Page 18 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 2- DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3452

F < & ] mMs n N *

arheologice

U ltim ele zile ale sesiunii de e- P A T IN A J ARTISTIC că in cele din urmă a te ; 4. Patrie Pera (Fran­ V IC TO R IA
xamenc la Institutul de mine Pe­ Cu p rile ju l desfundării tere­ fost întrecut la o d ife ­ ţa) 2027,4 puncte ; 5. Ro-
troşani. La noul cămin studen­ nului în vederea plantării cu vie, 4* Sportivul austriac renţă de G,2 puncte. Pa­ bert D ureville (Franţa) IiO C lIE lŞ T IL O K
2025,8 puncte ; 6. Halph
pe dealul Moga locuitorii satului
ţesc lum inile din camere sint a- Emerich Danzer în virs- tinatorul cehoslovac On- G ER M ANI
prinse pînă noaptea lirzlu. (in foto) N e g ri raionul Bacău, au desco­ tă de 21 de ani, a cuce­ drej Nepcia, în vii'stă de Borghard (R.D.G.) 20UG.5
In curînd va sosi şi răsplata perit In mare depozit arheologic. rit pentru a doua oară numai 15 ani, originar puncte.
m ult aşteptată: vacanţa de ia r­ In legătură cu natura şi im ­ consecutiv titlu l de cam­ din Bratislava, a obţinut 4* Revanşa în tîln iril
nă ! portanţa acestei descoperiri to­ pion european la pati­ medalia de bronz, arătîn- PELE A M A R C A T 785 de hochei pe gheaţă din ­
Foto: AUR EL DULA varăşul Iulian Antonescu, direc­ naj artistic. In e xe rciţii­ du-se un demn succesor tre reprezentativa Bulga­
al fostului campion Că­
tor al muzeului regional, a făcut le libere Danzer a dove­ rei D ivin. G O LURI riei ,şi echipa secundă a
cîteva precizări corespondentu­ dit m u ltă . siguranţă, ob- RT.. Germane, desfăşu­
lui Agerpres, pentru regiunea Ba­ ţinînd de două ori nota Clasamentul final at 4- Cunoscutul fotba­ rată la Solia, s-a înche­
maximă — 6. Compatrio­ probei masculine in d iv i­ iat cu o nouă victorie a
cău, Constantin Blngovjci, ară- duale : 1. Emerich Dan­ list brazilian, Fele, este
tul său W o l f g a n g cel mai bun realizator al hocheiştitor germani, la
tind printre altele că : zer (Austria) 2168,9 punc­ scorul de 9—3 (5— 1,
Schwartz, care conducea fotbalului mondial — a-
Săpăturile efectuate pinâ în după exerciţiile impuse, te; 2 Wolfgang Schwartz cesta este rezultatul li­ 4—0, 0—2).
prezent, au scos la Iveală un de­ a evoluat cu deosebită (Austria) 2162,7 puncte ; nei statistici întocm ite
pozit de unelte ce cuprinde 315 eleganţă, dar a greşit de 3. Ondrej Nepela (R S. de ■ ziaristul brazilian IN C ID EN TELE DIN
fiare de plug, 22 bare-lamă şi 18 două ori în final, astfel Cehoslovacă) 2072 punc- Thomas Mazzoni. Din a-
IN EDITURA P O LITIC A nul 1956 şi pînă la 31 „C UPA ORAŞELOR
piese avînd forma unor bare per­
„I-AUZI CUM forate la extrem ităţi asemănătoa­ marcat în total 785 de T ÎK G U R I"
a a p ă ru t: decembrie 1965, Pele a
irpa re piuselor de harnasament. Nu­ goluri. Cele mai multe
111 wQ m ărul obiectelor descoperite a- 4* Referindu-se la in­
(Unitare din pag. 1) profesorul Tiberiu Bardan de la ma­ le-a înscris în anul 1959:
sa ju riu lu i o caracteriza: „m ultă testă că este vorba despre cel mai cidentele petrecute în
despre Unire (1859) nuanţare, omogenizare a vocilor, o mare depozit dc unelte din fier * - 125, dintre care 48 în tim p ul meciului de fot­
