Page 10 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

Decret privind organizarea şi funcţionarea
E M i E R A Consiliului Superior al Agriculturii,

a consiliilor agricole regionale,

m la idee la spectacol orăşeneşti a a i o

@ Dialogul moţilor cu munţii (Urmare din pag. I) nale şi orăşeneşti sînt organe te ri­ lare; 5,40 Valsuri interpretate dc fan­
C onsiliile agricole regionale, raio­
5,06 M elodii popu­
Program ul I :
răspunzînd pentru întreaga a ctivita ­ toriale ale C onsiliului Superior al fară; 6,15 Transm item pentru sate ;
m Mimuri lente şi iureş trepidant te pe cai c O desfăşoară. C onsiliul este A g ricu ltu rii si sînt îndrum ate, con­ 6.22 Jocuri populare; 6,45 Salut vo­
duse şi controlate operativ de către
alcătuit din specialişti şi are un pre­
ios dc pionier; 7,30 M elodii populare
şedinte, prim -vicepresedinţi, vicepre­ comitetele executive ale sfaturilor interpretate ele Eleonora Bisorea şi
populare p o triv it legii si dispoziţiilor
s Selecţionare exigentă şedinţi sî secretari generali. In in ­ date de C onsiliul Superior al A g ri­ V ictor B u l/o n ; 8.08 Coruri şi m ar­
tervalul dintre şedinţele consiliului,
şuri din operete; 8,30 La m icrofon,
conducerea este exercitată de un co­ cu ltu rii. A ctivitatea lor este condusă melodia preferată; 9,30 Sfatul m edi­
m itet executiv. de comitete executive alcătuite din cului; 11,00 Muzică uşoară; 12,10
@ De acum totul depinde de finisaj C onsiliul Superior al A g ric u ltu rii preşedinte, vicepreşedinţi si un nu­ Cintă orchestra dc muzică populară
are următoarea structură organizato­ măr de mem bri num iţi de către co­ a Ansam blului de cintece şi dansuri
rică : departamentul gospodăriilor a- mitetele executive ale sfaturilor „C iocîr!ia“ ; 12.30 Aici Craiova ! ;
gricole de stat. departam entul meca­ populare. 13.45 Cintece si prelucrări de fo lclo r
nizării agriculturii, departam entul In decret sînt prevăzute raportu­ dc Gcorgc Vancu; 14.08 Muzică uşoa­
Cind a început să se vadă clar un singur om. M elodiile sînt bine care, structural, nu aparţin dansu­ îm bun ă tă ţirilo r funciare si direcţii rile C onsiliului Superior al A g ricu l­ ră cu V irgin ia l'e tti şi Călin M arian:
că reunirea mai m ultor form aţii ar­ Interpretate, curate, excelînd prin lui pe care-1 cunoaştem. Ei jucau de specialitate. tu rii cu alte organe şi organizaţii 16,20 Cintece de viaţă nouă şi jo cu ri
tistice, care să reprezinte prin port, dinam ism ul viguros. M ici scăpări, nu cum simţeau ci cum gîndise a lt­ C onsiliul Superior al A g ric u ltu rii centrale. P rintre altele, Decretul pre­ populare; 17,15 Dinamica industria­
cintec si joc specificul folcloric al datorite num ărului mic de repetiţii cineva pentru ei şi, fireşte, auten­ are în subordine unităţi bugetare, vede sarcina C onsiliului Superior al lă; 17,35 Figuri şt momente din is­
unui intre# raion, oferă posibilita­ comune, se mai înregistrează la ticitatea a dispărut. Puţine repetiţii centrale şi teritoriale, trusturi, în ­ A g ric u ltu rii şi co nsiliilo r agricole de toria m uzicii româneşti; 18,03 In ju­
tea organizării unor spectacole de melodiile lente şi acompaniament. — ar spune cineva. De acord. Dar treprinderi şi organizaţii economice, a acorda sp rijin si asistenţă tehnică rul globului; 18,13 Din comoara fo l­
bună calitate artistică si la nive­ Frumoasele cintece moţeşti şi-au chiar atunci cind totul ar fi fost institute de studii, cercetări si pro­ de specialitate U niunii Naţionale a clorului nostru; 19.00 Seară pentru
lul cerinţelor actuale ale publicu­ găsit o interpretare bună la solişti perfect însuşii, autenticitatea to i iectări. precum şi şcoli dc pregătire a Cooperativelor Agricole de Producţie, tineret; 20.00 Radiogazcta de seară ;
