Page 15 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3451

scrisorile corespondenţilor La vînăfoare

i Sus, în marginea pădurii, in
Lucrări de înfrumuseţare tul num it „Luncă”. Numai la a- apropierea rezervaţiei zim b rilo r
cest obiectiv s-au efectuat lu ­
d<t
din raionul Haţeg, un grup
crări in valoare de 2.000 lei. Tot
vînători, stabilesc cele mai m ici
MU a satului sînt (ii „Luncă" a fost construită o pentru ziua aceea.
detalii ale vînătorii organizate
cabană pentru adăpostirea ţăra­
Cetăţenii satului Craiva
nilor, cînd plouă, în tim pul lu­
La sfatul din liziera pădurii,
buni gospodari. Ei au participat
cră rilo r agricole. In centrul sa­
cuvintele lui Dărăbanţ Damas-
la numeroase acţiuni de muncă
patriotică menite să ducă la mai tu lu i s-a construit un jgheab chin, Vaier Bârboni, loan Lazâr
pentru adăpatul vitelor.
sau Cornel Gărdeanu. erau as­
buna gospodărire şi înfrum use­ La toate lucrările am intite s-au cultate cu Interes : semn câ oa­
folosit materiale diu resurse lo­
ţare a satului. cale. S-au evidenţiat în mod deo­ menii din ju r îi apreciau ca pe
ZIARULUI cetăţenii au participat cu m ult sebit tov. Alexandru Rusan, Flo­ nişte vinători iscusiţi. Cînd totul
M obilizaţi de către deputaţi,
a fost pus la punct, s-a dat sem­
rean Suciu, Ionel Boitaş, Andro-
entuziasm la construcţia
unui
nalul de începere a vînătorii. h\
pod peste valea Craivei in punc-
ne Suciu şi a lţii.
tare şi prim ele strigăte ale go-
PAVEL AGRIŞAN acelaşi tim p s-au auzit în depăr­
deputat naşilor.
In scurt tim p. pe întinderea de
sporirea producţiei de piese turnate tate de fontă peste plan şi se situea­ nulul de producţie, să putem micşo­ a co n trib u it şi faptul câ au fost un alb im aculat a zăpezii, au
şi îm bunătăţirea ca lită ţii produselor, ză pe prim ul loc în întrecerea socia­ ra consumurile specifice la m ateria­ create brigăzi complexe care cuprind Incâ un sat electrificat început să apară siluetele săl­
lată cîteva din aceste realizări, listă. Pe locul II se află brigada I lele dc bază şi anume: fontă lichidă, întreg flu x u l tehnologic: preparare, tăreţe ale Iepurilor — obiectul
condusă de m aistrul Coştiuc Teodor, lianţi, amestecuri de formare. In a- formare, asamblare, turnare şi dez­ vinătoarei organizate. Una după
Indici înalţi iar pe locul III brigada condusa de celaşi tim p ne-am încadrat şi în nor­ batere, brigăzi care sînt conduse de De cîteva zile, în satul După- alta, puştile au început să fie
m aistrul losif Bîrlea. mele de calitate, iar în ultim a deca­ cite un maistru. Aceasta a permis piatră, comuna Buceş, s-au aprins descărcate.
Lucrînd în acelaşi ritm şi cu ace­
de utilizare eaşi pasiune, colectivul furn alu lui dă rebutul a scăzut la G—7 la sută specializarea oamenilor şî a dat po­ prim ele becuri electrice, vis stră­ Şi aşa, îm puşcături şi chiote,
faţă de 10 la sută admis Brigăzile de
sibilitatea efectuării
unul
control
vechi al locuitorilor.