care au reuşit să anime spectatorii dicţie perfectă, un acostaj perfect al campionatul statului Sao bal pentru „Cupa oraşe­
prin tensiunea emoţională a acestui descoperite pînă acum pe te ri­ M Paulo şi 46 în turneele lor tîrg u ri" dintre Lreds
Lucrarea este o culegere de texte îndrăgit joc popular. celor patru voci1’ sau interpretul de toriu l Moldovei. Aceste unelte United şi Vatencia, pre­
grupate cronologic cuprinzând : ex­ muzică uşoară din C ristur ? Cine nr întreprinse de Santos în şedintele F.I.F A , Stan­
Cine ar putea spune ce anume a datează din sec. 1I-1V e.n. şi sint
trase clin cronici, documente, scri­ putea spune precis ce anume a fost străinătate, In cele două ley Rous a declarat că
sori, fragmente din curţi şi artico­ fost revelaţia întrecerii? Fetiţa ace­ revelaţia spectacolului-concurs ? Pon­ de provenienţă dacică. îm potriva Acestor echipe
ea de-o şchioapă, J.iliana Angliei, din finale ale cam pionatului
le ale fruntaşilor vie ţii publice si te punctele din final, cînd nî Depozitul a fost descoperit în- vor fi luate măsuri se­
culturale, care reflecta evoluţia gin- C ristur, care a uim it sala prin m i­ s-a părut că întreg satul C ristur tr-o zonă in care au mai fost mondial, Pele a marcat vere, mergînd pinâ !a
clirîi social-polilice despre Unire. In mică si voce. colegul ei de ia Băcia, se afla pe scenă la nunta aceea tra ­ scoase la iveală şi alte urme de 7 goluri (6 în 1958 si u- excluderea din com peti­
prim a parte sînt grupate texte re­ m icuţul Klos. care» a „bătut" o fecio- diţională n căror anim atori erau în­ nul în 1962).
feritoare Ja îdeea de unitate a po­ rească sau emoţionanta apariţie a ce­ şişi fra ţii octogenari Ludovic şi Sa­ cultură materială, cum ar fi frag­ ţie. O hotărîie în cazul
porului român în tim pul orîn d u irii lor două bunicuţe — nana S ineftadin bina SzemscuU, sau poate tabloul mente de ceramică tip Poeneşti- „U N IV E R S IA D A A L B A ” respectiv va fi luată la
feudale si la închegarea acestei i- Petieni şi Arjebeta Anini din Cris- „Hora U n irii” din Băcia care a u- Gabăra, necropole, urme de aşe- 17 februarie la Barcelo­
dei în perioada ele destrămare a fe­ tu r ? La cei 82 de ani. bunica A rje- nit în final cîntul lor cu al întregii na, unde se va întru n i
udalism ului. Partea a doua a lu ­ beta n m eritat aplauzele acelea înde­ săli. Pentru că aşa, in cînt si în ritm z.âri etc. Tn contextul acestor u r­ 4- Cea de a 4-a edi­
c ră rii cuprinde materiale din peri­ lungi si numai pentru faptul că la de aplauze s-a încheiat speetacolul- me, descoperirea de la Negri con­ ţie a „U niversiadei albe", com itetul de organizare
oada de luptă a poporului român vîrstn dumneaei n cutezat să urce pe concurs la care cristurenii şi-au de­ firm ă densitatea populării Văii com petiţia culm inantă a a „Cupei oraşelor tîr-
pentru înfăptuirea U n irii P rincipa­ scenă. Ointecul nanei Sinefta Hipo- păşit „adversarii" din Băcia cu 12 Şiretului de către poporul earpo- sezonului sportiv de ia r­ gurî” . al cărui preşedin­
telor Itomâne. Această perioadă, san, doina compusă „şi in melodie puncte, ilar care nu a fost o întrece­ dacic. nă din acest an, începe te este Stanley Rous.