lui, ideea creării unor Ansambluri ca M arin Tudor, D um itru Ştefan, parţială rămâne. Dansatorii d-in cadrelor tehnice. U n iu n ilo r regionale şi raionale cu 20.30 T ineri solisti în muzica uşoară;
raionale de cintece şi dansuri a fost Dan H uţa. Mariana Moldovan, Popa Ţebea au impresionat fiindcă jo ­ care vor colabora în vederea stabi­ 20.45 Noapte bună, copii: „U rsu le ţii
adoptată entuziast. In scurt tim p, M ilica şi Maties Marin. Există în cul interpretat era al lor, gîndit şi lir ii celor mai corespunzătoare mă­ lacom i” ; 20.55 Interpreţi cunoscuţi,
casele raionale de cultură au de­ riiu lu l acestor solişti talente auten­ sim ţit de ei f suri pentru sporirea producţiei a g ri­ melodii celebre; 21,25 Balade si jo ­
venit locul in care. prin elanul opti­ tice, care se vor putea dezvolta in „S tiliz ă rile 1* alterează frum use­ cole, dezvoltarea şi consolidarea coo­ curi populare; 22,20 Cînlcce de ieri,
mist al a ctiviştilo r cultu ra li, ideea artişti desăvirsiţi. Mai im portantă ţea originară, singura de valoare, a perativelor agricole de producţie. refrene dc azi.
a început să se concretizeze în v i­ este insă pentru ansamblul bră­ dansului. Elementele străine, în ­ S P O R T Pînâ la înfiinţarea U niunii naţio­
itoarele spectacole. dean alcătuirea repertoriului pen­ văţate de la form aţii din alte zone nale a cooperativelor agricole si a Program ul II: 7,50 Cintece de în ­
Şi prim ul gong a răsunat la Brad, tru aceşti solişti, mergîndu-se pe folclorice, alături de tendinţa de a celor regionale, raionale si orăşe­ trecere; 8,00 „M îndra mea cu ochi
m ărturie a hărniciei activiştilor cu l­ linia va lo rifică rii pieselor de tezaur impresiona prin rapiditatea exage­ @ A lf Ramsey, selecţionerul unic al neşti, dispoziţiile decretului re fe ri­ lrum osi" — melodii populare; 9,30
tura li, a pasiunii A rtiştilo r care, in ale folclorului moţesc. Pentru a- rată a m işcărilor, prin tropăituri a- reprezentativei engleze de fotbal, a toare la aceste uniuni privesc com i­ Cintec si voie bună; 9,55 Jocuri popu­
scurt tim p, au reuşit să aducă la ceasla. trebuie făcută o investigaţie surzitoare şi grandios, sînt flo ri dc comunicat un lot de 22 de ju că rii sia centrală şi com isiile regionale, ra­ lare interpretate la d iferite in stru ­
lum inile rampei p rim ul spectacol minuţioasă in repertoriul popular hirtie folosite cu intenţia de a în fru ­ care se pregătesc in vederea turneu­ ionale şi orăşeneşti de organizare a mente; 10,25 „U n cintec străbate lu ­
nl unui ansamblu raional de cinte­ local, o selecţie competentă si exi­ museţa florile... naturale. Şi cum lu i lina! al Cam pionatului mondial acestor uniuni. mea" — muzică de estradă; 11,07 A -
ce si dansuri. Ce-i drept, debutul gentă pentru alegerea cplor mai niciodată florile a rtificia le nu vor de fotbal. (Agerprcs) pele patriei in cîntecul popular ; 11,30
ansamblului brădean a oferit im a­ frumoase si expresive piese. A n­ putea egala farmecul celor naturale, Lotul cuprinde pe : Banks, W ai- Din ţă rile socialiste: 11,55 Muzică de
ginea unui spectacol alia t încă in samblul dispune si de solisli instru­ nici elementele străine nu pot) ters, Stepney (p o rta ri); Cohen, New­ fanfară de D um itru Crăciuncscu ;
lucru (acesta e şi m otivul prezen­ m entişti de valoare, ca talentatul înfrumuseţa dansul adevărat şi o ri­ ton, Wilson, I. Charlton, Thomson, 15.30 Pagini alese din operete; 16,30
tă rii lui la Baia de Cris) dar, elim i- tai’agotist Bulz Pera, saxofonistul ginal, acel al poporului, jucat la Norman, H unter, Stiles, Moore (fun­ Emisiune de basme : „C ăluţul coco­
nînd m icile stîngâcii si greşeli, pu­ Stănilă loan şi pitorescul tr io : a- herâ, la petrecere sau pe scena că­ daşi şi mi jlocaşi) ; Baker, Eastham, şat” ; 17,20 Jocuri populare; 18,15
