Page 17 - Drumul_socialismului_1966_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢt-VA I
T E L E G R A M A

Tovarăşului L. I. BREJNEV,
Prim-secretar al Comitetului Central
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
CONFERINŢA
Tovarăşului N. V. PODGORNlI,

LOCALĂ A Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S.

Tovarăşului A. N. KOSÎGHIN,
SINDICATELOR Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.

M O S C O V A

ANUL XVIII. NR, 3452 SlMBĂTÂ 5 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI Dragi tovarăşi,
Vestea aselenizării line a stafiei automate „Luna-9" şi realizarea
pentru prim a oară în istorie a legăturii cu un alt corp ceresc a fost p ri­
mită cu mare bucurie de poporul nostru care împărtăşeşte satisfacţia şl
MASURI CONCRETE re uşurează munca oamenilor. In fotografic vă prezentăm un aspect ştiinteî şi tehnicii sovietice.-
m indrîa legitim ă a poporului dv. pentru această rem arcabilă victorie a
La Fabrica „Sebeşul" din Sebeş sint instalate mereu noi maşini ca­
In numele C om itetului Central al P artidului Comunist Român, al
din secţia m aşinilor cu doi cilin d ri. C onsiliului de S tat,'al C onsiliului de M in iştri ale Republicii Socialiste
România, al poporului român şi al nostru personal vă felicităm din
toată inima şi urâm savanţilor, tehnicienilor si m uncitorilor sovietici,
| pentru îndeplinirea întregului popor sovietic, noi succese in dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii
puse în slujba păcii şi progresului om enirii.

NICO LAE CEAUŞESCU, C H IVU STOICA.
ritmici a sarcinilor nl Com itetului Central Preşedintele Consiliului de Stat
Secretar general
al P artidului Comunist Român al Republicii Socialiste România

de plan în unităţile Preşedintele C onsiliului de M iniştri
ION GHEORGHE IUAURER,
al Republicii Socialiste România

forestiere Intiinire prietenească la ambasada

Traducînd în fapte prevederile iz- marfă s-a realizat în proporţie de 98 U. R. S. S. din Bucureşti
vorîte din Directivele Congreselor al la sută.
V U l-lea şi al IX -lea ale PC R , co­ La întreprinderile forestiere Haţeg
lectivele de lucrători din între p rin ­ (director M arin Bătâţeanu) şi Petro­ însărcinatul cu afaceri ad-interim Murgulescu, vicepreşedinte al Con­
derile forestiere ale regiunii Hune­ şani (director Nicolae Bâdică) s-a al U n iunii Sovietice la Bucureşti, siliu lu i de Stat, Grigore Geamânu,
doara au obtinut succese de seamă manifestat o slabă preocupare pen­ I. A. Iliu hin , a organizat vineri du- secretarul C onsiliului de Stat, Corne-
in creşterea producţiei, în îm bunătă­ tru crearea de stocuri în faza apro­ pâ-amiazâ în sediul ambasadei o în- liu Mănescu, m inistrul afacerilor
ţirea ind icilo r de utilizare, exploata­ piat şi organizarea producţiei în ve­ tîln ire prietenească cu p rile ju l ce­ externe, mem bri ai C. C. al P.C.R.,
rea raţională a pădurilor şi folosirea derea asigurării în deplinirii planului lei de-a 18-a aniversări a semnării ai C onsiliului de Stat şi ai guvernu­
cît mai complexă a m aterialului lem ­ de producţie in mod ritm ic. A ici au T ratatului de prietenie, colaborare lui. membri ai conducerii unor m i­
nos, Extinderea tehnologiei de ex­ persistat lipsuri în buna organizare şi asistenţă mutuală dintre Uniunea nistere, in s titu ţii centrale şt organi­
ploatare in trunchiuri lungi şi catar­ a muncii în tot cursul anului, deşi R epublicilor Sovietice Socialiste şi zaţii obşteşti, academicieni şi alţi
ge la peste 45 la sută din masa lem­ In şedinţele de analiză, cît Şi in ca­ Republica Socialistă România. oameni de cultură şi ştiinţă, generali
noasă exploatată, organizarea brigă­ drul îndrum ărilor la faţa locului, Au luat parte tovarăşii Paul N i- şi o fiţeri superiori, 2iarişti.
