Page 13 - Drumul_socialismului_1966_02

PROLETARI DIN TOATE JARILE UNIJI-VA I T E L E G R A M E

Tovarăşului LEONID ILICI BREJNEV Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
Prim secretar al Comitetului Centrat Secretar General al Comitetului
al Partidului Comunist al Uniunii Central al Partidului Comunist Român
Sovietice
Tovarăşului CHIVU STOICA
Tovarăşului NlKOLAl VIKTOROVICI Preşedintele Consiliului de Stat
PODGORNll Preşedintele Prezidiului al Republicii Socialiste România
Sovietului Suprem al U.R.S.S.
Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER
Tovarăşului ALEXE) N.ICOLAEVICI Preşedintele Consiliului de M iniştri
KOSIGH1N Preşedintele Consiliului al Republicii Socialiste România
de M iniştri al U. R. S. S.
B U C U R E Ş T I
M O S C O V A
Fragi tovarăşi !
Dragi tovarăşi.
In numele C om itetului Central al P artidului Comu­ In numele C om itetului Central al P artidului Comu­
ANUL XVIII. NR. 3451 VINERI 4 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI nist Român, al C onsiliului de Stat. al C onsiliului de nist al U niunii Sovietice. P rezidiului Sovietului Suprzm
M in iştri ale Republicii Socialiste România şi al poporu­ al U.R.S.S., C onsiliului de M in iştri al U .R SS. şi at în ­
lu i român, vă transm item dumneavoastră şi. prin dum ­ tregului popor sovietic, vă felicităm cordial pe dv. şi
neavoastră. întregului popor sovietic, cordiale fe licită ri poporul frate român, cu ocazia celei de-a X V II l-a ani­
cu p rite ju l celei de-a X V I!l-a aniversări a semnării versări a semnării T ratatului dc prietenie, colaborare
T ra ta tu lui de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală
dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Repu­ si asistenţă mutuală dintre Uniunea Sovietică şi Repu­
b licilo r Socialiste Sovietice. blica Socialistă România
Constatăm cu satisfacţie că prietenia şi colaborarea Acest tratat, bazat pc măreţele p rin cip ii ale m arxism -
frăţească dintre ţă rile noastre sc dezvoltă pe baza p rin ­ leninism ului şi internaţionalism ului socialist, corespun­
cip iilo r m arxism -leniim m ului şi internaţionalism ului
socialist, slujind intereselor şi năzuinţelor popoarelor de intereselor fundam entale ale popoarelor sovietic şi
noastre, în tă ririi coeziunii şi u n ită ţii sistemului mon­ român, serveşte scopurilor nobile ale în tă ririi continue
dial socialist, cauzei socialism ului si păcii in lumea a prieteniei frăţeşti şi colaborării m ultilaterale dintre
întreagă. ţările noastre, cauzei u n ită ţii şi coeziunii tuturor sta­
La redacţie continuă să sosească corespondenţe cu angajamentele pe Poporul român se bucură din toată inim a de re a li­ telor socialiste.
care şi le iau colectivele de muhcâ ale întreprinderilor din regiunea noas- zările rem arcabile obţinute de poporul sovietic, sub
Cu ocazia acestei date însemnate vă dorim, dragi
tră. Ele expri mâ adeziunea deplină a oam enilor muncii (aţă de politica în- conducerea P artidului Comunist al U niunii Sovietice,
tovarăşi, noî succese in construirea socialismului, in
ţeieaptâ a pa rtidului nostru, dorinţa lor de a obţine noi succese pe drumul in înflorirea continuă a patriei sale şi îi urează noi şi lupta pentru întărirea u n ită ţii com unităţii socialiste,
desăvîrşirii co nstrucţiei socialiste în patria noastră, lată citeva din angaja- m ari succese în făurirea bazei tehnico-m ateriale a co­
mentele luate de colectivele întreprinderilor din raionul llia, pentru anul 1966. m unism ului, în lupta pentru asigurarea păcii in lume. pentru menţinerea şi consolidarea păcii in întreaga
lume.