care începe cu revoluţia burghezo- si în stih" de dumneaei, în care şi-a re. ci o adevărată revărsare a artei, astăzi, sîmbâtâ, in Italia,
d^mocratică do la 1C48 si culm inea­ cînlat amarul tinereţii şi liniştea de a talentului, a folclorului nostru de o reunind studenţi si stu­
ză în anul 1859. este larg ilustrată azi a celor 78 de ani ce-i poartă, a bogăţie neasemuita. dente din peste 30 de MECI A M IC A L
prin texte menite să reliefeze dez­ emoţionat profund. Jnsăsi nana Si- ţări ale lum ii, printre
voltarea şi triu m fu l ideologiei unio­ nefln nu si-a putut închide în fe­ care : Anglia, A ustria, 4* Continuindu-şî tu r­
niste. In cea de-a treia parte a cu­ reastra pleoapelor, izvorul lacrim i­ Belgia, Bulgaria, Cana­ neul în Brazilia, echipa
legerii sînt cuprinse fragmente din lor. da, Cehoslovacia, Elve­ de fotbal a U.R.S.S. a
scrieri memoralislice şi un grupaj Cine ar putea spune ce anume a
de comentarii şi aprecieri ulterioa­ fost revelaţia spectacolului ? Mono­ ţia, Franţa, Finlanda, jucat la Belo H ori/onte
re ale unor scriitori, istorici, ale logul lui Traian C risloi din năcia, ca­ Acţiuni de răspîndire a cunoştinţelor Italia, Japonia. Norvegia, cu o selecţionată locală
presei socialiste şi muncitoreşti, ca re prin pitorescul lu i a slîrn it o ve­ Polonia, România, Sue­ pe care a învins-o cu
si ale piesei democratice din a doua selie de nedesrris sau emoţionanta dia, U.R.S.S.. Ungaria si scorul de 6— 1 (5—0) Au
jumătate a secolului X IX şi de la cultural—ştiinţifice
începutul secolului X X privind sem­ „Itom anţă" a lui Belhoven, interpre­ altele. Festivitatea de marcat pentru oaspeţi
nificaţia şi urm ările U n irii. tată la pian de m icuţa Agneta Iviss? deschidere a Jocurilor Kopaev (2), SîvilenUo
(Agerpres). Formaţia corală din Băcia, pe care Conferinţele şi consultaţiile ştiin ­ mente de arhitectură în ţara noastră” j Mondiale Universitare (2), Husainov şi Meshi.
ţifice pe teme de economie agrară şi etc., urmează a fi afişate in Capita- I de iarnă, va avea loc în
agrozootehnle au form at obiectul de­ lă. în centrele regionale şi în cursul două lo calităţi: dim inea­ TENIS DE MASA
plasărilor pe care aproxim ativ 65.000 verii in staţiunile de pe litoral. Alte ţa Ia Sestriere pentru
de oameni de ştiinţă le-au făcut în aspecte ale dezvoltării economiei si participanţii la întreceri­
lunile decembrie şi ianuarie la sate. c u ltu rii în ţara noastră vor fi redate le de schî, si seara la 4* La Berlin au înce­
în cadrul acţiunii de răspîndire a cu­ pi in afişe, fotogazete, plicuri foto. put vineri campionatele
noştinţelor cultural-ştiinţifice. In In preocuparea C onsiliului pentru Torino, pentru concuren­ internaţionale de tenis
sp rijin u l acestei acţiuni vin şi sute râspîndirea cunoştinţelor cultural- ţii de la patinaj artistic de masă ale R D. Ger­
de m ii de tip ă ritu ri diferite, cîteva s tiin ţilice se aflu, de asemenea, ela­ şi hochei pe gheaţă. mane. Participă sportivi
w
Cartea tînărului francez 'Michel le ju it o scrie de observaţii asupra m ii de diafilm e, diapozitive şi film e borarea a numeroase diafilm e si dia­ J f L La actuala ediţlo a U- din Suedia, România,