zilor cu plata in acord global la mai conducerile acestor întreprinderi au culescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu,
m ult de jum ătate din producţia glo­ fost sp rijin ite concret pentru a ieşi Ianoş Fazekaş, V irg il T rofin, llie (Agerpres)
bală, precum şi dotarea cu numeroa­ din impas.
se utilaje printre care 152 funiculare Conducerile unor întreprinderi fo­
mecanice, 52 tractoare şi numeroase restiere ca Baia de Criş, Hunedoara,
di'pozitive de încărcat şi alte meca­ Orăştie şi altele, au exploatat nera­ Semnarea Protocolului romano-italian
nisme, au făcut ca gradul de meca­ ţional parchetele, nerespectînd rezer­
nizare să crească la doborît şi sec­ va de masă lemnoasă destinată pen­
ţionat cu aproape 80 la sută fată de tru exploatare in trim estrul IV, ceea pentru aplicarea Acordului de colaborare
prim ul an al şesenalului, cu 72 la ce ar fi evitat golurile şi strangulă­
rile de producţie.
A ici a persistat
sută la scos-apropiat si cu mai m ult slaba folosire a masei lemnoase, iar Hunedoara se va îmbogăţi
de 40 la sută la încărcat. Toate a-
cestea, precum şi avîntul în care s-a la unele sectoare cum sint Cugir, O- tehnico-ştiinţifică
desfăşurat întrecerea socialistă, au a- răştie, Grădişte, Pui, Baru Mare Şi
jutat colectivele din cadrul D.R.E.F. altele, au fost declasate, în lemn de cu încă un cartier
Hunedoara să realizeze planul pro­ foc, cantităţi apreciabile de lemn apt La 4 februarie a fost semnat la M i­ fost semnat de Corncliu Bogdan, di­
ducţiei globale pe anul 1965 cu o pentru industrializare. nisterul A facerilor Externe, Protoco­ rector în M inisterul A facerilor Ex­
depăşire de peste 5 milioane lei. T ot­ In felul acesta nu s-a mai putut lul pentru aplicarea pe anul 1966 a terne, iar din partea italiană de Paolo
odată menţionăm că in d icii de u tili­ recupera râmînerea în urmă la buş­ Cu fiecare an, oraşul Hunedoara cu foarte m ari suprafeţe lum inate, A cordului de colaborare tehnico- M olajoni, director general adjunct al
zare la unele sortimente au crescut teni fag pentru gater, lemn celuloză cunoaşte o nouă îm plinire. Sub m a­ vor fi integral vizibile din afară. ştiin ţifică între guvernul Republicii D irecţiei Generale a R elaţiilor C ul­
sim ţitor. şi alte sortimente industriale. nile harnicilor constructori, el cu­ — Ce alte elemente caracteristice Socialiste România şi guvernul Re­ turale din M inisterul A facerilor Ex­
Utilizarea mai bună a masei lem ­ La I.F. Orăştie şi Sebeş nu au fost cereşte cu blocurile sale turn, alte va avea acest nou microraion hu- publicii Italiene. terne al Italiei.
noase (printr-un grad mai mare de luate măsuri corespunzătoare pentru şi alte înălţim i. nedorean ? Din partea română, Protocolul a (Agerpres)
industrializare la cherestele, lăzi pen­ asigurarea încă de la începutul anu­ Pentru a cunoaşte ce se va cons­ — împreună cu proiectantul am
tru ambalaje, talaşe, binale şi alte lui a unor stocuri tehnice de buşteni trui anul acesta in noul oraş al si- analizat posibilităţile ca faţadele
bunuri dc larg consum) şi produce­ în fabrici,, care sâ asigure realizarea derurgiştilor, am avut o scurtă con­ noilor blocuri sâ fie mai estetic fi­ De Ia Universitatea serală
rea unor sortimente industriale noi planului de producţie pe semestrul I. vorbire ou tovarăşul Viorel Râcea- nisate prin utilizarea cărăm izilor de marxism-leninism — Deva
cum sînt lobde pentru plăci fib ro- Aceasta, precum şi nefolosirea între­ nu. preşedintele Sfatului popular al de placaj şî a olăcuţelor ceramice.
