Page 1 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 1
o
T E L E G R A M A
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA I
PAG IN A 2 Tovarăşului JANOS KADAR
Prim-secretar ol C. C. al P.M.S.U.
Tovarăşului ISTVAN DOBI
Preşedintele Consiliului Prezidenţial al R. P. Ungare
Probleme pedagogice Tovarăşului GYULA KALLAI preşedintele
Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Jârânesc Ungar
BUDAPESTA
APLICAREA Dragi tovarăşi,
Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Popu
lare Ungare, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro
JUSTĂ mân, al Consiliului de Stat, al C onsiliului de M iniştri al Republicii So
cialiste România, al poporului român si al nostru personal, vă transmitem
dv. $i prin dv. poporului ungar, un călduros salut tovărăşesc si cele mai
A SISTEMULUI cordiale felicitări.
Poporul ronun se bucură din toată inima de succesele însemnate ob
ţinute de poporul frate unqar, sub conducerea Partidului Muncitoresc So
DE NOTARE (I) cialist Ungar, in dezvoltarea economiei şl culturii socialiste, în cei două
ANUL XVIII. NR. 3448 MARJI 1 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI w 25 BANI zeci de ani ai Republicii Populare Ungare.
Constatăm cu satisfacţie că între U rile $i partidele noastre s-au sta
tornicit si se dezvoltă neîntrerupt rela lii de prietenie si colaborare fră
ţească în folosul ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste si
Pregătiri pentru mişcării comuniste si muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului
şi păcii în lume.
Vă urăm din toată inima, dumneavoastră si întregului popor ungar,
noi şi mari succese in activitatea consacrată în flo ririi continue a Ungariei
socialiste.
campania agricolă Secretar general al Com itetului Central
N IC O LAE CEAUŞESCU
al P artidului Comunist Român
C H IV U STOICA
de primăvară Preşedintele C onsiliului de Stat al
Republicii Socialiste România
IO N GHEORGHE MAURER
Preşedintele C onsiliului de M in iştri al
Republicii Socialiste România
ACCENVUL Plecarea la Londra a unei delegaţii
guvernamentale române
Duminică după-amiază a părăsit brii delegaţiei au fost conduşi de to
Capitala, plecind la Londra, o dele varăşii Paul Niculcscu-M izil, Gheor
gaţie guvernamentală română, con qhe Rădulescu, Janos Fazekas, Gheor-
dusă de Alexandru Bîrlădeanu, prim-
PE vicepresedinte al Consiliului de M i glie Gaston Marin, Roman Moldovan
şi Ion Marinescu, Constantin Scarlat,
niştri, care, la invitaţia guvernului
britanic, va face o vizită oficială în Aurel V ijo li, Emil Drăgănescu, m i
niştri, Mircea Maliţa, adjunct al m i
Marea Britanie. Din delegaţie fac nistrului afacerilor externe, precum
parte Gheorqhe Cioară, m inistrul co şi membri ai conducerii unor minis
merţului exterior, si Georqe Maco- tere economice.
vescu, adjunct al m inistrului aface Au fost prezenţi Leslie Charles
CALITATE Â rilo r externe. Glass, ambasadorul M arii Britanii la
Delegaţia este însoţită de consilieri
Bucureşti, si membri ai ambasadei.
Si experţi
La plecare, în Gara de Nord, mem (Agerpres)
Trimestrul U a adus în şcoli un freamăt de muncă intensă. M ărturie stă şi instantaneul surprins de îoto-
reporterul nostru V irg il Onoiu la o lecţie de istorie a clasei a IX-a B de la Liceul .Avram Iancu" Brad.
REPARAŢIILOR Scrisoare adresată de preşedintele HHGAJflMENTE MOBILIZUTOflRE f
Ho Şi Min tovarăşului Chivu Stoica
Ho Şi M in, preşedintele Republicii Democrate V iet ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL
In anul trecut colec canicii şî tracto riştii se
tivu l de mecanizatori specializează pentru e- nam, a adresat tovarăşului Chivu Stoica, preşedintele
de la S.M.T. Alba a în xecutarea unui num ăr C onsiliului de Stat al Republicii Socialiste România, o
cheiat bilanţul cu re mic de operaţii. La alcă scrisoare în legătură cu războiul de agresiune dus de
zultate m ulţum itoare. tuirea posturilor s-a ţ i Statele Unite ale Am erica în Vietnam.