Analizind posi bilitâţile de care dispun ele şi-au propus să realizeze peste
sarcinile de p lan următoarele : N IC O LA E CEAUŞESCU
Secretar G încral L. BREJNEV
al C om itetului Central Prim -secrelar al C.C. al P.CU.S.
al P artidului Comunist Român
Exploatarea miniera \ întreprinderea forestieră CM1VU STOICA N. PO DG O RNll
Preşedintele P rezidiului
Preşedintele C onsiliului dc Stat
al Republicii Socialiste România Sovictutui Suprem ai U.R.S.S.
ION GHEORGHE M AURER A KO S ÎG H IN
— 168.000 Ici la producţia globală Preşedintele C onsiliului dc M in iştri
şi marfă ; — 50.000 lei la producţia globală ; Preşedintele C onsiliului de M in iştri
— 100.000 Ici la producţia marfă : al Republicii Socialiste România al U.R.SS.
— Creşterea productivităţii fizice — 500 m.c. buşteni din râşinoase;
a m uncii cu 1 la sută ; — 100 m c buşteni de fag pentru
g a te r:
— Livrarea peste plan a unei în­ — 50 m.c. lemn deruluj din fag :
semnate cantităţi de metal prin îm ­ Declaraţia Ministerului
bunătăţirea ca lită ţii m inereului cil — 10.000 lei economii la preţul
de cost.
0.25 la sulă.
Din acestea si-au propus ca pină la 8
D in acestea şi-au propus să realizeze Mai. ce-a de-a 45-a aniversare de la cre­
pinâ la 8 Mai următoarele : area P.C.R să realizeze : Externe al Republicii Socialiste
— 10 000 (ei la producţia globală ;
— 57.000 lei la producţia globală — 20.000 Ici la producţia marfă ;
şi marfă ; — 50 m c. lemn dcru laj din fag :
— 100 m c. buşleni din râşinoasc
Pentru realizarea acestor angajamente pentru gater. România în legătură cu reluarea
colectivul exploatării m iniere a întocm it Pentru îndeplinirea sarcinilor dc plan
şi a angajamentelor s-au prevăzut unele
un plan de măsuri tehnico-orgnnizatorice.
măsuri economice şi organizatorice Cei
M ăsurile stabilite prevăd în principal re­
500 m.c. buşteni pentru gater urmează a atacurilor aeriene ale
ducerea pierderilor de metal, folosirea ii obţinuţi prin valorificarea m aterialului
mai raţională a tim p u lu i de lucru, asi­ lemnos din curăţarea văi lor, doborîturilor
gurarea unui decalaj corespunzător între de v in i, demontarea instalaţiilor de scos-
apiopiat.
lucrările de deschidere, pregătire şi aba­
Se vor realiza sortimente superioare la
taj, întărirea disciplinei in muncă şi îm ­ produsele de export pentru care se pre­
bunătăţirea con d iţiilor de lucru şi de viaţă vede îm bunătăţirea m uncii pe întreg flu ­ Opinia publică din Republica So­ Pe bună dreptate, reînceperea nal de Eliberare — unicul reprezen­
cialistă România a aflat cu profundă bombardamentelor asupra R.D. V iet­ tant legitim al poporului din V ietna­
ale m uncitorilor. xul de producţie, în aşa fel ca în anul indignare că, în urma hotârîrii gu­ nam a s tirn it un val de proteste în mul de sud.
1066 să nu existe nici un refuz din partea
vernului Statelor Unite ale A m ericii, rin d u rile popoarelor, care văd in in­ G uvernul român este de părete că
beneficiarilor. Pentru mărirea producţiei aviaţia americană a reluat atacurile tervenţia m ilitară din Vietnam o ex­ examinarea pe plan internaţional a
şi înnobilarea arboretului rezistent de fag îm potriva R D. Vietnam , bombardînd presie a p o liticii agresive a cercu­ actelor de război in Vietnam ţine de
se v o r extinde, suprafeţele îm pădurite .cu Operaţia de-croit are frumuseţea ei. . Aici p ri­ centre populate, oraşe şi sate, obiec­ rilo r im perialiste ce se opun pretu­ competenta C onferinţei de la Gene­
Exploatarea minieră specii de răşinoase, repede crescătoare si mesc contur noile produse. tive economice, provocind distrugeri tindeni în lume năzuinţelor de liber­ va din 1934 cu p rivire la îndoctrina,
tate şi progres ale popoarelor, încer-
materiale şi victim e omeneşti.
ia r nu de C onsiliul de Securitate al
S ti­
de valoare economică, depăşinda-se pla­
nul cu 5 hectare. IN FOTO/:'Croitoî?u4-mânoqljiDer <&icplge Filip,. clind cecanle .insistenţe a(e opiniei cîod să impună cu forţa arm elor O.N.U.
rind u ie li ultrareacţlonare.