nr. 1 a realizat planul pe prim a lună turnători care au obţinut cele mai preventiv eficient. In munca de electrificare a sa­ pînă într-un tîrziu cind vînâtoa-
Brigăzile dc m uncitori, care deser­ a anului 1966 şi a dat peste preve­ bune realizări şi şi-au adus o mare Brigăzile complexe conduse de tu lu i s-au evidenţiat mai m ulţi rea a luat sfîrşit. Cu raniţele d o l­
UZia „VICTORIA** vesc fu rn alu l nr. 1 acordă o atenţie deri însemnate cantităţi de fontă. contribuţie la succesele dobîndite de m aiştrii Nicolae Sumuţiu şi Iulian cetăţeni, printre care : Simion dora şi o b ra jii înroşiţi de frig u l
sporită încărcării şi dozării corecte
L IV IU DEMINESCU
pătrunzător, participanţii la v î-
a m aterialelor, respectării graficului tehnician colectivul sortim entului nostru sînt Drăghici şi-au îndeplinit şi depăşit Ardeu, Teodor Brâdeanu, Traian nătoare. pădurari, brigadieri şi
Hârăguş şi a lţii, fruntaşi în toa­
de descărcare, funcţionării normale cele conduse dc tovarăşii Lazâr Ce­ in fiecare zi sarcinile de plan canti­ te acţiunile întreprinse in satul tehnicieni, din codrul O colului
tative şi calitative. Rină la 25 ianua­
CÂLAN a tu tu ro r agregatelor. U rm ărind în­ d a şi loan Stănculca. rie, planul secţiei era depăşit cu 4 nostru. grăb iţi spre... o ţuică caldă. Cu
deaproape toţi param etrii fu rn a lu lu i Angajamentul a fost
silvic Ilaţeg se îndreptau cu paşi
şi lucrînd cu o temperatură a vin tu - IO AN HODOROG In sută, iar produsele de calitatea in- Prof. N IC U LA E IG A
lu i de 800—900 grade Celsius, colec­ realizat maistru tiia reprezentau 90,5 la sută din to­ acest p rile j, a început şi depa­
tiv u l fu rn a lu lu i nr. 1 a reuşit sa ob­ talul producţiei turnate, faţă de 90 500 de spectatori narea tradiţionalelor poveşti v î-
la sută planificat. In acelaşi tim p re­ nătoreşli, din care am re ţin u t
ţină indici în a lţi de utilizare. Ca u r­ M uncitorii de Ia sortim entul radia­ doar una, dar cea mni adevă­
De ta mare, producţia de fontă pe m c. vo­ toare din cadrul secţiei turnătorie nr. Calitatea buturile au scăzut de In 2,43 la sută Cu două zile în urmă, in sala rată. Cu p rile ju l vînătorii orga­
planificat, la 2,25 la sută.
lum u til a crescut cu 150 kg faţă de 1 s-au angajat să producă peste pre­ căm inului cultural din comuna nizate în cadrul a cţiunilor ce
planificat. vederile planului din această lună Şi în continuare eforturile colecti­ Turdaş, raionul Orâştie, F ila r­ revin O colului silvic Haţeg, In
2.5 tone radiatoare. In ziua de 26 ia­ pe primul plan
subredacţia rio ri de utilizare a fu rn a lu lu i se evi­ nuarie, orele 22, noi am realizat pla­ vu lu i nostru vor fi îndreptate spre monica de stat din Arad a pre­ cadrul planului de carne de v i-
In obţinerea acestor indici
supe­
denţiază tovarăşii loan Blaj, loan nul lunar şi am dat în plus G tone ridicarea procentului produselor de zentat un frumos program artis­ nat pentru export, au fost îm ­
Stăniloiu. loan Lâscău, furnaliştt radiatoare, depăşind astfel angaja­ La turnătoria de lingotîere, calita­ calitatea întîi. Rezultatele dc pînă tic, în faţa a peste 500 de spec­ puşcaţi un num ăr de 51 iepuri,
tatori.
care au şi fost expediaţi.
noastră şefi, losif Popa, V iorel Făniş, A urel m entul luat. tea produselor se află pe prim ul acum demonstrează că noi avem fo r­ Ţ ăranii cooperatori au răsplă­
Mihâiasă, loan Lucoi, Gheorghe M i- De rem arcat este faptul că toate plan. Colectivul secţiei noastre a- ţe şi posibilităţi pentru ca să îm bu­ tit cu v ii aplauze evoluţia soliş­ După două zîle doar, celor 5 l
hăilescu, Gheorghe Ancuţa, lu liu schim burile de la sortim entul nostru cordă o atenţie deosebită respectării nătăţim şi mai m ult calitatea lingo- tilo r vocali Lucreţia Ciobanu. iepuri li s-au mai adăugat 3
voluntară Farcaş, D um itru Jinaru, loan Cră­ — atît cele de zi c it şi cele de noap­ tehnologiei de fabricaţie pentru fle­ tierelor. l'elician Fărca.şu, Sofia Preda şi m istreţi vînaţi de către pădurarii
care tip de lingotîeră. îndrumarea şi
Bărboni V aier şi
Damaschin,
te, sînt la acelaşi nivel. Buna orga­
ciun, loan Suciu, furnalişti,
eaupe-
rişti şi dozatori. nizare a m uncii în fiecare schimb, controlul m aiştrilor au ajutat oame­ CAROL JURJ Ştefan Lăzărescu, care au fost bi­ Aurel.
saţi in repetate rîn ilu rl.
