Page 19 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3452

INTKEPRiUBEREA CINEMATOGRAFICĂ REGIONALĂ

DE STAT HUMEHOflRA
Jgwmâ ©

t - I f l f l W cu sediu] in Deva, Strada Avram lancu nr. 10
Zilele trecute po ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
Delegaţii organizaţiilor sindicate­ cient de mecanisme, un volum dar mai ales în privinţa u rm ă ririi l f ! w 1 harta urbanistică
lor din raionul Sebeş s-au prezentat mare de lucrări erau executate ma­ rezultatelor acestui- întreceri. în a oraşului Hune­ - UN, TEHNICIAN I CONSTRUCTOR
la conferinţa locală a sindicatelor nual. De ce ? O parte din meca­ cointeresarea m uncitorilor pentru * * 4 1 - j wI S T doara a apărut un - UN TEHNICIAN II LA SERVICIUL TEHNIC,
care a avut loc recent, cu rezultate nisme nu erau întreţinute, repa­ îndeplinirea si depăşirea sarcinilor nou bloc. în condiţiile respectării H.C.M. nr. 1053/1960.
frumoase. Aproape toate u n ită ţii e- rate si exploatate în mod raţional, do plan, îm bunătăţirea ca lită ţii pro­ 5 -g -jg
conomice şi-au îndeplinit si depăşit m ulţi din cei care le deserveau nu ducţiei. Agitaţia vizuală si auditivă «r fi i # l l
sarcinile de plan în anul 19135 şi au erau calificaţi. La indicaţia biro­ nu a fost folosită din plin în scopul
realizat înainte de termen angaja­ ului executiv al C onsiliului local realizării integrale a sarcinilor de ©
mentele luate în întrecerea socialis­ al sindicatelor Sebeş, com itetul sin­ pian. Au fost unităţi care nu au a-
tă. Astfel, la producţia globală si dicatului, împreună cu conducerea cordut suficientă atenţie ţin e rii la p g H w fc jS K H S
m arfă, angajamentele anuale pe ra­ întreprinderii, a organizat in 19G5 zi a graficelor de producţie cu re­ ÎNTREPRINDEREA forestiera hunedoara
ionul Sebeş au fost depăşite cu schimburi de experienţă si o sesi­ zultatele din 'întrecerea socialistă.
3.371.000 lei şi respectiv cu 3.624.000 une de referate tehnice pe tema fo­ In anul acesta unităţile econo­ strada Dr. Petru Groza nr. 37, telefon 2027,
lei. In 1905 colectivele de muncă din losirii mecanismelor şî rid ică rii vo­ mice din raionul Sebeş au de înde­
întreprinderi au realizat 1.G12.000 lei lum ului de lemn de lucru. La punc­ p lin it sarcini importante. Cu p rile ­ A N G A JE A Z A :
economii şi 1.270.000 lei beneiicii pes­ tul forestier Tău au fost organi­ ju l dezbaterii cifre lor de plan, m un­ — un tehnician pentru serviciul producţie ?
te prevederi, au dat însemnate pro­ zate cursuri pentru calificarea me­ citorii, inginerii si tehnicienii s-au Măsuri concrete pentru îndeplinirea
duse peste plan, au îm bunătăţit m ult canicilor. Com itetul sindicatului a angajat să depăşească planul produc­ — un tehnician I mecanizare ;
calitatea tuturor sortim entelor. Cele u rm ă rit mai îndeaproape modul ţiei globale şi marfă cu 1.921 000 lei — un contabil şef pentru O colul silvic Hunedoara.
mai bune rezultate lc-au obţinut cum sînt întreţinute si reparate si respectiv cu 1.841.000 lei şi să rea­ ritmică a sarcinilor de plan Se asigură locuinţă.
m uncitorii, inginerii şi tehnicienii de mecanismele. Ca urmare, la încăr­ lizeze 1.141.000 lei economii si 550.000 Angajarea se face conform dispoziţiilor legale în vigoare.
la întreprinderile „Sebeşul1* şi „Că­ carea mecanică cu „I3olinder“ in­ lei beneficii peste plan.