blicul are marea satisfacţie de a cordeon — saxofon — contrabas. m inului cultural. Rolul instructoru­ Connelly, B. Charlton, Hunt, Thom ­ Ziare, ziarişti, o p in ii; 19,03 M elodii
asista Ja o revărsare generoasă de Dansurile populare au fost re­ lui de form aţie e de a veghea 3a pson, T all, Greaves, Douglas, C hi- populare interpretate de E m il Gavriş
folclor autentic, interpretat cu ta­ prezentate în spectacol prin trei executarea exactă, fără greşeli, a vers (atacanţi). şi Marcel Budalâ; 22,30 Moment poe­
lent şi, pe alocuri, cu virtuozitate. form aţii. Dansatorii din Bulzeşti dansului, de a m ilita pentru respec­ tic: „Romanţe" ele Ion Minulescu :
O M iercuri a părăsit Capitala, in ­
Spectacolul se deschide cu tul- ne-uu oferit jocuri inedite, cu f i­ tarea form ei pe care a creat-o, de-a el repîndu-se spre Torino, delegaţia 22,35 Muzică din opera „T rn via ta "
lungul a sute de ani, poporul sî nu
nicarti. Lumea le zice „tu ln ica rii" guri splendide clin folclorul core­ a încerca inovaţii de originalitate sportivă studenţească n României, de Vei'di; 23,07 M elodii pentru ore
tirz ii.
| in virtutea tradiţiei, deşi Bulzestiul grafic local. Suita de ţarine din îndoielnică. care ne va reprezenta ia U niversia­
a găsit că e mai bine să încredinţe­ Zarancl a atins perfecţiuni de in ­ da de iarnă. După cum s-a mai a-
ze fem eilor strălucitul dialog al mo­ terpretare prin specificul local şi Avem obligaţia de a păstra fru ­
ţilo r cu m unţii. M elodiile ferm e­ agerimea interpretării. O echipă per­ museţea originară a dansului — de M ariana Moldovan, „fata din nunţat, ţara noastră participă la tu r­ Televiziune
cătoare ale acestor instrum ente stră­ fect sudată, cea din Ţeben, compu­ aceea am făcut aceste precizări. For­ Ardeal", a interpretat o suită neul de hochei pe gheaţă şi la com­
petiţia de patinaj artistic. Lotul ro­
vechi ating piscurile, coboară lin la să clin perechi soţi si soţii, urm aşii m aţiile de dansuri brădene sint de m elodii de dragoste. Succe­ mân cuprinde pe : L etiţia Făcu rar iu.
j vale si urcă vertiginos colinele. Mai v ite jilo r lui Avram Jancu, au in ­ bune, am dori ca instruirea lo r să sul m axim a fost cu cîntecul Radu Ioanian (patinaj artistic), Du- 19,00 Jurnalul televiziunii (I); 19,15
în tii încet, apoi tot mai repede, al- terpretat magistral ţarina de la A- aducă un plus de bogăţie. „Bădiţă, brîuţ vărgat". mitraş, Sofian, Ionescu, Făgăraş, V a r­ Emisiune pentru copii: O poveste din
tcrnînd motivele Există în aceste brud. Dansul a fost m inunat prin In ansamblu, spectacolul place. O pădure; 19,30 C lubul tin e re ţii; 2c,45
melodii chemarea tainică a vrem i- autenticitatea lui. a fost pur pentru sală arhiplină a aplaudat frenetic ga, Vacar, Scheau, Szabo I, Cala- Scară de teatru „M o n lserra t"; In
lor de demult, freamăt de păsto- că nu s-au sim ţii în el naive ten­ fo rtificîn d speranţele şi risipind e- mar, Szabo II, Ştcfanov, Florescu, pau/.e: „R aliul D unării" şi „O vînă-
I rit si ritm de „M ioriţă". Şi mai exîs- dinţe de intelectualizare. Începutul moţiile. M aterialul prezentat e bo­ „Ceteraş de pe Găina" — Pană şi Mihăilescu (hochei pe gheaţă). toare neobişnuită", lilm e realizate de
tă in aceste melodii pulsul dinamic a fost Un. unduitor, nobil si gingaş gat. stufos chiar De acum to tu l de­ aşa se intitulează unul din ® Revista engleză „A thletios We- studioul „A l. Sahia"; 23,05 Jurnalul
al vieţii noi pe plaiurile brădene. cu apoi să urmeze o trecere splen­ pinde de arta fin isă rii, de punerea cîntecele interpretate de Du­ eklv" a publicat rezultatul unei an­
I Deşi s-a uzat m ult. în fel de fel de didă )n un iureş trepidant. In afară la punct a tuturor amănuntelor. m itru Ştefan. chete care a avut ca scop desemna­ televiziunii (II) B uletinul meteorolo­
gic.
