bunica.
sînt lemne ?". lingă uşă, a cărei înfăţişare iţi Tăticu lucrează la Haneş.
— Nu sînt lemne, Simona. atrăgea plăcut atenţia. Simona, La Călan, se eliberează un loc.
Lemnele se transportă în vagoa­ 11 ocupă „tăticu". Un bărbat înalt,
ne descoperite. ce şi-a prins în păr, m ult prea
— Dar în acestea ce se trans­ devreme şi m ult prea m ult din
portă ? INSTANTANEE sclipirile argintului.
— Făină, zahăr, ciment, îm bră­ Discuţia se leagă repede. Despre
Specialişti rom ân i a co rd ă căminte, portocale. — încearcă să note, despre întrecerea la învă­
răspundă o a treia persoană. Dar
ţătură a mamei şi a copiilor.
continuă dinsa, vrei să in v iţi în
tu mergi la şcoală ? com partim ent şi pe fetiţa de pe — A n u l trecut ne întreceam la
asisten tă teh n ică acum e vacanţă. culoar ? Are loc lingă mine. învăţătură to ţi patru. Mai am un
— Ca. Sînt în clasa a Il-a. Dar
— Şi mergi la Deva ? Locuieşti O fetiţă cu ochi migdalaţ» şi fiu, e pe clasa a III-a , iar eu abia
In diferite ţări ale lum ii, pe­ in geologia petroliferă, precum şi acolo ? gropiţe în ob râjorii tra n d a firii in ­ de un an am term inat institutul.
tro liştii români îşi continuă rod­ la montarea şi punerea in func- tră şi se aşeză, puţin tim idă. Ea, da, nu vă uitaţi la argintul
nica şi apreciata lor activitate. liune a două instalaţii de foraj — Da, pe strada Dr. Petru — A i obosit, nu-i aşa ? Mergi din pâr. Pasiunea pentru m inerit
In prezent, pe baza acordurilor 4 Ld, care in curînd urmează să Groza. departe ? am avut-o mai demult. Dar, ne­
— A i fost în Valea Jiului ?
de colaborare tehnico-economică sape primele sonde la o adînci- — Da. La bunica.. — La Zlatna. Acasă. am făcut in tii căm inul, ne-am
în vigoare, un grup de ingineri, me dc 3.200 m. Dc asemenea. în Trenul îşi continuă goana p rin ­ — Ai fost la bunica ? construit apoi o casă şi pe urmă...
tehnicieni şi m uncitori români Birmania, Brazilia. India, şi alte tre m unţi. S tîlpi de telegraf, case, — Nu, la mămica. studenţi. Cu puţin efort, m ultă
se află în R. D. Germană, unde tAri specialiştii români în dome­ copaci alergau parcă o dată cu _ 9 voinţă, pasiune, azi poţi realiza
visuri îndrăzneţe. $i, toate-s bune.
acordă asistentă tehnică pentru niul industriei petroliere între­ trenul, intr-o rostogolire vertigi­ In tr-o clipă pc toţi ne-a fulge­ Mai e anul acesta şi gata, term ină
montarea unei instalaţii de dis­ prind cercetări geologice, sau. lu­ noasă de im agini. Simona conti­ rat un gind. Un gînd care ne-a şi soţia.
tilare atmosferică şi in vid crează la montarea şi punerea in nua să privească pc geam. strangulat vocea : „desigur părin­
livrată de către ţara noa­ funcţiune a diferite instalaţii ro­ — An mai rămas 52 de kilom e­ ţii sînt despărţiţi, acum fetiţa, — Şi-atunci mă voi întrece nu­
stră. A lţi specialişti luerca. mâneşti pentru forajul ia adin- tri — intră, iar în vorbă interlo­ fiind in vacanţă, a fost să-şi vadă mai eu cu A ndi Ia învăţătură.
ză la rafinăria din localitatea cimi variind între 1.200-5.000 m. cutoarea Simonei Parcă merge mama...". — Si noi am vrea să urm ărim
indiană Barauni, la montarea in ­ In anul care s-a încheiat, peste prea încet personalul acesta. Şi — Mămica e studentă. E în a- întrecerea. Ee aceea vrem să-ţi Uzina dc preparare a minere­ Paznicul Gheorghe Bodea, obiş­
stalaţiei de solventare a petrolu­ 180 dc specialişti români au a- doar toate podurile au fost refă­ nul V la Institutul de mine din ştim numele. Te vom căuta la u rilo r Gurabarza. Fotoreporterul nuieşte să doarmă în tim pul ser­
lu i cu bioxid de sulf. care are o eordat asistenţă tehnică în diver­ cute. In anul care a trecut s-au Petroşani. Răspunsul a dezlănţuit Şcoala generală din Zlatna. nostru, I. Tcrck, a surprins-o pc viciu lu i de noapte, lâsînd paza
capacitate anuală de 600.000 tone. se lucrări petroliere, în multe refăcut cel de la Baru Mare, cel o imensă bucurie în p riv irile şi-n —Bine. Mă numesc Ioana Cră­ Elena Bîscâ in tim pul efectuării magazinului m ixt din Beriu pe
livrată, de asemenea, de către ţări din Europa, Asia, Africa şi de la Crivadia, se lucrează şi la inim ile tuturor. ciun. unei interesante experienţe de
România. In Ghana. petroliştii America Latină. cel de la T ria j, ia r în anii ceilalţi — Si tu in ce clasă eşti ? laborator. scama dulăului sâuj