Astfel, prevederile pla nut seama de priceperea P o trivit agenţiei vietnameze de - inform aţii VNA,
nului de producţie au mecanicilor şi a trac preşedintele Ho Şi M in a adresat scrisori în aceeaşi Institutul de proiectări Institutul de proiectări
fost depăşite cu 13,1 Ja toriştilor, avînd în ve
suta, iar preţul de cost dere ca la reparaţii şi problemă şefilor statelor socialiste, ai statelor semnata
pe hantru s-a redus cu la recepţie să participe re ale acordurilor dc la Geneva din 1954 şi ai altor de uzine şi instalaţii pentru construcţii
4,87 lei faţă de cel efectiv şefii brigăzilor state interesate în situaţia din Vietnam.
planificat, La prim a ve şi cei care au In prim ire (Agerpres)
dere s-ar părea că a- utilajele respective. In metalurgice I.P.R.O.M.E.T. de maşini
ceste cifre reflectă o felul acesta sporeşte
preocupare susţinută răspunderea şl exigen
din pai tea tu tu ro r lu ţa pentru calitatea lu Repetiţii la Petroşani j din Bucureşti
crătorilor pentru folosi cră rilo r efectuate, se a- Colectivul Institutului de proiectări de
rea la întreaga capaci sigurâ remedierea pe uzine si instalaţii metalurgice (1PROMET1
tate a u tila je lor .şi re loc a eventualelor de In regiia «lui Petre Sa- Din distribuţie fac Colectivul Institutului de proiectări pen- din Bucureşti, hotarit să-si aducă o con
ducerea ch e ltu ielilor pe fecţiuni semnalate cu va Bâieanu-şi scenogra ~ parte- actornrG h. Tdrdfl- fhj cbnstrvictii'de maşini, dornic sâ aducă tribuţie cit mat eficientă la realizarea im
hectarul de arătură nor ocazia recepţiei. fia Doinei Levinţia au ncscu, D um itru Drăcea, o contribuţie cit mai eficientă la înfăptui portantelor obiective siderurgice stabilite
mală. Un factor de mare în început la Teatrul de Pavel Cîsu, D um itru Do- rea H otărîrilor Congresului al IX-lea al de Congresul al IX-lea al partidului, s-a
La o analiză mai a- semnătate care condiţio Stat din Petroşani repe brin. Dana Pantazopol, partidului, ^călăuzit în activitatea sa de Di anaajat să depăşească sarcinile anuale de
tentâ se constată insă nează calitatea lu cră ri tiţiile penti-u pregătirea Carmen Tăutu/ Mariana rectivele CC al P.C.R. cu privire la c ri plan cu :
că nu s-au valorificat lor este controlul inter- spectacolului cu piesa Cercel, ( Nicolâe Gher- teriile principale ale întrecerii socialiste, — 550.000 lei la producţia qlobalâ;
la un nivel corespunză fazic. In legătură cu a- „Simple coincidenţe ' .de s-a angajat să realizeze peste sarcinile a-
tor toate rezervele exis ceasta tov. Adam Petro- Paul Everac. ghe, Carmen Hancearec. nuale : — 600.000 lei la producţia marfă ;
tente In prim ul rînd iu, şeful serviciului re — 100.000 lei economii prin redu
ne referim ia faptul că paraţii. ne-a precizat că — 90.000 ore normate la producţia cerea preţului de cost al orei de pro
in cursul anului trecut posturile sînt controla qlobalâ ; iectare ?
•au înregistrat peste te îndeaproape de către — 8! 000 ore normale la producţia
19.700 ore de staţionare m aiştri şi tehnicieni cu marîă ; —65.000 ore economisite la timpul
pentru remedierea în pregătire corespunzătoa Cum să ne petrecem — 350.000 lei beneficii ; de proiectare, prin refolosirea de
cîmp a defecţiunilor i- re. — reducerea termenului de pre proiecte lip.