In întrecerea socialista ce se des­ Cele mai bune rezultate le-a do- aprovizionarea cu tot ce e necesar, nii să muncească mai bine şi să ob­ maistru II. M A R IA Ing. N IC O LA E M Ă R G IN E A N
ţină rezultate mai bune. La aceasta
făşoară in secţiile uzinei noastre se b in d it pînă acum brigada a doua respectarea graficului de form are-
ob(in rezultate bune in creşterea in ­ condusă dc m aistrul Alexe P irvuleţ, turnare şi a tehnologiei de fabrica­
dicilor de utilizare a furnalelor, in care a produs cea mai mare canti­ ţie, a făcut ca pe lingă depăşirea pla-
VALEA J ilIU H
GOSPODĂRIREA
MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII
In loate localităţile lea risipei şi a cheltuie­ urm ărire sistematică a omenească şi bani şi
Văii Jiului se constru­ lilo r neeconomicoase. Şi consum urilor de mate­ câ ei răspund de modul
ieşte intens. Numai în la constructorii de blo­ riale. Pentru o şi mai cum e folosit fiecare
anul ce a trecut, au fost curi din Lupeni, acest bună edificare, cerem leu ?.
predate la cheie peste principiu se respectă. părerea tov. ing. Stroie Deficienţe asemănă­
1.580 de apartamente. Intr-un fel aşa se şi ex­ Vasile, adjunctul şefu­ toare am în tîln it şi pe
In cursul acestui an plică „secretul" celor lui dc şantier şi al con­ alte şantiere. La Vulcan,
constructorii vor preda 350.000 Ici economii su­ ta b ilu lu i şef loan V ilău. pe m otiv că la unele
m inerilor de aici încă plim entare la preţul de De la început, inter­ materiale consumul spe­
1.768 dc apartamente. cost, obţinute anul tre­ locutorii noştri au ar­ cific a fost redus. se
La înălţarea acestor blo­ cut. Experienţa de pînă borat o mină de oameni neglijează modul de
curi şi a altor e dificii so- acum e folosită cu p ri­ vinovaţi, vrind a ne gospodărire a celorlalte.
cial-cuîturale se lucrea­ cepere şi iniţia tivă. Che­ convinge eâ şi lor le Lipseşte preocuparea de
ză cu un volum im pre­ resteaua este recuperată pare rău că n-nu fost a descoperi şi pune în
sionant de materiale. In şi întrebuinţată de maî mai exigenţi in gospo­ valoare noi rezerve in­
raidul de faţă ne ocu­ multe ori. C ofrajelc sînt dărirea materialelor. terne. Nn se ţine seama
păm dc modul cum sint recondiţionate şi este — Bine, dar era în de faptul câ îm bunătă­
gospodărite şi folosite prelungit ciclul de fo­ putinţa dumneavoastră ţirile aduse în procesul
aceste materiale. losire a lor. să o faceţi ! tehnologic, schimbarea
— Unde s-a putut s-a unor soluţii cu altele
Iniţiativă acţionat... mai eficiente, creează
posibilitatea
reducerii
Drept argument ni se
Consum, spune că din economi­ sistematice a consumu­
şi spirit ile de cărămidă realiza­ lui de materiale.