lemnoase, lemn pentru celuloză din gii capacităţi a utilajelor şi mecanis­ oraşului regional Hunedoara. Dar nu numai âtît. Blocurile ce se Program ul zilei de luni 7 fe­ Anul I, secţia economie — o-
fag, carpen, mesteacăn etc. au făcut melor, au dus la înregistrarea unor — Am avut deseori p rile ju l sâ vor construi în noul m icroraion vor bruarie 1966 rele 17-20. Predare în sala de şe­
ca valoarea unui m.C: masă lemnoasă cheltuieli neproductive cum sînt do- scriem despre dezvoltarea marelui beneficia de. j , grad mai de Anul H. secţia economie — o- dinţe a sfatului popular oraş.
să crească anul trecut la 258,5 Iei fată bînzi pentru credite restante, amenzi, oraş. De dala aceasta, vă rugăm să confort, exprim at în prim ul rind A nul I, secţia filozofie — ore­
de 144,5 în 1959. In această perioadă penalizări etc, iar preţul de cost a vă referiţi numai Ia construcţiile prin construirea unui num ăr sporit rele 17-20. Predare în sala de şe­ le 17-20. Predare în sala de şe­
num ărul sortim entelor superioare a fost depăşit pe D.R.E.F. cu 2.100 000 de locuinţe. de apartamente cu cîte 3 şi 4 ca­ dinţe a sfatului popular oraş.
crescut de 5 ori. lei. — S-a statornicit la noi obiceiul mere, precum şi prin utilizarea cu­ Anul III, secţia economie — dinţe a U.R.CC.
Colectivele din unităţile de indu­ In rîndul lucrătorilor întreprideri* bun ca, în pragul fiecărui an nou, rentă a gleturilor, faianţei, a obiec­ orele 17-20. Predare in sala de A nul I, secţia construcţie dc
strializare din Vaţa, Valea Jiului, O- lor forestiere şi îndeosebi a condu­ sâ aruncăm o p liv ire spre ceea ce telor sanitare de tip F .A N .E M . şedinţe a U R C C. partid — orele 18-21. Seminar în
răştie $i Sebeş au adus o contribuţie cătorilor auto au continuat să se am înfăptuit, şi. în acelaş tim p. sâ O altă nouă caracteristică a mi- Programul zilei de m arţi 8 fe­ sălile de curs ale Şcolii generale
de seamă Ia îm bunătăţirea şi îmbo­ manifeste acte de indisciplină : vedem dacă sintem destul de te­ croraionului IV o constituie preve­ bruarie 1966. «Dr.Petru G r02a“.
găţirea sortim entelor. De menţionat nerespeetnrea planului de revizii meinic pregătiţi pentru munca ce derea, în baza proiectului, a ampla­
este şi faptul că u tila ju l fab ricilor tehnice şi al parcursului stabilit, ab­ ne aşteaptă in anul care a început. samentelor pentru garaje, în cons­
şi secţiilor anexe a fost modernizat, sente nemotivate etc. Aici. la Hunedoara, acest bilanţ trucţii independente pe o suprafaţă
iar flu xu l tehnologic îm bunătăţit. Şi conducerea D.R.E.F. Hunedoara este la fel de rodnic pe toate pla­ de 1.200 m.p.