I spectacole, m otivul tu ln ic a rilo r ră- de lungire prin repetiţie a unor Încadrat într-o concepţie unitară, rea celor mai bune atlete ale tu tu ro r
I mine pentru ansamblul brădean cel mişcări, nu se poale obiecta acestei cu o prezentare spirituală, cu pro­ tim p u rilo r.
} mai p o triv it moment de deschidere interpretări nimic. gramul mai bine sudat de la un Pc locul în tii este clasată olandeza
I a programului. A rum facem o distincţie valorică punct la altul, spectacolul asamblu- Fanny Blankers Kocn, cîstigătoarea Timpul
E greu să operezi o selecţie valo­ fiindcă vrem să ne exprim ăm o o- 1 ui brădean de cîn tece şi dansuri a patru m edalii de aur la Jocurile
rică precisă cind pe scenă au evo­ pinie, după părerea noastră utilă, va obţine un mare succes de pu­ Olim pice din 1948. Pe locul doi f i ­
luat... 130 a rtişti amatori. Masiv, pentru acest frumos început de blic. Oricum, prem iera a anunţat gurează recordmana mondială si PENTRU 24 ORE
[ spectacolul brndenilor a fost destul drum. Să comparăm această inter­ prin dialogul strălucitor al tu ln ica ­ campioană olim pică la săritura în
| de omogen, bine închegat si unitar, pretare cu cea a (lansatorilor clin rilo r o adevărată sărbătoare a fo l­ înălţim e Iolanda Balaş (România),
r Taraful, de 40 de persoane, (artişti Tirnava de Cris, de la care se clorului din Ţara M oţilor. S Î şfc- V' l& â a a & u L i iar pe Jocul trei recordmana m on­ Vreme umedă, cu cerul mai m ult
amatori din Vaţa, Ribiţa, Baia de aştepta marea revelaţie. T irnăve- dială la aruncarea greutăţii Tamara' noros. Izolat vor cădea precipitaţii
Cris si Gurabarza) acţionează sub nii, o echipă bună, cu perspective, T ISTRATE. Press (U.R.S.S.). slabe. V înt moderat din nord-vest.
1 bagheta energică a d irijo ru lu i ca 6-au complicat in u til in „fig u ri" Foto : V. ONOIU Tem peratura aerului va fi cuprinsă
7âua in tro — 1 si .+’ 4 grade, iar noap­
tea între — 3 si — 8 grade. D im inea­
ţa şi seara ceaţă.
Mîinite oamenilor PENTRU U RM ĂTO AR ELE

3 Z ILE
(Urmare din pag. 1)
Vremea devine instabilă, cu cerul
Renghet. a Paulinei Păcurar noros. Tem peratura în uşoară scăde­
din Geoagîu, a Iui C. Adam din re. Ceaţă si condiţii de polei.
Bozes... Dar nu. Greşim cind
trecem la enunţarea numelor.