prioara", Fabrica de hîrtie Pelreşti, dicii de utilizare au fost depăşiţi Pentru îndeplinirea acestor anga­
I J t l. L , Întreprinderea forestieră, cu 8G Ia sută, la autotrolii cu 27 la jamente organele şi organizaţiile
G.A.S, Apoldul de Sus şi S.M.T. sută, la funicularele Mînecîu cu sindicatelor din raionul Sebeş vor (Urmare din pag. I) * li răstraie mecanice, 15 funiculare, 113
Miercurea. 15 la sută ş.a. întreprinderea şi-a trebui să lichideze cit mai urgent autocamioane, şi alte utilaje ce vor
După cum a reieşit din darea de depăşit productivitatea munciî deficienţele ce s-3u manifestat, să ia Analizîndu-se posibilităţile exis­ contribui la extinderea continuă a
mecanizării lucrărilor. Instalaţiile de
seamă prezentată de tovarăşul Nico- planificată pentru 19G5, a dat măsuri pentru organizarea mai bună tente, la flecare exploatare au fost scos-apropint şi transport au fost I'-TRICOTAJE ţ
lae Bucur, preşedintele C onsiliului peste plan 2,492 m c. buşteni de ru­ a întrecerii socialiste. De asemenea, create premise favorabile realizării terminate din tim p la toate parche­
local al sindicatelor Sebeş, şi din cu- şinoase şi 1.2G1 m.p. binale. adunările lunare si consfătuirile de planului pe 196G încă din primele tele programate să dea producţie în- TP/COVlROŞU
vîntul p a rticipanţilor la conferinţă, Cu bvine rezultate, au arătat in producţie vor trebui pregătite mai zile. cepînd din luna ianuarie. S-au repa­ .
succesele obţinute de colectivele de cuvîntul lor tovarăşii D um itru Ca­ temeinic, m uncitorii vor trebui an­ In cadrul m ăsurilor concrete luate rat şi revizuit parcul auto, funicula­
muncă din raion se clatoresc faptu­ pră. Sandu Tomcscu si Florica St ri­ trenaţi mai m ult la discutarea pro­ pentru îndeplinirea ritm ică la toate rele şi alte mecanisme.
lui că orcanele si organizaţiile sindi­ tm tu. a m uncit şi com itetul sindica­ blem elor ce se dezbat. sortimentele a planului se numără M ăsurile luate din tim p, preocupa­ , A
catelor. Îndrum ate de organele şi o r­ tului de la întreprinderea „Sebeşul". Se impune deci luarea unor măsuri şi extinderea brigăzilor cu plata in rea colectivelor pentru folosirea din
ganizaţiile de partid şi-au îm bunătă­ Îndrum at de comitetul de partid, co­ pentru întărirea disciplinei muncii acord global, extinderea exploatării plin a capacităţii u tila je lo r si orga­ mm s v pweşa/#am ?\
ţit continuu activitatea. Fie au fost m itetul sindicatului de aici a antre­ şi asistenţei tehnice pe sectoare şi in trunchiuri şi catarge în toate par­ nizarea bună a lucrului, au asigurat
mereu în miezul problemelor de pro­ nat m ajoritatea m uncitorilor in între­ schimburi. Intre conducerile tehnice chetele, asigurarea unor condiţii bu­
ducţie, au organizat temeinic între­ cerea socialistă, care a avut ca o- ale În treprinderilor şi comitetele ne de cazare, aprovizionare şi con­ depăşirea sarcinilor de plan pe luna
ianuarie la o serie de întreprinderi
cerea socialistă, pe bază de obiective biectiv principal calitatea produse­ sindicatelor, este necesar să existe d iţii de muncă a lucrătorilor fores­ forestiere cum sînt Haţeg, Dobra,
concrete, an pregătit si organizat în lor. 1‘entru realizarea acestui obiec­ o mai strinsă colaborare. tieri. La acest capitol menţionez că • / f m a 90 i
bune conditiuni adunările lunare ale tiv m em brii com itetului sindicatu­ anul acesta. într-o serie de sectoare Sebeş şi altele. Realizările obţinute