Una din preocupările de seamă a contribuit la menţinerea acestor nurile. sub toate aspectele. Dar cum Aş dori sâ mai adaug că, prin
ale colectivelor din cadrul D.R.E.F. lipsuri, prin netragerea la răspunde­ întrebarea se referă la construcţia construirea noului microraJon, se
Hunedoara o constituie si îmbună­ re a celor ce s-au făcut vinovaţi de de locuinţe socotesc că elocvenţa ci­ completează armonios dezvoltarea
tăţirea co n diţiilor de transport In neîndeplinirea planului şi tolerarea, frelor este suficient de grăitoare: întregului oraş prin cartiere ce
acest scop au fost construite in a- cu bună ştiinţă a ju stifică rilo r fo r­ 1965 este egal cu 1.146 apartamente creează, fiecare în parte, condiţii de
nul trecut drum uri forestiere pe o male ale conducătorilor de unităţi. date în folosinţa oam enilor muncii viaţă optime locuitorilor noului oraş
lungime de 142 km asigurîndu-se Jn lichidarea aspectelor negative hunedoreni. A nii şesenalului au a- — Hunedoara. Solidari cu lupta poporului vietnamez
prin aceasta exploatarea unor noi ce au avut loc în activitatea noastră, dăugat oraşului, fiecare din ei, car­ Şi. ca o ultim ă precizare, trebuie
masive de păduri din punctele Bu- am p rim it anul trecut un ajutor sub­ tiere noi de locuinţe, însumînd 5.870 sâ spun că la sfirşîtul lu i 1966 — Opinia publică mondiale condamnă bombardamentele S U .A.
ta-Valea Jiului. Ciban-Valea Sebe­ stanţial din partea Com itetului re­ de apartamente. deci Ia încheierea prim ului an al asupra R. D. Vietnam.
şului. Canciu-M oliviş Rîul Mare Cu- gional de partid. Aşa se face că au — Deci, după un bilanţ sumar, să cincinalului — noul oraş m uncito­
eir. Lăptişnicul Mare-Retezat si al­ fost luate o serie de măsuri concrete, facem o scurtă incursiune in anul resc al Hunedoarei va însuma 10.000
tele cu un volum de e iira 1,2 m ili­ de mare eficacitate pentru lichidarea 1966. de apartamente „Noul asalt al Lunii s-a încheiat cu o victorie"
oane m c. masă lemnoasă. lâm înerilor în urmă. Le pildă a M IRCEA NEAGU
La extinderea d ru m u rilo r auto fost verificat şi îm bunătăţit întregul — In acest an, Hunedoara se va # Aselenizarea lină a stanei sovietice ,,Luna-9" a suscitat un
si-au adus contribuţia m uncitorii de proces tehnologic de producţie, tre- îmbogăţi cu un nou cartier. Este interes deosebit in întreaga lume 0 Ea reprezintă o nouă etapă
pe şantierele întreprinderii de con­ c indu-se la exploatai ea eu postaţi, s-a vorba despre m icroraionul IV, ce im portantă în explorarea Cosmosului de către oamenii' de ^fiinţă
strucţii forestiere Deva. precum si dublat num ărul brigăzilor cu plata va numără în final 2018 aparta­ Eu sînt fată de la m oţi" — ne sovietici.
cei de pe şantierele din Baia de în acord global şi s-a trecut pe mente. din care, în 1966, St vor da asigură cu certitudine artistică
Criş, Petroşani. Haţeg si Sebeş. A- scară largă la scosul m aterialului în în folosinţă 1054.
nul acesta se prevede construirea a catarge. S-a folosit de asemenea mai Aici socotesc u til să reliefez cî- Maria Tudor. • Noi ciocniri între kurzi şi trupele irakiene
încă 152 km drum uri forestiere. din plin capacitatea utilajelor şi a teva detalii. Noul cartier al oraşu­
In vederea dezvoltării patrim oniu­ mecanismelor cu care sint dotate lui va corespunde intr-o măsură
lui silvic în cadrul preocupărilor co­ sectoarele de exploatare. Au fost în­ m ult mai mare cerinţelor unui oraş
lectivelor dc muncă din raza ocoale­ fiinţate cursuri de calificare şi per­ modern, se va ţine seama mai m ult
lor silvice ale D.R.E.F. Hunedoara, a fecţionare pentru funicularîşti şi me­ de ceea ce impune arhitectonica mo­
stat şi ncti.unea de îm pădurire. Au canici de fierăstraie iar cursul de dernă din toate punctele de vedere.