Pentru că ele nu se rezumă nu­
ţin , * mai 1h ci te va, nici măcar la zeci. ţi# #
Dacă ar fi să enunţăm pe acei a
1 căror muncă a dat, o dată cu e-
V * \ comunei, ar trebui să am intim pe
f conomiile, si o nouă înfăţişare
r\
toţi locuitorii satelor. Şi in fru n ­
J $ tea tuturor îi vom găsi pe pre­ NOI SPECII PE LIS TA FAU N EI T irnăveni au introdus în fa b ri­
şedintele şi secretarul com itetu­
lui executiv al sfatului popular
din comună, pe tovarăşii loan NOASTRE ORNITOLO GICE caţie un nou sortim ent — dale
„Nevada", realizate din sticla co­
1 P irva si Graţian M urg. Cercetări desfăşurate de-a lun­ lorată, care vor fi folosite pen­
— Sînt harnici oamenii Geoa-
*\s g.îului, harnici şi dornici de a-si gul mai m u lto r ani asupra pă­ tru placarea pereţilor despărţi­
tori. La fabrica ele geamuri din
O face ţaţele tot mai frumoase — sărilor ce migrează iarna în Ro­ Mediaş, se fac în prezent pregă­
mânia au com pletat lista faunei
mT II I ne spune tov. Nîcolae Roşii, pre­ noastre ornitologice cu noi spe­ tiri pentru introducerea in pro­
şedintele C om itetului executiv al
Sfatului popular al raionului O- cii. O riginară din legiunile emis­ ducţie a unui a lt produs nou —
geamul emailat, securizat, colorat
-V_JW râstie. Cind pătrunzi în satele ferei nordice situate mai sus de care va da faţadelor o notă în
I lor, sim ţi mina gospodarului. lim ita superioară a vegetal iei plus de eleganţă si frumos. Alte
lemnoase,
„ciocârlia urechiată**
La sfat, în vorbele oam enilor
14 modele noi de geamuri orna­
f i auzi mereu : „Noi ne-am gîndit sau „ciocârlia a lp ină ” ă fost sem­ mentate vor fi introduse anul a-
că ar fi bine să punem um ărul...” nalată deseori şi în bazinul Car-
i „Ne-am sfătuit cu deputatul nost’ paţilor. Studiată şi descrisă in cesta in producţie la fabrica din
Scăcni.
şi-ttm zis că n-ar fi rău să..."* diferite tratate de specialitate
Propunerile lor, gîndite, anali­ străine, această specie constituie
zate, se materializează, dînd lo­ de mai m u lt tim p obiect de cer­ MOTOR FU N C ŢIO N IN D CU
c u rilo r aerul primăvăratec des­ cetare şi pentru specialiştii ro­ COLAGEN
„Ţ arina de la A b ru d ' în in terpretArea form aţiei de dansuri din Ţebea. pre care vorbea în sesiune depu­ mâni. Observaţii atente efectuate
tatul Petre Popa din Renghet. de ornitologi au dus la concluzia
că „ciocîrLîa urechiată" ar fi mai Dr. Aaron Katchalsley, care
statornică pe m eleagurile noas­ lucrează la Universitatea din
Berkeley (C alifornia) a pus la
tre deeît alte păsări migratoare^
cu
punct un m otor funeţionînd
confîrm înd şi ipoteza ctribăritu- colagen. (Colagenul este o sub­
PROIECTELE lu i lor în C arpaţii M eridionali. a- stanţă elastică care formează cea
Atenţia specialiştilor este
mal mare parte din ţesutul con­
tiasâ. de asemenea, asupra a două ju n ctiv al organism ului uman).
LEI B8ROCRATESCIJ specii de păsări capturate prim a M otorul funcţionează cu cola­
tn
Banat, semnalate pentru
dată in ţara noastră : „nolatiţa gen sintetizat în laborator, care
cu ciocul tu r tit” şi „m artin u l cu prezintă proprietăţi sim ilare cu
DRAGA GEORGICA, Am c itit adresa, am recîtit-o. nă, iar ilum inatul in noul car­ mă sau să-si scoată bani de la si-ţi urez m ultă sănătate şi spor coada bifurcată". Ţ inind seama colagenul viu : cînd este scufun­
Am început apoi să răsfoiesc pro­ tier „G ojdu". Fiecare birou — C E C .". în meseria ta. dat într-o soluţie salină, el se
Treburi im portante m-au re­ iectele vizitatorului meu neobiş­ propune Birocratcscu, să aibă un O altă propunere se referă la i o n ic a de marea depărtare a locului contractă pentru a-şi relua apoi
ţinut şi sâptâmîna aceasta în nuit. In tim pul acesta, Birocra. şef, o secretară, un contabil p rin ­ desfiinţarea tuturor casieriilor unde au fost găsite, faţă de re­ m ărimea norm ală, cind este din
Deva. Dar, conform prom isiunii tescu n-a scos un cuvînt. După cipal si doi casieri pentru ca din magazine, bufete si orice alte IO N IC A DRAGA, giunile obişnuite în ca re ele ier­ nou scufundaţi in apă pură.