grupelor sindicale si consfătuirile de lui au fost repartizaţi pe secţii, au Traducerea în viaţă a acestor mă­ cum sint Cîmpul lui Neag, Grădişte. ne îndreptăţesc să ne exprim ăm con­ 1 / OP O6VZ6’
producţie. CFtevn exemple sînt edi­ controlat şi ajutat grupele sindicale suri va contribui la dobîndirea unor Riu-Bărbat si altele, se construiesc vingerea că in prim ul an al cin ci­
ficatoare. La Fabrica de hîrtie din în îndeplinirea sarcinilor. Conduce­ realizări mai frumoase, la îndepli­ apartamente pentru m uncitorii fo­ nalului colectivele de muncă din sec­ O--« UWFfi/fâfCOM
toarele forestiere ale regiunii Hune­
Pelreşti, piuă în prim ul trim estru al rea întreprinderii si conducerile sec­ nirea şi depăşirea angajamentelor restieri. doara, vor raporta partidului reali­
Anului trecut, întrecerea socialistă ţiilo r au luat măsuri pentru aprovi­ luate in întrecerea socialistă. zări la nivelul sarcinilor de plan pe
nu a fost organizată la toate sectoa­ zionarea ritm ică a secţiilor cu ma­ De asemenea, întreprinderile fo­ măsura co n d iţiilo r create.
rele, iar în unele, unde s-a organizat, terie primă de bună calitate, a mă­ LA ZA R d e m e t e r restiere vor fi dotate cu încă 300 fie­
nu a avut la bază obiective concrete. rit zonele de deservire a m aşinilor, L j j i i I» itifiMrJMMrf
Rezultatul a fost că în sectorul de în­ a deschis cursuri de calificare si des
treţinere. care constituie o verigă ridicare a calificării profesionale în Q
im portantă în activilnten în tre p rin ­ secţiile de bază. Asa se explică fap- | D /A '3 c m jC / > 6 V W
derii. si-au făcut loc o serie de defi­ tul că în 1965 colectivul întreprin- N G R Ă Ş Ă M 1 N T E L E . , W c o p t/ ş i / , m r /
cienţe, nu s-au executat întotdeauna dorii a dat peste plan 156 300 pe- J r a/vp/iw/ a/M'Afflfpp
întreţineri şi reparaţii de bună ca li­ rec hi ciorapi din bumbac si relon. a
tate. m uncitorii fiin d cointeresau mal Fn activitatea organizaţiilor sindi- | ... <° ‘ P P O D V SP 'P M SW C //
mult. în depăşirea planului. Tai din a- calelor au existat însă si unele lip- ■ I *i
’ceastă cauză, o parte din maşini şi suri De pildă. în unele unităţi eco- R ‘V: A FIE F O L O S I T E A O /!s;p f P //M & P C 4 i/ n t r £ 1
u tila je funcţionau defectuos. La in ­ nomice, comitetele sindicatelor nu B
dicaţia com itetului de partid, com i­
tetul sindicatului de la întreprindere s-an preocupat suficient de în tă ri- «
a analizat starea de fapte de aici şi ren disciplinei muncii. In unele în ­ In fiecare ciclu do veqelalic cul­ asimilarea fosforului de către plante
din celelalte sectoare şi a stabilit po­ treprinderi procesul tehnologic de ) w turile agricole exlraci dm sol can­ superfosfatul trebuie aplicat toamna,
■ ftfl
triv it specificului fiecărui sector o- fabricaţie nu a fost respectat în per- | tită ţi însemnate de elemente n u triti­ o dată cu arătura (Ic însămînţare, în
mnnenţă. m uncitorii au p rim it învo- |
biectivele concrete ale întrecerii so­ iri cu multă uşurinţă, iar m ulţi au I U ve. De aceea, refacerea fertilităţii cazul cerealelor păioase sau conco­
cialiste. Conducerea tehnică a în tre­ absentat nemotivat. De asemenea. solului este o condilie esenţială pen­ mitent cu efectuarea oqoarelor. Pe COMPLEXUL PENTRU
prinderii, ajutată de comitetul sindi­ unele comitete ale sindicatelor, ca ■ tru menţinerea si sporirea poienii,i- lingă cele arătate, mal trebuie con­