Certej-Săcărîmb de la Întreprinderea „C ăprioara" din Sebeş, tra- agresiunii în Vietnam , Statele Unite îm preună cu celelalle ţă ri socialis­ pună capăt bombardam entelor aerie­
publice mondiale de a pune
capăt
- Poporul român cerc cu tărie să se
Sind un nou lot de mape.
ale A m ericii sâvîrşesc astfel un nou te, cu toate popoarele iubitoare de ne şi tu tu ro r încălcărilor suverani­
— Să depăşească planul produc­ atentat îm potriva R epublicii Demo­ pace si libertate, poporul şi guvernul tă ţii şi securităţii U D. Vietnam, să
ţiei globale şi m arfă cu 1 la sută ; crate Vietnam — stat suveran şi in ­ Republicii Socialiste România con­ fie retrase trupele intervenţioniste
— Să depăşească productivitatea dependent. agravează situaţia din damnă din nou agresiunea Statelor din Vietnam, să se aplice acordurile
muncii planificată eu 1 la sută : Asia de sud-est şi îşi asumă o grea Unite îm potriva poporului vietna­ de la Geneva din 1934 cu p rivire la
— Să extragă peste plan o insem- răspundere în faţa popoarelor dîn în ­ mez si exprim ă un protest energic Vietnam , să se respecte dreptul sa­
nată cantitate de minereu : treaga lume. fală de reluarea bombardamentelor cru şi im prescriptibil al poporului
— La preţul de cost să obţină c- Reluarea atacurilor aeriene asupra asupra te rito riu lu i R.D. Vietnam — vietnamez dc a-şi hotărî singur soar­
conomii în valoare de 150 000 Ici : te rito riu lu i R.D. Vietnam dovedeşte acte de război făţişe care constituie ta, fără vreun amestec din afară, in
In cinstea celei de-a 45-a aniversări de că aşa-zisa „ofensivă de pace" in iţia ­ o încălcare flagrantă a norm elor ele­ conform itate cu aspiraţiile şi intere­
la crearea P artidului Comunist Român tă la Washington nu a urm ărit decit mentare ale dreptului internaţional, sele sale.
din aceste angajamente şi-a propus să să inducă în eroare opinia publică, un nou pas spre înăsprirea atmosfe­ E xprim îndu-sî nestrămutata lor
realizeze : constituind un paravan îndărătul că­ rei internaţionale, un pericol pentru încredere in victoria luptei poporu­
pacea lum ii.
— Sporirea producţiei globale şi ruia S.U.A. au sporit efectivele tru ­ lui vietnamez pentru independenţa,
M inisterul A facerilor Externe rea­
marfă cu 1 Ia sulă ; pelor lor şi mijloacele de ducere a firm ă poziţia cunoscută a ţă rii noa­ suveranitatea, integritatea teritorială
şi reunificarea patriei sale, guvernul
— Creşterea p roductivităţii m un­ războiului în Vietnam, au m ărit alo­ stre de a s p rijin i pe deplin punctul şi poporul român îşi reafirm ă depli­
cii eu 1 Ia sulă : de vedere al R D Vietnam cu p ri­
caţiile financiare pentru intervenţia na solidaritate şi întregul sp rijin fră ­
— 50.000 lei economii la preţul de lor m ilitară, au pregătit intensifica­ vire la soluţionarea problemei vie t­
cost. nameze, exprim at şi in recenta scri­ ţesc faţă de această luptă eroică, faţă
rea agresiunii îm potriva poporului soare a preşedintelui Ho Şi M in. pre­ de cauza dreaptă a poporului vietna­
vietnamez. cum şi programul Frontului N aţio­ mez.