S iffre, „In afara tim p u lu i'’, ne a- senzaţiilor în general şi în special ştiinţifice, prevăzute a fi elaborate în pozitive ajutătoare în ilustrarea ex­ ir,*'1;. - niversiadei de iarnă, Ro­ Anglia, Iugoslavia, Ceho­
duce explicaţii detaliate în legătu­ asupra celor vizuale si auditive. cursul anului. M ari expoziţii de stra­ punerilor pe teme industriale si agri­ mânia este reprezentată slovacia, R. D. Germană
ră cu o ştire pe care in urmă cu Sem nificativă este în acest sens a- dă, avind ca teme : „Bucureştiul cole. ale ştiinţelor naturii, istoriei şi in turneul de hochei pe
vreo trei ani am citit-o în z ia re : cea „foame de senzaţii11 pe care de m îine", „Realizări şi perspective artei, arhitecturii şi construcţiilor. şi alte ţări. In prim ele
„l'n tin ă r speolog (chiar autorul n- S iffre o mărturiseşte. in dezvoltarea energeticii", „M onu­ (Agerpres) gheaţă, precum şi la în­ m eciuri ale com petiţiei
cestei cărţi !) a stal tim p de 63 de In alt context de Idei au tom l trecerile de patinaj ar­ pe echipe n-au înregis­
zile aproape complet izolat în fun­ relatează influenta acestor condiţii Fază din meciul tistic prin perechea Le- tra t următoarele rezul­
dul unei peşteri1*, Vestea s-a im ­ de „scinihibcrnare" (cum Ic numeş­ de baschet Deva- tlţia Pâcuraru — Radu
pus atunci prin senzaţionalul ei. te el) asupra tem peram entului (îl Brad. La coş Bo- tate ) masculin ? Româ­
Acum, prin lectura cărţii, aflăm m odifică) precum si asupra „facul­ chi.ş M ircea (De­ loanian. nia — R. D. Germană
lu cru ri care, prin im portanţa lor, tă ţilo r de sinteză", care i-au fost va). Ceremonia de închide­ (ju n io ri) 3—0 ; R D. G er­
prin valoarea lor ştiinţifică, depă­ afectate (p. (J1). re a Jocurilor universi­ mană II — Iugoslavia
şesc lim itele „obişnuitului*1 senza­ In condiţiile de viaţă descrise de Foto : tare de iarnă va avea Ioc 3—2 ; Anglia — Ungaria
ţional. Departe de a fi o aventură autor activitatea necontenită (m in­ GH. ŞENDREANU
de adolescent teribil, experienţa tî­ tală şi fizică) ca si m otivaţia care sîmbâtâ 12 februarie la 3—0 ; fem inin r România
nărului de 28 de ani (Michel Siffre) a stat la baza experim entului în ­ Torino şi dum inică 13 — R D. Germană III
a izvorît dintr-o profundă curio­ treprins i-au constituit puternice februarie la Sestriere. 3—0.
zitate ştiin ţifică : _ , _ _ _ _ ^ _ suporturi in lupta
cunoaşterea mo­ pentru .supravie­
dului de compor­ ţuire (p, 85). Desi­ A l
tare a om ului în a- R E C E N ZIE gur, la baza tu tu ­ li pr azi aşa ii vom
afa:*a m ediului ror a stat voinţa 5 FEBRUARIE 1966
specific uman, „în sa puternică : „nu
afara tim pului*' — cum îi place forţa fizică, ci voinţa şi activitatea Sub acest titlu a apă­
autorului să definească lapidar a- cerebrală, ele singure asigură su­ rut în „D rum ul socia­ conditlunî. Observaţia lăturarea neajunsurilor cialîlatc din cadrul Con­
tcastă experienţă neobişnuită. pravieţuirea om ului în condiţiile lism ului” nr. 3412 o an­ că pînă acum controlul semnalate s-au luat siliu lu i Superior al A- lodii de Iarnă j J9 CO O melodie p«