vite la tractoare şi la — încă de la in tro dare a documentaţiei cu 7.500 zile :
maşinile agricole. Fă- ducerea utilaje lor în a- timpul liber ? — 725 000 ore normale economii In plus sî-au propus ca prin adaptarea,
cînd un calcul reiese telier se face o consta de timp prin refolosiri ; la proiectare, a unor soluţii eficiente. în
că dacă acest tim p s-ar tare am ănunţită asupra Această întrebare ne-o In sat locuiesc mai — 7.000.000 lei economii prin redu special pentru Combinatul sideruraîc
fi u tiliza t la executarea stării tractoarelor şi adresează un grup dc m ulţi tineri. Ei sînt dor cerea valorii de deviz faţă de fazele , Gheorqhe Gheorqhiu-Dei" din Galaţi si
lu cră rilo r agricole se m aşinilor, stabîlindu-se tineri din salul Ruda, nici de a-şi petrece tim anterioare ; Uzina metaluraică Bucureşti, să realizeze
puteau realiza în plus cu precizie ansamblele comuna Ghelar. In scri pul liber cu folos. Este Prin aplicarea unor normative îmbunătă proiecte a căror valoare de deviz să fie
peste 5.000 de hantri. tu piesele ce trebuie în soarea trim isă redacţiei de datoria organizaţiei ţite pe bam adaptării în proiecte a unor redusă cu 40 milioane lei faţă de cele apro
In acelaşi tim p ponde locuite sau recondiţio ei ne relatează că atit U.T.C. (secretar tov. E- soluţii moderne se va obţine: bate la fazele anterioare de Droiectare. Tot
rea che ltuielilo r cu re nate. Pe flu x u l tehnolo organizaţia U.T.C. cit şi lena Kass) să aibă în — reducerea consumului de lemn odată. vor reduce fală de Indicii plafon si
paraţiile, care se ridică gic al lu c ră rilo r se u r conducerea căm inului g rija sa organizarea cil cu 1.100 mc ; proiecte similare, consumurile la următoa
la peste 37 la sută în măreşte ca toate ansam cultural din localitate au mai plăcută şi instructi — reducerea consumului de oţel cu rele materiale : metal cu 2 000 tone ? ciment
totalul preţului de cost blele să prezinte garan o slabă preocupare pen vă a tim pului liber. Con 1 fO tone ; cu 300 tone; lemn cu 500 mc si vor pre
pe hectarul de arătură ţia unei funcţionări nor tru organizarea acţiuni ducerea căm inului cul — reducerea consumului de cimenl vedea în proiecte folosirea unor materiale
normală, ar fi permis male. Dealtfel, unii lor cultural-educativc. tural va trebui să asi cu 550 tone. eficiente cum sînt : oteluri speciale, be
să sporească sim ţitor şefi de echipă printre Deşi tin e rii sînt dornici gure condiţiile şi s p riji toane comprimate etc.
volum ul economiilor. care amintesc pe Ioan să pună în scenă o pie nul necesar desfăşurării Din care, DÎnâ la 8 Mai. eoa de-a 45-a Colectivul institutului a holărît, de ase
P rintre cauzele care au Ţâranu, Cornel M oldo- să de teatru ei nu p ri re p e tiţiilor la piesa de aniversare de la crearea P.C.R. : menea, să scurteze durata elaborării pro
determ inat dim inuarea van, Vasile Simion, Pe T înărul Mureşan Pavel este unul dintre strungarii mesc un ajutor concret — 22.000 ore normate Ia producţia iectelor, aslfel ca acestea să alungă la be
rezultatelor economice tru Pienaru, Teodor dc la Atelierele centrale Crişcior care şi-a înscris în din partea directorului teatru şi brigada artisti globală ; neficiar In medie cu cel puţin 10 zile îna
şi financiare un loc im Muntean şi a lţii sînt a- fiecare lună din anul trecut numele pe panoul evi căm inului cultural, tov. că de agitaţie. la orga — 20.000 ore normate la producţia inte de termenul prevăzut în contract.
portant, l-a ocupat exe devăraţi controlori de denţiaţilor în întrecerea socialistă. Zam fir Popa. nizarea jo ilo r de tineret. marîă ; In- cinstea celei de-a 45-a aniversări a
cutarea unor reparaţii calitate, neadm iţînd e- — 100.000 lei benefi partidului, colectivul Institutului s-a anga
de calitate necorespun xecutarea lu c ră rilo r de cii ; jat ca pînă la 8 Mai să depăşească preve
zătoare la tractoare şi m întuialâ. Amintesc că derile planificate cu :
maşini agricole, semna- de un real sprijin în — 1.750.000 lei econo — 125.000 lei la producţia qlobalâ;
lîndu-se cazuri de de ceea ce priveşte îm bu mii prin reducerea va
fecţiuni la u tila je chiar nătăţirea ca lită ţii repa R E L A Ţ I A : lorii de deviz ; — 185 000 lei Ia producţia marfă.