români acordă asistenţă tehnică (Agerprcs). s-au refăcut multe altele. — In clasa a I l-a. LU C IA L1CIU

asigură m aterialul necesar celor­ Şi aici în centrul atenţiei este crări la o serie de obiective so­
„CIOPLITORII IN PIATRA" lalte secţii prelucrătoare. calitatea. Dacă o placă nu este cial-culturale din ţară. M arm ura
tăiată corespunzător, la montare
Produsele fin ite de marmură
de la Opera de stat şi U niversi­
încep să ia contururi mai defi­
nite tocmai în secţiile care pre­ se întîm pinâ greutăţi, plăcile nu tatea din Timişoara, Hotelul in ­
ternaţional „C arpaţi" din Bra­
se lipesc, creează goluri, care dau
L i se spune cioplitori în pia­ derii 6 blocuri mari de marmură spune Adam Todor, preşedintele iau plăcile rezultate de la gatere. un aspect neplăcut lucrării ce şov, Hotelul „N ord" din Bucu­
tră, dar este im propriu. Fiecare în formă de paralelipiped aşteap­ com itetului sindicatului. Dacă Acestea sînt transportate în ve­ se execută cu ele. De aceea pe reşti, Hotelul din Sibiu, Casa de
dintre ei are o anume meserie, tă să fie prelucrate- O macara apa cu nisipul cuarţat nu intră cinătatea altor maşini uriaşe activitatea cercurilor de ridicare cultură din Petroşani şi de la alte
m ult mai definită. U nii sînt m i­ portal de mare capacitate, aşe­ uniform sub fiecare lamă, m ar­ unde se execută tăierea lo r po­ a ca lifică rii se pune un accent asemenea obiective a fost mon­
neri, a lţii montori sau tăietori, ză pe un cărucior un bloc. care mura se taie neuniform ; lamele triv it dim ensiunilor cerute de deosebit. tată de lucrătorii noştri. La a-
gaterîşti, sau şlefuitori. M inerii este transportat in sala gatere­ care primesc mai puţină apă, sau beneficiar. La gatere se execută A lă tu ri de maşinile de tăiat, ceste lucrări, s-au evidenţiat
îxtrag cu ajutorul m aşinilor-unel- lor. M uncitorii Alexandru Boia deloc, se usucă şi nu mai merg o tăiere longitudinală a blocuri­ alte 5 maşini merg cu „foc con­ m ontorii Grigore Stancu, Eugen
te, blocuri mari de marmură în şi Gheorghe Boldor fixează cu în linie dreaptă. Uneori, se rup... lor de marmură din care rezul­ tinuu". Covaci, Nicolae Popa, Candin
stare brută. De la ei aceste blo­ chibzuinţă blocul de marmură De la sala gaterelor am mai tă plăci, pe cînd aici se taie mu­ — Sînt maşini de şlefuit — ne M iheţ. Ioan Ţopirlan, şlefuitorii
curi ajung pe mina gateriştilor, sub lamele unui uriaş gater. A- consemnat cîteva fapte. Tăierea chiile, contururile lor — ţin u să informează tovarăşul Adam. Pen­ M ihai Mitulescu. şi M ihuţ M itu-
apoi a tăietorilor, şlefuitorilor şi poi, unul din eî verifică insta­ blocului de m arm ură în placaje precizeze interlocutorul. tru şlefuirea marmurei folosim lescu, care sint fra ţi şi m ulţi
«nsfîrşit a m ontorilor. Din blo­ laţia de barbotaj, iar celălalt f i­ nu o execută lamele gaterului ci — Care este viteza de tăiere ? pietre abrazive. Intr-o oră se a lţii.
curile respective, prin prelucrare, xează lamele lungi de otel la o granulele de cuarţ, in filtra t cu — 2 m etri lin ia ri pe m in u t şlefuieşte o suprafaţă de 1 me­ Am părăsit întreprinderea
se scot plăci de diferite dimensi­ anumită distanţă. Un semnal şi ajutorul apei. Lamele de oţel nu Faţă de a lţi ani este m ult mai tru patrat. La aceste maşini s-au „M arm ura" cu impresia plăcută
uni şi o întreagă gamă de alte puternicul u tila j este pus în fac altceva decît să poarte cuar- mare. Aceasta, pe de-o parte pen­ evidenţiat prin calitatea lucră­ că despre fiecare „cioplitor în
produse. Dar, pină la produsul funcţiune. O instalaţie specială ţul de-a lungul suprafeţei, care tru că folosim la tăiere discuri rilo r şlefuitorii Chilea Constantin piatră" se pot spune cuvinte fru ­
fin it, marmura străbate un drum stropeşte cu nisip cuarţat pinze- urmează să fie tăiată. Viteza de din diamant, iar pe de altă parte şi Şuteu Petru. moase. Realizările înscrise pe gra­
destul de lung. le gaterului. tăiere este de numai 1 cm. pe pentru că tăietorii Alexandru — Dar despre m ontori ce ne pu­ ficul întrecerii o confirm ă de
...întreprinderea „M arm ura" — O mică neatenţie şi produ­ oră. Cu toate acestea, cele 12 ga­ Benţa şi Suto Emeric, au o înal­ teţi spune ? altfel pe deplin.
din Simeria. In curtea în treprin­ sul poate fi compromis — ne tere existente la întreprindere tă calificare. — M ontorii execută diferite lu ­ LA Z A R DEMETER
Desen de V. M IH A lLE S C U