dar nu ă ! te anul trecut, se poate Pentru anul în curs
gospodăresc construi un apartament în localităţile V ăii Jiu­
Pe şantierul de cons­ şi jumătate. Raportată lui se vor construi, aşa
C onstructorii şantie­ tru cţii nr. 2 din P etri- ia num ărul mare de a- cum am arătat, peste
ru lu i nr. IV din Lupeni la. munca de construc­ partamente date în fo­ 1.7G0 de apartamente. O
sint buni gospodari. In ţii propriu-zisă e sino­ losinţă. economia este parte din materialele
raidul efectuat la fro n ­ nimă oarecum cu risipa. destul de mică. Interlo­ aferente au sosit pe
tu rile de lucru am in- In preajma blocului cutorii noştri s-au do­ şantier. întrebarea f i­
tîln it fapte demne de turn F-3 şi a blocului vedit însă m ult mai ta­ rească ce se pune n-
consemnat. In ju ru l blo­ A-3 stau aruncate in citu rn i cînd a fost vor­ euma este ; Cum vor fi
cu rilo r aflate în cons­ neorînduială o m ulţim e ba despre consumul gospodărite aceste mate­
trucţie fiecare m aterial de materiale. După ce au specific de ciment şi r i­ riale ? Din cele cons­
îşi găseşte locul cuvenit. fost folosite, zeci de roa­ sipa neîngăduită a ce­ tatate nu se vede o
A ici există bunul obi­ be, tărgi, găleţi etc„ au lorlalte materiale. Pe­ schimbare în bine. Aşa Vestitul cerb lopotar la el acasă (Parcul de vînâtoare „S livuţ", Haţeg).
cei ca la sfirşîtul fiecă­ fost abandonate peste tot. semne se ştiau cu mus­ stînd lucrurile va trebui Fotoi N. M ĂRGINEAN»
rei zile să se facă cu­ Aceeaşi soartă o îm ­ ca pe căciulă ! ca organizaţiile de
răţenia locului de mun­ părtăşesc şi panourile Nu e nici o eroare de
că. Cu acest p rile j ma­ de prefabricate. Din p ri­ calcul. Din cauza lipsei partid, împreună cu
terialele nefolosite sînt cină că nu sint stivuite de răspundere în trans­ conducerile şantierelor E F I C I E N Ţ A © N O T E ® N O T E • M O Ţ E
stivuite, iar dacă este cum trebuie, o bună portul, depozitarea, păs­ să analizeze temeinic a-
cazul predate la maga­ parte din ele s-au rupt trarea şi prepararea ci­ ceastâ problemă. Exis­ Ridicarea nivelului de cunoş­
zie. ori s-au încovoiat ne- m entului. în anul tre­ tinţe al ţăranilor cooperatori a
Am reţinut încă un m aiputînd fi utilizate. cut, consumul specific tă suficiente mijloace constituit o preocupare de căpe­
amănunt sem nificativ. P rintre maldărele de pă- la acest nepreţuit liant şi posibilităţi de a gos­ tenie, atît pentru organizaţia de Deschis, cînd vrea gestionarul!
M aterialele, care lăsate m int excavat, alte piese a fost depăşit cu GO podări mai bine mate­ partid, cit şi pentru consiliul de
sub cerul liber se de­ prefabricate sînt amenin­ tone. M otive se găsesc: rialele. P rincipalul este conducere. Roadele acestei preo­ © E vorba de omenie
teriorează şi îşi pierd ţate să... dispară. Un „L-a mai suflat vîntul efectuarea unui control cupări n-au înUrziat de altfel să
din proprietăţi, sînt a- volum mare de cheres­ de atîta transportat şi se arate. In susţinerea afirm aţiei © Flori nedorite
dă posti te. Ridicarea ma­ m înuit". Dar bineîn­ riguros la fiecare loc de stau rezultatele obţinute de către
terialelor din depozite tea, radiatoare, diverse ţeles astfel de .argu­ cooperatorii noştri, care au frec­ Străzi în întuneric
şi magazii şi debitarea ambalaje din lemn şi mente" sînt neconvin­ ventat cercul legumicol şi care
lo r se face sub un strict fier, împiedică accesul gătoare. Raid organizat de co­ lucrează la grădina de legume.