M eritul autorului este cu atît mai cele mai defavorabile ale vieţii*1 chetă în legătură cu practicii se făcea mai măsuri ca în ca­ g ricu ltu rii şi C onsiliul adresa dumneavoastră ; 20,00 Radio-
mare cu cît a făcut-o la o vîrstâ (p. 1Oo-106) desfăşurarea învâţăm în- m ult prin adrese a fost drul organizaţiei de agricol regional, in iţia ­ Ci gazeta de seară ; 20,45 Noapte bună,
cinci alţi tineri sint atraşi în v ii­ Interesante sînt observaţiile sale însuşită de către con­ partid şi consiliului torii acestei măsuri, tă­ copii i povesteu „P iatra care cres­
toarea d istracţiilor uşoare (dansuri, cu privire la efectele m uzicii (p. 91), tului in şcolile cu profil ducerea şcolii luînilu-se pedagogie să se pună răgănează luarea unei te1* ; 20,55 Romanţe po versurile
plim bări, sport ctc) sau sînt tentati si ale culorilor asupra stărilor psi­ agricol din regiune. A - măsuri pentru ca, o dut.'i în discuţie mai m ult hotăriri mai clare care DEVA : Procesul de la Nfirnberg poetului M ihai Eminescu : „D o rin ţa ",
sa ducă o viaţă comodă, fără ris­ hice. precum si cu p rivire la in flu ­ nnlîzînd unele obser­ pe săptămînâ, să aibă probleme de educaţie. să ducă la scutirea ele­ seriile I şi II — cinem atograful „Pa­ „M ai am un singur d or”. „Cînd a-
vaţii şi propuneri pen­
curi. enţa stărilor afective si fiziologice tru mai buna organiza­ loc o deplasare prin ro­ Din cele două răs­ v ilo r de asemenea munci tria " ; Fata Iui Bube — cinemato­ nn n tirile ", „Pe lingă plopii fâ ril
In trat la data de 1G iulie 1962, asupra perceperii tim pului (p. 87). re a program ului de taţie a cadrelor didac­ punsuri reiese g rija dindu-le posibilitatea graful „Arta*',- S IM E R IA : Dincolo soţ“ ; 21,15 Şi acum... atenţie I»
dc* bună voie, în fundul unul a- Fiind mai m ult o schiţare a unor pregătire a elevilor con­ tice, în unităţile unde conducerilor şcolilor ca tot tim pul să-l de barieră — cinem atograful „M u ­ r i t m ! ; 22,20 Pe ringul de dans j
vanu (peşteră) situat la graniţa din­ probleme (a căror rezolvate o va da ducerea Şcolii h o rtiv iti- elevii execută practica. respective pentru îm ­ folosească în scopul pre­ reşul" ; HUNEDOARA : Trageţi în 23.00 Radio cabaret ;
tre Franţa şi Italia, tinărul Michel ştiinţa viitorului) cartea lui M Sif- Tovarăşul inginer loan bunătăţirea continuă a g ă tirii lor ca mecaniza­ Stanislas — cinem atograful „Side- PRO G RAM UL N : 8.30 M elodii
S iffre a petrecut G3 de zile la 130 fre închide în paginile ei o gamă cole din Geoagiu ne fa­ Samoilescu, directorul procesului de învâţâ- tori de cate agricultura ru rgistul” ; Spre culm i — cinema­ populare din diferite regiuni a lt
ce, cunoscut că, in pre­
de metri adîncime. izolat aproape de -resurse ştiin ţifice neexploiate. şcolii, ne asigură că în mînt. Dar, în articolul noastră socialistă are tograful „Flacăra" ; M uncile lui ţă rii ; 9,05 Muzică de balet ; 9,3'}
complet de semenii săi (ru care a De altfel avînd caracterul unui ju r­ zent laboratorul de chi­ cadrul acestor depla­ a m intit s-a făcut şi o mare nevoie. Hencule — cinem atograful „Cons­ Concert de valsuri ; 10,00 CinR»r>
avut doar legătură telefonică). A- nal comenlat. (un capitol este în­ mie este folosit conform sări se dau îndrum ări observaţie critică p ri­ Atunci cînd e vorba tructorul" ; PETROŞANI : Dulcea închinate partidului ; 10.30 M elodii