din prim ele zile de lu ra ţiilo r sînt şi cursurile — 150.000 ore norma Pentru Combinatul siderurgic „Gheorqhe
cru în cîmp. de ridicare a ca lifică rii te economii de timp
Cunoscînd toate a- mecanizatorilor. Pe lin prin refolosiri ; Gheorqhiu-Dei' din Galaţi vor îi predate
cestea se pune o între gă lecţiile teoretice, de — reducerea consu proiectele de execuţie pentru următoarele
bare firească : s-au tras fiecare dată se fac a- CETĂŢEAN NSTITUTIA PUBLICA mului de lemn cu 250 obiective im portante: pentru furnalul de
învăţăm intele necesare plicaţii practice în ate mc ; I. 700 mc. construcţia furnalului, gospodă
din 'lipsurile manifesta lier. ria de qaze (epurare brută, epurare fină,
te? Răspunzînd la în Referindu-ne la sta — reducerea consumu conductele maaistrale) si gospodăria de
trebarea respectivă, to diul reparaţiilor trebuie Maşina noastră de reportai a poposit în Taionul Brad. te în plus. Erau antrenaţi la Dacă lucrătorii de la IC O . lui de oţel cu 25 to n e ; apă fstalii de pompe, decantoare. turnuri
varăşul A urel Bolunduţ, arătat că, faţă dc gra Obiectivul principal — omul şi nevoile sale. Am vizitat pregătirea unei şedinţe de co n-au putut realiza mal mult, — reducerea consu de răcire si reţele subteranei? pentru cor
directorul S.M.T. Alba, fic, la o serie de utilaje unităţi comerciale, organe ale administraţiei de stat, mitet executiv programată în în schimb, în ce priveşte mo mului de cimenl cu 135 pul principal al otelăriel de convertizoare i
ne-a re la ta t: s-a rămas în urmă. PînS spitale si policlinici, cooperative de consum do la sate. dimineaţa aceleiaşi zile. Deci bilizarea cetăţenilor, a salaria tone. II. 000 tone construcţii metalice, iar pentru
— Îm bunătăţirea cali acum s-a reparat mai ne-am plimbat pe străzi să vedem ce-au făcut gospo nimeni nu primise sarcina să-i ţilor de la unele instituţii, la fabrica de aalomerare. scheletul de rezis
tă ţii re p a ra ţiilo r consti puţin de 60 la sută din darii oraşului. Ne-a bucurat aprovizionarea bună a ma înlocuiască la tinerea audien curăţatul trotuarelor, sfatul In vederea îndeplinirii tentă de la secţia sortare.
tuie o problemă a cărei num ărul tractoarelor şi gazinelor cu tot lelul de mărfuri, am admirat blocurile telor. popular orăşenesc era dator să angajamentului a fost adop Pentru realizarea angajamentului a fost
rezolvare a stat şi stă semănătorilor planifica de locuit cu mai multe etaje, am văzut atmosfera de Am solicitat registrul cu e- facă mai mult. In fata unor tat un plan de măsuri, care adoptat un plan de măsuri tehnico-orqani-
permanent în atenţia te. La aceasta a contri lucru intens $î seriozitatea în rezolvarea unor probleme videnta audientelor. Dar rubri blocuri din oraşul nou, pe fundamentează realizările
organizaţiei de partid buit în mare măsură, pe la sfaturile populare, curăţenia si liniştea de la Staţio ca deschisă preşedintelui era strada Avram Iancu, cetăţenii colectivului în acest an. zatorice.
si a conducerii S.M.T, lingă existenta unor de- narul medical din Gurabarza. Dar, pe lingă aceste con albă. Să nu fi venit oare ni nu au fost mobilizaţi la cură
în acest scop s-au sta fioienţe în ceea ce p ri statări pozitive, am in tiln it si altele care nu ne-au bucu meni în audientă în acest an?! ţatul trotuarelor.
b ilit o serie de măsuri veşte încărcarea atelie rat dc fel, si, credem, nu vor bucura nici pe cei răs La plecare, am discutat cu La Şcoala tehnică de maiştri
tehnice şi organizatori relor şi folosirea depli punzători dc rezolvarea lor. Cu convingerea câ cele ce doi din cetăţenii ce aşteptau. din Brad învaţă aproape 300 'NPAGINA A 4 AZ!
ce. Astfel, cu sp rijin u l nă a forţei de muncă, vor fi consemnate in continuare vor constitui un spri Unul venise din salul Ocisor, de elevi. In fata.scolii, deşi tro
organizaţiei de partid lipsa a o serie de piese jin în munca o rq an ei or locale si câ vor fi rezolvate iar altul din Sâliştioara. tuarul nu se întinde pe o dis
am form at 16 posturi de schimb şi materiale. cit mai repede — in interesul îm bunătăţirii condiţiilor — Ce treburi v-au adus pe tantă prea mare, nu este cu
de lucru specializate D într-o situaţie întoc de munca si viaţă ale oamenilor — începem reportajul aici ? răţat Se asteaplă noi îndru
pentru repararea trac mită în acest sens re nostru... — 11 aşteptăm pe tovarăşul mări, o aprobare specială ?