fost plantate cu diferite specii repe­ perfecţionare pentru sortatori este Mergînd pe linia realizărilor din Invita ţia chema la p id a r: lui cu cei din Cristur. S-au form aţia brigăzii artistice bine din momentele satirice Dar şi despre cealaltă a-
de crescătoare: plopi, molid, pin şi frecventat în prezent de majoritatea u ltim ii ani şi a îm bunătăţirii con­ „C om itetul pentru cultură întrecut form aţii corale şi de agitaţie, să-şi afirm e ale brigăzii, pe care Maria vere vorbeau cristurenil
altele de mare valoare economică, o m uncitorilor din aceste sectoare de tinue a indicelui de confort şi a as­ şi artă al Sfatului popular de dansuri, solişti de m uzi­ munca ce „A prins stihuri Lase şi M aria Maniga le-au Despre bogăţia sufletească
suprafaţă de 2.780 ha în terenuri de­ lucru. pectului exterior, noul microraion al oraşului Deva vă invită că populară, fete şi băieţi, şi cîntarc / V rem ilor sâ dea interpretat cu o fermecă­ care- le-a lum inat m inţite,
gradate şi forestiere. Totodată s-au De asemenea au fost aplicate mă­ la spectacplul-concurs, Cris- grupuri vocale si solişti in- rîntare". Au venit coopera­ toare originalitate. care le-a îndemnat paşii
executat lucrări de în g rijire si com­ suri pentru continuarea lucrului pc va cuprinde un cinematograf cu tur-Băcia, ce va avea loc In strum etişti, brigăzi artistice toarele din satul Petreni sâ O riginalitatea brigăzii ar­ spre şcoli, spre cultură. Am
batere a dăunătorilor pe mai m ult de tim p de iarnă. 800 de locuri, o şcoală de 16 clase, sala căm inului cultural din de agitaţie .şi recitatori, cei aducă veşti „Veşti de m un­ tistice din Bâcia s-a înm ă­ fn tîln it aici pe m u lţi dintre
20 m ii hectare. un punct comercial. In totalitatea Cristur..." mai tineri şi cei mai vîrst- că, nu poveşti/C a să afle nuncheat cu tinereţea şi op­ ei. Am reţinut însă figura
In activitatea din anul trecut a în ­ CORNEL FULG A lor vor fi construcţii moderne. Com­ A răspuns tot satul. Ceî nîci interpreţi, solişti de fie c a re :/C u munca de pe tim ism ul interp re ţilo r b ri­ tînârului acela înalt, din
treprinderilor forestiere şi a I.M T .F . inginer şef al D.R.E.F. plexul comercial, de pildă, va fi o care n-au mai avut loc nici muzică uşoară... ta rla le /A m um plut multe găzii artistice din C ristur, brigada artistică şi din su­
au existat înşă şi o serie de lipsuri Huncdoara-Dcva construcţie cu parter şi etaj, cu pe intervalele din sală au ita de dansuri, care de pe
care au îngreunat realizarea planului destinaţii distincte, cu acces prin rămas în hol şi. prin uşile scenă căuta printre specta­
la unele sortimente, iar producţia (Continuare in vag. a 3-a) culoare interm ediare. Magazinele, larg deschise, au urm ărit tori un chip. C hipul d iri­
revărsarea artei ce a prins gintei căreia, cu două seri
în pitorescul ei artişti de la în urmă, în clasa a IX -a a
strănepot la străbunic. P ri­ Liceului „D ecebar, el, ele­
mul, abia in tra t în a cincea vul seral ist loan Horvath ii
prim ăvară a vieţii, al doi­ cerea: „vă rugăm, tovarăşă
lea, ajuns in amurgul ci: J-A U Z I CUM MAI profesoară. Prezenţa dum ­
număra acum cea de-a 82-a neavoastră la spectacol ne
iarnă... va face m ultă bucurie". Şi
Spun localnicii că, ori de diriginta, tovarăşa profesoa­
cîte ori e o manifestare ar­ ră Arimescu, i-a dăruit şi
tistică, satul e prezent la CÎNTA StkTU' “ Iui şi celorlalţi elevi sera-
cămin. „Dar ca acum parcă lişti această bucurie.