Staţiunea de maşini Prim irea de către tovarăşul C hivu Sto ica a
am basadorului R.S. C e h o slo v a ce la Bucureşti
şi tractoare Dobra
Joi, 3 februarie, preşedintele C onsiliului de Stat al preşedintele C onsiliului dc Stat, Chivu Stoica, a avut o
— depăşirea producţiei globale R epublicii Socialiste România, Chivu Stoica, a p rim it convorbire cordială cu ambasadorul Republicii Socia­
pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Re­ liste Cehoslovace, Cestm ir Cisar
cu 1 la sulă :
— executarea lu cră rilo r agricole publicii Socialiste Cehoslovace la Bucureşti, Cestm ir La solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare
Ia u nităţile deservite la termen, cu Cisar, care si-a prezentat scrisorile de acreditare. şt la convorbire au participat Grigore Geamănu, secre­
respectarea cerinţelor agrotehnice Cu acest p rile j. Cestmir Cisar, ambasadorul R epubli­ tarul C onsiliului de Stat si Cornelia Mănescu, m inis­
de calitate ; c ii Socialiste Cehoslovace a rostit o cuvîntare trul afacerilor externe.
— realizarea peste plan a 510 hec­ A răspuns preşedintele C onsiliului de Stat al Repu­ Ambasadorul Republicii Socialiste Cehoslovace a fost
tare arătură normală ; b lic ii Socialiste România. Chivu Stoica. însoţit de m em brii ambasadei.
— reducerea preţului de cost pc După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare. (Agerpres)
hectarul de arătură normală cu
0,60 Iei :
— extinderea cu 5 la sulă a me­
canizării la lucrările dc îm prăştiat Se fac ultim ele retuşuri înaintea punerii în
îngrăşăminte chimice şi dc dislocat funcţiune a funicularului de pe valea Slimei. Prim a zi din luna februarie.
sfeclă. In oraşul şi raionul Sebeş oa­ CERINŢE COTIDIENE ALE VIEŢII
In vederea realizării sarcinilor asuma­ Punctul term inus al căii aeriene este cabana stu­ m enii îşi continuă cu însufle­
ţire activitatea lor creatoare.
te s-au sta bilit măsuri menite să ducă la denţilor de la I.C.F, şi pîrtia de schi din m unţii In sfaturile populare sau u n i­
întreţinerea şi repararea Ja tim p a par­ Parîng. tăţile comerciale, in în tre p rin ­
cului de maşini agricole şi tractoare, în deri şi in stitu ţii, peste tot in-
scopul bunei funcţionări a acestora in Foto : AUREL D ULA tîlneşt» preocupa rea pentru în ­ solicita angajarea sa în ti-u n cu înţelegere şi rezolvate ope­ E cit sc poate dc clar că aici ment sărac de băuturi, citeva
rativ.
toate campaniile. deplinirea uneia din îndatori­ post la dispensarul medical aşteptarea îsi are o altă faţă. cutii cu brînză topită şi con­
rile de căpetenie: g rija faţă de din comună. După ce audienţa Este vorba de o slabă aprovi­ serve de carne. Aceasta este
varăşului secretar cu întreba­ Absenţe
cerinţele oam enilor muncii. a luat sfîrşit, nc-am adresat to­ zionare, de atitudinea de a lă ­ tot ce poate fi ofe rit călătoru­
'U rm ărind felul cum este rea : sa totul pe seama merceologi­ lui în popasul făcut pentru a-si
lor, care se pare că nu-şi în ­
p rim it şi tratat omul in d ife ­ — A ţi p rim it m u lţi cetăţeni puţin motivate ţeleg pe deplin marea lor răs­ astîmpăia foamea. La bufetul
rite locuri, am spicuit mai m ul­ astăzi ? pundere. de !a ieşirea din comună doar
te aspecte. Aproape peste tot, etichetele din vitrin a frig o ri­
solicitudinea este privită ca o — Fină acum au venit pa­ Prin unităţile comerciale din La magazinul de confecţii fică ne amintesc de ceea ce dr
chestiune de pi im ordin, dar tru Femeia pe care aţi văzu­ oraşul şi raionul Sebeş, in iiI- din oraşul Sebeş ne-am intere­ fapt ar trebui să se găsească
nici excepţiile nu lipsesc. t-o aici, apoi Ana Brâdichiu neşti m ulţi lucrători preocu­ sat de m ărfurile al căror preţ de mîncare C it despre bău­
din Loman şi a lţi doi cetăţeni paţi de asigurarea unei aprovi­ a fost redus recent. turi, nim ic in plus.