cesta ar fi pe scurt, cuprinsul cârtii. chinat chiar ju rn a lu lu i său), ea nu planului de desfăşurare preţioase elevilor în vind unele lipsuri din de luat măsuri, orga­ pasăre a tinereţii — cinematogra­ populare îndrăgite de ascultători ;
Dar valenţele semnificaţiei acestui a putut explica şi epuiza ase­ a dem onstraţiilor de la­ vederea cunoaşterii pro­ cadrul Şcolii profesiona­ nele am intite găsesc tot ful „7 Noiembrie" ; Colina — cine­ 12.00 M elodiile ecranului ; 12,30 In ­
gest şi ale conţinutului acestui ex­ menea probleme cnre necesita o borator. Mai m ult, pen­ cesului de producţie din le de mecanici agricoli felul de scuze, m ajorita­ m atograful „Republica” ; LU PEN I : terpreţi de muzică populară : Euge­
periment psihologic (rări îr. esenţă profundă analiza ştiinţifică. Auto­ tru o cunoaştere temei­ unităţile respective. A- din Alba lulia. Se a- tea fiind plasate îndă­ Old Shatterhand — cinem atograful nia Frunză. 11ie Bulgaru şl P etrir.t
nică a diferitelor ana­
cest lucru permite să
este vorba de un experiment psiho­ rului nici nu i-a stat în atenţie asa lize, conducerea staţi­ se facă o apreciere cît mintea de pildă că mă­ rătul unui paravan ţe­ „C ultural" ; Neamul Şoim ăreştilor V a sile; 13,08 Caleidoscop muzical ;
logie) sînt. incontestabil, m ult mai ceva, după cum singur m ărturi­ unii experimentale din mai reală a gradului de sura de a scoate zilnic sut din numeroase adre­ seriile I şi II — cinem atograful „M u n ­ 15.10 Ansam bluri artistice şcolare ;
bogate. A utorul a vru t să .vadă", seşte localitate, care patro­ cite 6 elevi din procesul se. Se ştie însă că în citoresc'* ; L O N E A ; Cineva acolo 15,30 Cîntece si jocuri de pe în tin ­
să experimenteze, cum se va com­ C hiar aşa însă, cartea lui M. S if­ nează şcoala, a luat mă­ pregătire a elevilor. de învăţâm int pentru a toamnă a fost consti­ sus mă Iubeşte — cinem atograful sul patriei ; 17,20 Duete din opere­
porta în- afara tim pului, în «fara fre. „In afara tim pului*’ este un do­ sura ca unele ore de In acelaşi articol a ajuta la aprovizionarea tuită o comisie care să „M in e ru l” ; Can C a n— cinematogra­ te ; 17,40 Avancronica m uzicii la
p osib ilită ţii măsurării obiective a cument unic in analele psihologiei, laborator cu elevii să fost criticat şi faptul că cantinei, la servitul me­ revadă valabilitatea a- ful „7 Noiem brie” ; PAROŞENI : Doi radio ; 18,00 Doine şi jocuri popu­
tim pului. Astfel, în lucrare el face fiziologiei şi biologiei umane, de­ fie susţinute chiar de da Şcoala de mecaniza­ sei şi la alte treburi cestei metode. Conduce­ colonei — cinem atograiul „Ener­ lare ; 19,30 Ediţie radiofonică M î-
menţiunea că „există trei niveluri monstrând încă una din victoriile către cercetători ai sta­ tori din Petreşti unele gospodăreşti, nu este rea scolii sl cadrele d i­ gia” ; — B A n B A T E N I : Gaudea- hail Sadoveanu.; 20.30 Cintă Lucrc-
ale tim pului pentru om : tim pul omului asupra naturii, în general, cadre didactice sâvir- cea mai nimerită. O a- dactice au explicat cu mus ig itu r — cinematog. aful „6 A u­ ţia Ciobanii — muzică populară •