control. De altfel, numai pe şantier. Este oare cazul să respondenţii noştri vo­ Neavînd o tra d iţie în cultivarea
avlnd o evidenţă clară Un astfel de tablou spunem că constructori­ luntari : C O N STANTIN legumelor, ţăranii cooperatori din Fiind mereu în miezul fapte­ m ă rfuri ce trebuie cîntărite, sint noi. In tim pul lib e r organizăm oon-
şi o urm ărire operativă îţi spune singur că pe lor le sînt încredinţate Haţeg au reuşit ca prin aplicarea lor. corespondenţii voluntari nu servite „după ochi", la bucată. cursuri de săniuş, schi, modelăm
a consumului de mate­ acest şantier lipseşte bunuri materiale pentru B A D U ŢA , JENICA PO- cunoştinţelor teoretice în practi­ trec cn vederea unele lipsuri ec Toate acestea an fost aduse ia cu­ oameni de zăpadă etc. Un lucru însă
riale poţi interveni cu mîna bunului gospodar. producerea cărora s-au PESCU, PETRU COSMA că, să realizeze în anul 19G5 un sc mai ivesc in activitatea colec­ noştinţa conducerii cooperativei din depăşeşte posibilităţile noastre : pu­
prom ptitudine barindca­ Nu există o evidenţă şi cheltuit m ultă muncă şi IO AN MARCU. venit de 17.000 lei in medie la tivelor unde lucrează. In scriso­ comuna Balşa, dar nu se îndură să nerea ia punct a în călzirii centrale
rile trim ise redacţiei, ci iau a ti­
in căminele nr. 1 şi 2 din Petrila,
hectar, de pe întreaga suprafaţă tudine faţă dc cazurile dc indis­ ia nici o măsură. Ne adresăm pe în care locuim.
această cale conducerii U.R.C.C. O-
cultivată cil legume (15 ha.). In ciplină, neglijenţă şi superficia­ răştie, să intervină cu măsuri con­
Au trecut mai bine de două săp-
plus, la noi s-a acordat re trib u ­ litate. crete pentru îm bunătăţirea aprovi­ tăm îni de cind la venirea din ser­
FRUNTAŞI M ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE 1880 ţia suplim entară şi la grădină, zionării şi deservirii la magazinul viciu, căm inul ne întîm pină cu ne­
acesta fiin d un şi mai bun sti­
din Maria.
mulent. doritele flo ri de gheaţă, brodate pe
Apreciind rezultatele obţinute BALSA Un grup de cetăţeni din satul geamuri. Am făcut numeroase d ru ­
în anul trecut, adunarea gene­ Mada. comuna Dalşa m uri Ia adm inistraţia căm inelor, ee-
rală a cooperativei, a fost de a- rind să se rezolve o dată această pro­
cord cu extinderea suprafeţei de blema. Dar ne amină cu vorba de
Pentru locuitorii celor trei cătu­
grădină, care in acest an va ocu­ ne aparţinind de satul Mada. co­ RAHAU la o zi la alta. Noi, locatarii celor
pa o suprafaţă de 20 ha, în în­ două cămine, considerăm că este
tregime irigată. muna Balşa, raionul Orăştie. func­ absolut necesar să se pună capăt c it
Luind cuvîntul în cadrul adu­ ţionează un magazin cu sediul in Cu o săptămtnâ In urmă, voiam mai repede neglijenţei de care se
nării generale, Axente Viţiones- Mada. Cetăţenii sînt însă nem ulţu­ să merg de la Hăhău la Sebeş cu dâ dovadă în rezolvarea cererilor
m iţi. Aceasta pentru câ niciodată
îndreptăţite.
cu, brigadierul legumicol şi-a nu se ştie precis cînd este deschis autobuzul D.R.T.A. Pe lîngă cei cu
exprim at hotărirea ea împreună magazinul. abonamente, ce fac naveta pe a- IL IE M INC O FF
cu ţăranii cooperatori din briga­ ceastâ rută, se aflau şi cîţiva călă­
da legumicolă să muncească în Nu o dată ni s-a in tim p la t să fa­ tori ocazionali. După aproape o oră corespondent
aşa fel. ca şi în acest an să fie cem calea întoarsă cu banii in bu­ de aşteptare, a sosit şi autobuzul.
zunar şi fără marfă. Dacă ajungi la Toţi au dat Huzna in cursă, in afară
realizate veniturile planificate
(333.000 lei). magazin la ora 8 e prea de d im i­ de două femei. Fără să suprave­
In prezent, cooperatorii Victor neaţă. Dacă vil la ora 10 este prea gheze şi să controleze urcarea călă­ PETROŞANI
Prejban, Florica Vlăieoni, Lăs- tîrzîu. A lteori, gestionarul Costea torilor. taxatorul împreună cu şo­
cuţ Mihăescu. M aria Jurjon, Ma- Sabin ţine magazinul închis zile în ferul loan Beşchiu au pornit la drum.