Şi tocmai pe acestea din u r­
V întul nâpraznic pur- măsurau distanţa şi în ă l­ mai strecura şi cile o — Şi-a dom olit şi el mă am dorit să le prindem din oraşul Sebeş zionări şi deserviri cit mai bu­ — Avem. ne-a răspuns tov.
ta-n văzduh puzderia ţimea. glumă. furia .. mai bine în obiectiv, pentru a — Problemele ridicate ? ne. Pe aceeaşi linie sint dem­ Ştefan Hofmann Autohtoni
steluţelor de zăpadă. S tîlp ii de oţel, ce par­ Sculele de metal, cu Aici sus, pe culme, fi cunoscute şi remediate. Dar — Mai m ult chestiuni per­ ne de notat şi măsurile pentru Am încercat să ne descur­
Schiurile, Junecînd pe că despicau corul, ţineau flo ri de gheaţă pe ele, şi-au îm brăţişat p rivirile să incepcm raidul nostru: sonale. U nii au solicitat ajutor rcamenajarca şi dotarea unor căm singuri, dai- a fost foarte şi din import
drum uri întroenite, pur­ piept vîntului nâpraznic, se supun oamenilor, vo­ 15 oameni. 15 temerari social, a lţii lemn de construc­ unităţi de desfacere cu mobi­ greu căci. alături de m ă rfu ri­
tau pe spinarea lor 13 în văluiţi înlr-o dantela­ inţei lor. ai înălţim ilor. ţie. Fiecare a p rim it îndrum ă­ lier nou, care dau acestora o le cu preţ redus erau expuse
oameni. Cabana „Pasul tă hlamidă dc gheaţă P rintre fluierăturile Pe pîrtia deschisă de Primirea cetăţenilor rile necesare... linie modernă Vizita noastră la magazinul
Vulcan", invăluită-n vis­ Cola 1632. Oamenii au fu rtu n ii se distinge ru schiurile lui losif Hodan, La clasica solicitare: „Vă rog — pe aceiaşi suporţi — şi m ăr­ universal din Pelreşti ne-a p ri­
col, se distingea cu greu ajuns sus. Totul e la greu o voce declanşată au eoborît la cabană. este . La Sfatul popular raional cutare sau cutare m arfă" se fu ri al căror preţ nu s-a re­ le ju it citeva constatări dintre
dus. Cît despre un afiş care să
in depărtare. Din cînd in înălţim e: crestele m unţi­ din creştetul stîlp u lu i... Duminică, la orele 16, Sebeş ne-a impresionat plăcut răspunde de multe ori apro­ care unele curioase. Mai în tîi
cind, cîte unul dintre lor, stilp ii m etalici, firu l Ti ă-e-e-nee... ! Ţine-e- s-a raportat dispeceru­ g rija deosebită ce se acordă bativ. anunţe cum părătorii de redu­ trebuie să spunem că unitatea
drum eţi: se opreşte, se dc oţcl-alum iniu de 220 nee...! Tra.gee fun..ni..- lui: Linia este repusă-n Ora 11,30. Ne aflăm la sfa­ oamenilor, problemelor pe ca,- Am cerut insă şi produse cerile de preţuri tov. Holmann este bine amenajată, curată, că
întoarce îm potriva vîn- kv, ce leagă Paroscnii de aaa ! funcţiune. tul popular raional, lângă bi­ re aceştia le ridică, precum şi despre caro nî s-a spus: nc-a asigurat că se poate face personalul de deservire este a-
tu lu i şi iar porneşte. Cu Bărbăteşti. Şeful de e- Oamenii prind din văz­ roul dc inform aţii, un afiş ne — N-avem ! Am făcut co­ dar... tent cu cum părătorii. Am pu­
greu, grupul a ajuns în cliipă, Nicolae Brînzău a duh comanda. Pe funia de oţel — a- anunţă că între orele 9-12, p ri­ soluţionarea lor. C hiar si fap­ menzi dai- r C I Alba lulia nu Şi tot aici, o altă constatai e. tea consemna de asemenea că