n-a fost niciodată1*. Pentru Am desprins din dansuri­
ceî care n-au ajuns la bile­ le cristurenilor. pe care le-a
te s-a prezentat un specta­ deschis o tînără pereche, ca­
col special cu o seară în ur­ re la un Ioc abia număra 10
mă. „Ca să fim împăcaţi cu ani. o ţinută coregrafică
to ţii". Insă unii au venit $1 deosebită, un ritm perfect,
azî, „pentru că nu ne-a lă­ A fost şi o adevărată pa­ hambare". cu suflul acesta tineresc îm binînd jocul românesc cu
sat inim a sâ rămînem aca­ radă a portului nostru, cu Au venit cooperatoarele ce a dominat întregul spec­ cel maghiar atît de bine cu­
să. acum cînd e adevăratul iie şi catrinţâ, năframă şi ca să-şi cînte în stihuri me­ tacol al cristurenilor. Şi ei noscut în sat. S-a sim ţit a-
concurs". pieptar pe care ţăranca a şteşugite de ele şi de Ango­ şi-au cîntat viaţa nouă în îcî si mîna instructoarelor,
Adevărat concurs: juriu, făcut artă cu acul şi aţa. la fie rt, satul şi comuna: versuri. S-a vorbit aici de dar şi talente ca cel al ne­
P.
întrecutului
dansator
tabele de punctaj, cadouri, prinzând pe ţesătură, cu m i­ „Frunzuliţă malostat bunăstarea ce a poposit in Şandor. Iar dacă din ritm u l
prezentatori şi public. Un gală .şi fantezie, întreaga năeîa-i azi sat bogat fiecare fam ilie, bunăstare lent al „L in ei", joc cu ca­
public generos în apaluze, lume a sufletului ei: basme­ Holdă mîndrâ de trifo i ce urcă pe uliţele satului şi re şi-au deschis suita dansa­
ori de cîte ori calitatea in ­ le străbune, zîmbetul ză­ Şi cu cl creştem şi noi". se opreşte la fiecare casă cu
terpretării Ie-o solicita. voaielor, prim ăvara m u n ţi­ Au crescut oamenii Băci- chip de vilă, cu porţi pen­ to rii din Băcia. am recunos­
Şi a rtiştii au oferit acest lor şi neasemuitele flori ale ei. Şi-au m aturizat gîndirea, tru limuzine. Spun şî ei că cut chipurile soţilor Popa,
p rile j Tim p de mai bine de ochilor. Şi-au pus Anasta­ au înţeles sensul profund al maşinuţele astea sînt un a- Olea. Melba, Muntean, Va-
4 ore, arta şi-a revărsat bo­ sia Dîncan. Doina Barbu, noului ce le-a pătruns în i- trib u t al anilor republicii. sile, din ritm u l căluşarului
găţia folclorică, ineditul ri. Cornelia Velinoi, Doina nîmi şi în casc. Sensul ace­ Am arul zilelor de odinioară am înţeles câ-s toti flăcăi.
Au venit cooperatorii din Cristoi — 15 cooperatoare la care a schimbat eul în l-au versificat în cîlcva cu­ LU C IA LIC IU
satele aparţinătoare comu­ din Petreni — cele mai fru ­ noi, care t-a înlocuit pe al vin le:
nei Băeia să se întreacă în moase costume naţionale şi meu cu al nostru. Şî arest „Că-nainte aveam avere
frumuseţea cîntulul şi Jocu­ au venit aici, la Cristur, in fapt l-am desprins şi mai Aproape un cal putere". (Continuare in pag. a 2-a)
Peste oraşul aidemrs işti lor şl constructorilor hunedoreni se lasă amurgul ş! totuşi furnalele şi oţelfi-
riile continuă sâ producă preţiosul metal.