ce ţi-am făcut-o, mă ţin de cu- ce am term inat, m-a întrebat : treaba să meargă mai bine şi mai unităţi de deservire. „De ce — nează — ţărm urile A fric ii de M otorul se compune dintr-o
vint si-ţi scriu. Vreau să-ţi po­ — Ei. se face ? repede Astfel, omul va trebui să spune Hirofii atesc u — să existe Scrisoarea ta, pc care dupâ vest şi respectiv ale M ă rii A rc­ bandă de colagen întinsă între
vestesc in această scrisoare cc — Nu ştiu, zău — i-nm răs­ facă mai multe drum uri pentru in toate magazinele casierii, să cum vezi ni-am grăbit s-o tipă­ tice — ornitologii au tras inte­ două roţi de m ărim i inegale. A -
mi s-a in lim p la t zilele trecute... puns. Mai dă-m i tim p ele gin- plata diverselor taxe şi de aici se formeze peste tot şiruri de oa­ resc. este intr-adevăr interesantă. resante concluzii zoogeogratice ceasta bandă nu se află in aer
Mă aflam la birou cind am lost dire... avantajul de a cunoaşte oraşul meni care aşteaptă să plătească Birocratcscu ăsta, dacă ar fi după privind aria de răspindire a spe­ liber, ci In tr-u n recipient din
vizitat de un personaj puţin o- Ne-am învoit să ne in tîln im si mai ales plim bările dese şi o stofă, o conserva, un borcan dc el. ar întoarce toată lumea pe c iilo r am intite. m aterial plastic, care cuprinde
bisnuit, pe numele de prezenta­ peste o sâptâinînă. După ce Bi- lungi îi vor întări sănătatea... castraveţi m uraţi, un costum dc două părţi distincte. Tn com par­
re : Conolan Birocrat eseu. Om rocratescu a plecat am recitit clin Auzi, dragul meu, ce-1 taie haine, o ţuică sau un şpriţ ? De dos. Cred că acum, după publi­ AUTO TRENUL tim entul in fe rio r se găseşte o so­
intre două vîrste, cu un înce­ c e ? ! Nu-i mai bine să se în fiin ­ carea scrisorii talc. nu va mai a- I
nou h îrtiile pe care mi le adu­ prin cap pc B iron atesru ? ! Dar luţie salină şi anume o soluţie
put de chelie pe cap, cu mîne- ţeze o casierie centrala a oraşu­ uca poftă să-i .popularizez pro­ Specialiştii în trep rin de rii de
sese. Şi drept sâ-ti spun. Geor- asta nu-î totul. Stai să-ţi mai de biom ură de litiu , în vreme ce
cilc hainei roase pe la coate. L-am gieft, lectura aceasta m-a capti­ spun cîteva proiecte dc-nlc sale. lui unele să se formeze un singur iectele. Numai că, să ştii, el nu mecanizare si transporturi fores­ partea superioară este rezervată
invitat să ia loc, după care el vat. Sint acolo a titra proiecte de In aceleaşi scopuri, ale în tă ririi sir de oameni ? N-ar li mai este­ sc va da bătut. Nu ! Uite, chiar tiere din Braşov au realizat un exclusiv apei pure.