ria Voiconi şi a lţii, toţi absol­ şir. L-am căutat la locuinţa dinsu- Disperată, una din femei s-a agă­
ţat de scara autobuzului ce pornise
In aceste zile, la panourile de onoare din în­ numără şi el printre el. L in aceştia 24G primesc venţi ai cursului legumicol de 3 lui, poftindu-l să vină la magazin. cu viteză din loc. După un sfert de Pe străzile Oituz, Păcii şi Indepen­
Foarte supărat ne-a răspuns câ el
treprinderi, in s titu ţii şi organizaţii comerciale a- pentru a treia oară steluţa de fruntaş. ani, muncesc la transportul gu­ nu poate tine magazinul deschis oră, la insistentele călătorilor, şo­ denţei din cartierul „A eroport" din
noiului de grajd şi amenajarea
par fotografiile celor mai buni m uncitori, tehni­ Cuvinte de laudă m erită şi brigada condusă de pentru 2-3 clienţi. ferul a oprit şi femeia a urcat. In Petroşani s-au plantat stilpi şi s-au
celor 2 800 m.p. de răsadniţe din
cieni şi ingineri, care p rin munca lo r neobosită m aistrul losif Bîrlea de la fu rn a lu l nr. 1 din U.V. care pe 800 m.p. se vor produce — Bine, dar există un orar I staţia de plecare a rămas o mamă montat lăm pi pentru ilum inatul pu­
au luptat pentru realizarea sarcinilor de plan în Călan. care primeşte pentru a treia oară această cu ltu ri forţate. — Ce orar? O rarul il fac singur. cu copilul ei bolnav, ce necesita o blic. Cîndva — ne scrie tov. Ion
din
în g rijire medicală la spitalul
anul trecut, fiin d declaraţi evidenţiaţi in între­ distincţie. F urnalistul şef loan B laj este unul din Tot în aceste zile am term inat (Oare aşa să fie ? !). Sebeş. Toţi cel care au asistat la Pantelimon — străzile respective
cerea. socialistă, lună de lună. numeroşii fruntaşi ai întrecerii pe 19G5, de la alegerea întregii cantităţi de Se întîm plâ şi altfel Uneori il această scenă, au dezaprobat com­ erau ilum inate, dar acuma sînt în
cartofi pentru sâminţă din care găsim pe Costea Sabin in magazin, întuneric. Această situaţie nu este
Ca simbol al p re ţu irii de care se bucură astăzi Călan. vom pune la iarovizat cantitatea dar fără marfă. Aşa a fost zilele a- portarea lipsită de omenie a şofe­
munca în ţara noastră, m erituoşii evidenţiaţi au Mereu în fruntea luptei pentru reducerea con­ stabilită. cestea cind au lipsit produsele de rului îoan Beşchiu. de ieri, de alaltăieri, ci durează de
p rim it insigna de „Fruntaş în întrecerea socia­ sum urilor specifice de talpă şi piele, muncitoarea Dragostea cu care cooperatorii strictă necesitate : sarea, uleiul, za­ CORNEL LUPU cîţiva anî. Sfatul popular al oraşu­
de la grădina de legume m un­ hărul, petrolul şi articolele de îm ­ corespondent lui Petroşani şi l.C.O. deşi cunosc
listă pe anul 1965“. A lă tu ri de cei care se menţin
Paraschiva Şchiau, de la Fabrica de încălţăm inte cesc în aceste zile. este o garan­ brăcăminte pentru iarnă. In alte
fruntaşi de trei ani la rînd, apar nume noi. La situaţia nu iau nici o măsură. La
„Ardeleana" din Alba Iulia, este stimată şi apre­ ţie că sarcinile stabilite în pla­ magazine astfel de produse sînt din
întreprinderea m inieră Barza, se vor inm ina pes­ nul de producţie pentru grădina abundenţă şl totdeauna. cererile şi sesizările cetăţenilor n-au
te 1.100 insigne de „Fruntaş in întrecerea socia­ ciată de întregul colectiv. In u ltim ii trei ani ea de legume se vor înfăptui şi în în ce priveşte comportarea ges­ PETRILA răspuns cu fapte. S-au făcut câ nu
listă pe anul 19G5“ . T inichigiul D um itru Haicu se s-a m enţinut fruntaşă in întrecerea socialistă. acest an cu succes. tionarului faţă de noi şi modul în aud şi nu văd. Şi oamenii se întrea­
ing. M A R IA MEDREA care sîntem serviţi, lasă m ult de Cu toate capriciile, iarna îşi are bă : pînă cînd va dăinui această si­
dorit. Bomboanele, biscuiţii şi alte farmecul el de care ne bucurăm şl tuaţie ?