perceput creat de creier, tim pul bio­ şl asupra propriei sale naturi, in ţiunii. şeau abateri de la con­ semenea măsură a fost gust” ; CRIVADTA : Rebelul m agni­ 21,45 M ic dicţionar de muzică u-
logic si, în sftrslt. tim pul obiectiv, special. Ea este o lecţie de înaltă In ce priveşte îm bu­ duita profesorală. Intr-o Introdusă cu titlu ex­ nu are nici un rost să fic — cinem atograful „M uncitoresc” ; şoară (literela V-W ) ; 22,45 C în t)
acel at ceasornicelor" (p. 32) Inte­ etică cetăţenească şi patriotică pen­ nătăţirea practicii ele­ scrisoare de răspuns perim ental şi cu termen se mai continue:. Intre BRAD : Omul mafiei — cinemato­ Puica Igirosar.u ;
resante sînt în acest sens tabelele în ­ tru fiecare tînâr si un exemplu de vilor In u nităţile agri­ semnată de către tov. de expirare la începerea tim p s-a aflat cu „auto­ graful „Steaua roşie" ; A LB A IU L IA : Buletine de ştiri si radiojurnale i
tocmite şi publicate în carte la pa­ educaţie a voinţei pînă la cel mai cole se precizează fap­ Nicolae Oprean, secre­ anului de învăţăm înt pe servirea” a fost introdu­ Duminică la New-YorU — cinema­ 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10.00 ; 12,00 ; 14.00 ;
ginile 114. 123. 129. 138. 145 ş.m înalt grad. tul că începînd cu lu ­ tar al organizaţiei de 1965-1966 şi ea a dove­ să din sp irit de... econo­ tograful „V icto ria " ; Scaramouche — 16,00; 18.00; 22,00; 23.52 (progra­
Dar, în afară de acest studiu, na ianuarie, practica se bază a P.C.R. din şcoa­ dit că îngreunează pro­ mie. Să fie oare aceasta cinem atograful „23 August” ; ORAŞ- mul I) 7.30; 9.00; 11,00; 13.00;
unic în felul Iul, asupra percepţiei ION URAGAN lă ni se comunică, p rin ­ cesul de învăţăm înt. cea mal bună cale de a T IE : De-aş fi Harap A lb — cine­ 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ;
tim pu lu i, şederea îu peşteră i-a p ri- lector universitar desfăşoară în mai bune tre altele, că pentru în­ Totuşi direcţia de spe- face economii ? m atograiul „P a tria ” ; Kozara — c i­ 1,52 (program ul II).
nematograful „F lacăra"; CUGIR :
Elena din Troia — cinem atograful
„7 Noiem brie” ; SEBEŞ : 800 de le­
soarea ie distruge automat după î eieviziune
ce n fost transmisă. Aparatele de ghe pe Amazoane — cinematogra­
ful „Progresul" ; Ah I Eva — cine­
transmisie şi recepţie sînt plum ­ matograful „Sebeşul" ; HAŢEG : La
buite si nu există posibilitatea ora 5 după-amiază — cinematogra­ 19,00 Jurnalul televiziunii
ETUTS de a se privi înăuntru pentru a ful „Popular" ; IL IA : Nuntă cu pe­ 19,15 Mozaic muzical - distrac!
asigura secretul scrisorilor.
rip e ţii — cinem atograful „Lum ina”.
20,00 Tele-enciclopedie ; 21,00
O NOUA METODA DE cro-anlologia TV ; 21,30 F ilm : S
tu l ; 22,20 Aspecte de Ia campio
CONSERVARE A ŢESUTURI­ tul european de patinaj arti
CUPLAREA SISTEM ULU I DE care ar dura prin interm ediul LOR OCULARE R a l i o Transmisiune de la Bratislava ; 2
CO PIAT PE CALE ELECTKO- poştei cîteva zile, se realizează Jurnalul te leviziunii (II) ; Buleti
prin telexcrografie în cîteva se­ O ftalm ologii clin icii de specia­ meteorologic.