mi-a înm înat o adresă. O repro­ orga irizări şi reorganizări. de sănătă|ii si cunoaşterii oraşului, tic ? Vine cetăţeanul o singură azi am primit un telefon anonim nou vehicul pentru transporturi
duc aici .“ dală la casierie, aşteaptă două, forestiere num it autotren. El P rin cip iu l de funcţionare a a-
te-apucu ameţeala. Dar, simt că Birocratescu propune împrăştie- care mu anunţa că, nu se ştie din cestui m otor cu colagen este les­
„C O K IO LA X BIROCRATESCU eşti curios să a fli mai precis des­ ren tuturor ghişeolor de la postă trei ore la rînd. plăteşte lot cc* a cui dispoziţie, casieria care în­ este compus dintr-un autosasiu ne ele înţeles ; banda trece suc­
către pre ce este vorba şi ele aceea in­ si de la C EC. în tot oraşul. „Ce doreşte să cumpere, apoi plea­ casa taxele de iluminat electric SR 113 la care se cuplează o re­ cesiv în cele două soluţii, se con­
morcă pe 8 roţi şi dispoz.itîve de
că spic magazine să-si
ridice
IO N IC A trăm in Ionelul problemei. frumos ar fi — spune el — dacă marfa"... şi care funcţiona împreună cu încărcare. Capacitatea de trans­ tractă, îşi reia mărimea norm a­
Prcastîmatc. Avind in ve­ Birocratesni îmi cere să-l spri­ atunci rinei ai ciori să scoţi o Pentru dirijarea tuturor aces­ casieria l.GO.. unde se plăteau port a autotrenului este dc 200 la, se contractă din nou pentru
dere şi luind in considerare jin în reorganizai ea unor servi­ sumă ele bani de la C E C ., ai tor organizări şi reorganizări, Bi- chiria şi celelalte, a fost mutată dc tone sau 24 m etri cubi si este a obţine pînă la urmă un ritm
completa form ularul la un ghi­
faptul cu scrisorile dvs. sint cii care prin excelenta trebuie să şeu amplasat la gară. viza pentru roci ate.sru propune înfiinţarea la sediul întreprinderii dc elec­ destinat încărcării mecanice şi foarte rapid, care pune în miş­
publicate în presă dc redac­ rezolve unele probleme ale oa­ controlul preventiv ai pune-o la unui serviciu central al oraşului. transportului buştenilor de lu n ­ care cele două roţi.
torul Georgicâ. de )n rubrica menilor. De pildă, propune el, Încă nu s-a hotărit ce nume să-i tricitate. Aşa că oamenii, pentru gim i mari — intre 5 şi 15 m etri. Acest motor prezintă un a-
,,Dc toate", vă rog a-mi acor­ să se descentralizeze biroul de ghişeul din V iile Noi. iar banii pună şi în acest scop mi-a cerut plata taxelor, trebuie să facă a vantaj considerabil asupra tu tu ­
i-ai ridica, să zicem, ele la Sln-
da sp rijin ii 1 în popularizarea încasare a taxelor de apă, ch i­ tuhalm. Cite n-ar cunoaşte cetă­ mie puterea. Tu ce zici ? Poate cum două drumuri în loc dc li­ N O U TĂ ŢI D IN D O M EN IU L ror sistemelor cunoscute de con­
proiectelor mele dc reorgani­ rie, gunoi, ilum inat electric. De ră ai* ti bine să fie num it ser­ nul. Tu cc crezi, nu cumva şi-a CONSTRUCŢIILO R DE versiune a energiei : el permite,
zare a unor servicii. ce să fie toate Ih un loc- ? Mai ţeanul in aceste peregrinări, cile viciul „Încurcă lume” . Cred că, viril Birocratescu proiectele sale de fapt, să se treacă de la ener­
In speranţa că mă veţi a- bine. taxa pentru apă să fie în ­ cunoştinţe noi, cită mişcare dă- avintl în vedere toate proiectele pc aici ? De aceea îţi spun. tre­ LOCUINŢE, SOCI A L-C U LT U R A ­ gia chim ică la energia mecanică,
juta, vă râmîn îndatorat şî vă casată intr-un birou amenajat in dătoare de viaţă. Şi-apoi, sî I G.O. lui Birocratescu, acest nume i buie să veghem ! LE ŞI IN D U S TR IALE în mod practic, fără interm ediar.
anexez in dublu exemplar o- cartierul V i'le Noi. iar chiria în- ar câştiga mai m ult, pentru că se potriveşte cel mai bine .. Dacă va fi am eliorat, este proba­
pera vieţii melc — proiectele Şi-acum, dragul meu, pentru Te-aştept pe curind. cu alte Cîteva noutăţi în domeniul bil ca acest dispozitiv inspirat
SIIS-ÎMUilUitC. tr-a ltu l din cartierul „Ceangăi". autobuzele ar fi tot tim pul pline că ţi-am povestit tot ce era mai " eşti. construcţiilor de locuinţe, soci- din contracţia muschiularâ la
L’u respect, De asemenea, taxa de gunoi să cu oameni care merg să-si plă­ interesant din întâmplarea cu Bi­ Al tău prieten, al-culturale si industriale : S ti­ fiinţele vii să aîbâ o foarte mare
C. UIROCHATESCU". fie încasată undeva pe lingă m i­ tească taxele, să dea o telegra­ rocratescu, eu te salut călduros CEO KG IC A im portanţă. în special în dome­
clarii de la fabrica dc geamuri din niul ceixretării spaţiale.