v îrfu l pantei Funia se întinde şi lum iniu au pornit iar. meşte în audienţă tovarăşul tul că preşedintele — plecat la Confecţiile expuse erau şifona­ în local este raid, plăcut Ceea
repartizat sarcinile pen­ brăzdează în lung zăpa­ dănţuind, m iile de cai ni le-a trim is. te, deşi unitatea are un atelier ce însă nu place viz ita to rilo r
M aistrul comunist To- tru oamenii din echipa putere, care vor duce în preşedinte întrebăm portarul o şedinţă neprevăzută — n-a Sau : care trec pragul magazinului c
sif Hodan, tăind aerul cu sa. L-a urm at loan So- da viscolită Cu toate că sistemul naţional ener­ la ec cameră îl putem găsi. uitat să numească un alt mem­ — Aşteptăm azi, m arţi, căci pentru retuşuri. faptul că vînzâtoarea din raio­
mina arăta oam enilor lo­ loga m ercurul o m ult sub m i­ gia smulsă din cărbune­ — Tovarăşul preşedinte este bru al com itetului executiv ca­ este zi de aprovizionare Să fie oare vorba de o sim ­ nul textile, tricotaje şi încăl­
cul cu pricina: nus zero grade, cei 15 plecat la o şedinţă Dar., nu plă neglijenţă?!...
Oamenii s-au risip it în sînt transpiraţi. le scos la lumină dc re să primească oamenii, este Răspunsul se repetă la fie­ ţăm inte iui poate răspunde a-
— Acolo! lungul traseului liniei. Dorinţa lor, voinţa si bravii noştri m ineri. fiţi îngrijoraţi. Vă poate p ri­ care unitate Am consemnat şi alte d e fici­ fîrm a tiv la citeva întrebări de
II gă­
mi tovarăşul secretar.
Pe s tilp ii de pe creste, Pe coloşii de oţel au a- dîrzenia au învins urgia Fapta celor 15 electri­ elocvent. Aceasta înseamnă că — Bine, dar de cînd vă lip ­ enţe ce par mărunte, dar to­ actualitate. De pildă, dacă un
firu l de protecţie al li­ părut curînd două, trei furtun ii. cieni s-a înscris în rîn- siţi la camera .. la organul raional al puterii sesc, de pildă, linele produse tuşi importante. cumpărător întreabă :
niei electrice aeriene de puncte negre, învălu;te-n S-au adunat pe cul­ dul faptelor de rînd, în- La camera indicată, mai e- locale de stat din Sebeş, oa­ lactate, sorturi de salam şi La cooperativa de consum din
220 kv a fost dezechili­ viscol!... Erau tem erarii mea pe care se opriseră tîlnite in zilele noastre xact la biroul său de lucru, to­ menii pot veni orîcînd in ca­ conserve, coniacul, lic h io ru ri­ Săsciori se găseau de vînzaie V FURIR, S. CERBU.
brat din cauza depunerii electricieni. la sosire. Au măsurat la fiecare pas. varăşul secretar tocmai p rim i­ drul orelor de audienţă, se pot le ? — am întrebat ciţiva ges­ sticle de lampă, dar nu şi lămpi. OH. PA VEL.
chiciurei. Se lucra cu atenţie. din nou zarea... V întul adresa cu încredere, convinşi tionari. La Miercurea, comună aşezată
Oamenii, aliniaţi, cu Şefii de echipă ii urm ă­ parcă încetinise din in ­ SOFJN M IH A LC E A N U se în audienţă pe cetâţeanca — Unele dîn ele de luni dc pe cma din principalele artere
mîna streaşină la ochi, reau, îi îndrumau. Se tensitate. corespondent Ana Muntean din Di aşov, care că cerinţele lor sînt ascultate zile... rutiere, bufetul are un sorti­ (Continuare in pag. a 2-a)