rO TO G R A PIC A CU O TRANS­
cunde. litate din laşi au pus la punct o PRO GRAM UL T : 5,06 M elodii
M ITER E LA D ISTAN ŢE M A R I metodă proprie de conservare a
l ‘n document cu o lungime de populare ; 5,40 Piese distractive in -
întreprinderea „X erox Corpo­ 2.40 m. poate fi transmis la o ţesuturilor oculare în vederea terpi>etate de fanfară ; 6,10 Două jo ­
transplantării lor. Este vorba de
ration” din Rochester (SU.A.) a distanţă de 6.000 lcm. intr-un sin­ conservare prin «Jesicare cu clo- curi populare româneşti de Tiberiu
reuşit cuplarea sistemului de co­ gur minut. Transmiterea unei rură de calciu anhidră în vid, Brediceanu ; 6,15 Transm item pen­
piat pe cale electio-lotograficâ scrisori obişnuite prin telexeio- produsul astfel obţinut putînd fi tru sate ; 6,22 „Pe strune de vioa­ PENTRU 24 ORB
cu o transm itere la distanţe mari. grafie nu ar costa mai m ult de- păstrat pînă la utilizare la tem ­ ră" — jocuri populare; 6,45 Salut Vremea se m enţine umedă, cu ce­
Noul procedeu denum it LD X cît contravaloarea tim brelor a- peratura camerei. Această me­ voios de p io n ie r; 7,15 Acordeonul ru l noros. V or cădea pre cip ita ţii s be
(Long Distance Xerography) face cestei scrisori trim ise cu avionul. todă este apreciată de către spe­ vesel ; 8,08 „Pe u liţa doru lu i” — sub form ă de ninsoare, lapovîţâ şl
inutil serviciul poştaşului. Apa­ Tot întreprinderea Xerox a e- cialişti ca fiin d eficientă, simplă cîntece şi jocuri populare ; 8,30 La ploaie. V in t slab din vest şî n r;i-
ratul nu este mai mare ca maşina laborat un aparat mai complex de realizat şi puţin costisitoare, microfon, melodia preferată ; 9,30 vest. Tem peratura aerului staţic.r^.
:)e scris, explorează electronic de mărimea unui şifonier care putînd fi efectuată în laborato­ Sfatul medicului ; 11,2G Interpreţi râ; 2iua va fi cuprinsă Intre 4-4 şl
scrisorile, desenele sau alte do­ deschide automat scrisorile si rul oricărui serviciu de specia­ de muzică populară : A rtem iza Be- + 10 grade, iar noaptea între O şl
cumente şi transm ite imaginea transm ite pe calea undelor con­ litate. jan, M arin Chîsăr şi Nelu S ta n » — 6 grade.
fidelă prin unde scurte (radio) ţinutu l la aparatul de recepţie. Examenul ca lită ţilo r biologice 12,10 Din viaţa muzicală a oraşelor
sau cablu telefonic cu o lăţime La aparatul de recepţie scrisoa­ a tiansplantelor pregătite în a- patriei — Craiova ; 12,45 Revista re­
vistelor economice de Em il Burla-
de bandă corespunzătoare la a- rea se im prim ă şi este introdusă cest fel a fost trecut cu succes cu ; 13,00 Duete vesele din operete ; PENTRU URM ĂTOARELE
paratul de recepţie unde se re­ intr-un plic iai po acesta se im ­ pinâ acum in peste 50 de opera­ 14,08 M elodii populare la cererea 3 Z IL E
produce documentul în mod fidel
prim ă adresa respectivă. La o fi­ ţii, folosindu-se ţesuturi conser­ ascultătorilor ; 15,00 Pagini alese
pe hîrlie obişnuită de scris. Modelul noului televizor cu scmiconduclori „D ebiut" rcali- Vremea devine schimbătoare, cu
Transmiterea unei scrisori, ciul poştal de transm itere scri- vate tim p de peste 20 de luni. zat de Uzina „K o z iţk i” din Leningrad. dintr-un vechi album ; 16,30 Em isi­ cerul noros. Vor cădea precipî:.aţii
il une muzicală de la Moscova ; 17,15 *oarâ. V izib ilita te «căzută din d u ­
locale. Temperatura în scădere u-
Radlosimpozîon ; 18,03 In ja ru l glo­
bului • 19,00 ,CaprlaU In alb* — me­ za ceţll şl condiţii de polei.