toarelor, iar cele 2 auto iese câ de la în tre p rin preşedinte, ne-au răspuns. După negocierile de la Luxemburg
ateliere se deplasează, derea de aprovizionare Ne-am uitat la ceas. Era tre In corp comun cu clădirea
pe baza unui grafic,- la din Simcria lipsesc pes Audienţe cu... dc la intrarea în sediu vreo 4-5 cut de ora 12 ( ? t). băilor din Brad se află si bi
sediile brigăzilor unde te 60 repere. Iată deci oameni. Stăteau rezemaţi de roul Inspectoratului sanitar dc Acordul de compromis constituie un succes al „celor şase" in
fac intervenţiile nece câ de modul cum îşi absenţe calorifere, de percli. Am tre Cum este faţa stat raional. Văzind firma, ai măsura in care Franţa a renunţat la politica scaunului „gol" şi este
sare la maşinile agrico fac datoria lu crăto rii de cut pc lingă intransigentul certitudinea câ în această clă dispusă să revină la masa tratativelor.
fim interogaţi. Ţinuta noastră oraşului
le. Organizarea repara la unitatea am intită de ghişeu al portarului, fără să dire si în jurul ei, va domni
ţiilo r după metoda res pinde în bună măsură Joia, în oraşul Brad e zi de o curăţenie exemplară. Dar nu
pectivă ne permite să succesul in campania de tîrg. V in la oraş oameni din probabil ora cea care ne eti trebuie să priveşti decît cu Vietnamul de sud
asigurăm efectuarea u- reparaţii. cele mai îndepărtate sate. Unii chetase. In biroul secretarei Zăpada căzută din abunden 5—6 m în dreapta firmei $i ai
nor revizii şi reparaţii vin să vîndă, alţii să cumpe tehnice ne-am exprimat do tă dă mult de lucru si gospo şa te convinqi de contrariu.
de calitate. Aceasta şi (Continuare re. sau pentru cine Stic cile rinţa de a parlicipa la orele darilor din oraşul Brad. Pentru Pe pereţii clădirii stau suspen % Lupte grele în diferite regiuni ale ţă rii 0 A proxim ativ
datorită faptului câ me în pag. a 2-a) alte treburi. A$a e obiceiul. de audiente ale celor doi to asigurarea unei circulaţii opti date nişte sloiuri de gheată 40.000 dc soldaţi americani participă direct la acţiuni ofensive.
Şi cum oamenii din satele varăşi. me. sfatul popular al oraşului demne de invidiat. Dacă cu 3 Johnson a ordonat reluarea bombardamentelor asupra R. D.
raionului vin la oraş, caută — Nu se tin astăzi. Tova a îndrumat I.G.O. să m obili riozitatea te Impinqe să cerce Vietnam.
Numirea ambasadorului să-si rezolve şi problemele răşii programaţi sînt într-o şe zeze toate forţele la curăţarea tezi si spatele clădirii, oi să
personale. Sllu de pildă că la dinţă la o instituţie din oraş. străzilor PInă ieri au fost râmli do-a dreptul decepţionat.
Republicii Socialiste România în Izrael sfatul popular raional, intre o- — S-au prezentat oameni la transportate peste 400 de tone Murdăria clădirii si qunoaiele Criza din Republica Dominicană
rele !0—12, au audientă pre audientă 7 I — am întrebat. de zăpadă. Arterele principale dc aici nu se pot descrie.
P rintr-un decret al C onsiliului de Stat al Republicii
şedintele comitetului executiv — Nn cunosc, a venit cate ale oraşului au fost curăţate
Socialiste România, tovarăşul Valeriu Georgescu a si vicepreşedintele cu proble goric răspunsul. de zăpadă. Mai sînt însă străzi CH. PAVEL, ameninţă sâ ia proporţii
fost num it in calitate de trim is extraordinar şi m inis mele agricole. Nici secretarul şi nici vice necurătate. Cu un efort mai V. FURIR, S. CERBU
tru plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Am mers deci să vedem cum preşedintele cu probleme eco mare şi acestea puteau fi în
Izrael. (Agerpres) se desfăşoară, acestea. In holul nomice nu cunoşteau amănun ordine. (Continuare în pag. a 2-a)