catului. a reorganizat flu xu l tehno­ de pildă cele de la I. F. Sebeş, u ^ y lului productiv nl «îeesluin. In prin­ semnat şi faptul că deşi există peşte
logic la secţia confecţii, a repartizat llt.l.L . si altele, nu au acordat to a -| R V / cipal problema este rezolvată pe 300 tone de înqrăşăminlc orqnnice
mai judicios inginerii şi tehnicienii scama înqrăşarii terenului. nu s-a întreprins încă nimic pentru r iTH-iC* 5 ir/ i
pe locuri de muncă sţ schimburi. tă atenţia protecţiei muncii, resper- . IV* js / a transportul lor. A fost o perioadă INDUSTRIALIZAREA
Aceste măsuri au contribuit în muie tării si aplicării de către toţi lucră- I A i l i i k / t Eficienţa accslei măsuri depinde destul de lunqă de timp cînd se pu­
măsură la îndeplinirea planului a- torii a norm elor de tehnică a secii- I de momentul aplicării îngrăşăminte­ tea face această lucrare în eondi-
tită p i. Instructajele N.T.S. nu s-au |
nual înainte de termen. ţinut cu regularitate, iar uneori, I lor si de calilatea lor. La Rişca, ra­ liim i bune, dar s-a ainînat. Se mo­
în anii care au trecut, la LV'. ţpv ţr~' ionul llrad, cooperatorii s-au convins tivează că remorca solicitată de la
Sebeş s-au obţinut rezultate slabe cînd s-au ţin u t au fost superficiale. B GRIJA de aceste lucruri pe hnv.n propriei S.M.T. nu a sosit, în timp ce 6 ate-
lor experienle. Apreciind
în ceea ce priveşte mecanizarea La unele u nităţi economice au exis- B i i i valoare înqrăşămintelo, s-a la justa ale cooperativei nu au fost fo-
urniărit * '^
lo c u rilo r grele. Deşi întreprinde­ tat deficienţe si in ceea ce prives- | aplicarea unor cantităţi v-spori4o>M<rţ:' losite deloc la transportul îngraşă-
rea era dotată cu un num ăr sufi­ te organizarea întrecerii socialiste, h hectar. Ca urmare, în anul 1965 au mintelor. \ l i l i r
revenii aproape 120 kq de azotat de Situaţii de felul celor amintite se
amoniu şi superfosfat la fiecare hec­ întîlnesc în multe unităţi. Iată pen­ /S IC H E T U l M A R M A Ţ IE I \
tar de teren arabil. Drept rezultat, tru ce considerăm că esle de dato­ -------------V B H W
în ultim ii trei ani, producţia obţinu­ ria consiliilor de conducere din coo­
tă Ia porumb a fost în medio de pes­ perativele agricole şi a specialişti­
te 2 500 kq boabe la ha. Iată pentru lor. de a prelui îngrăşăminlele orga- produce şi livrează pe bază de repartiţie următoa- ]
ce în acest an cooperatorii de aici nict existente. Este necesar ca în a-
şi-au prevăzut folosirea unei canti­ ceastă perioadă, cînd există suficient rele :
tăţi duble de îngrăşăminte chimice. timp si posibilităţi să se organizeze — dormitoare tip ;,Sighet“
A h . O buna parte din ele, respectiv 13,5 judicios transportul gunoiului de
tone de azotat de amoniu, an fost grajd în cîmp. O alenlie mare tre­ — camere combinate tip ,,Sighet“
asiqurate si depozitate în mod cores­ buie acordată ilustrării îngrăşămin­ — cuiere pom
punzător pentru a-şi păstra proprie­ telor chimice şi mai ales azotatu­
tăţile şi eficienta. Astfel de preo­ lui de amoniu, fiin d hiqroscopic, el — scaune curbate
cupări există si în alte unităţi. nu trc'lmie lăsat pe rampele CFR., — mese pentru televizor tip nHarghita‘‘
La Pcştişu] Mare însă, cu toatq în ploaie sau zăpadă deoarece îşi — scaune tapiţate
că se cunoaşte cdre este influenţa pierde dm eficienţă. Spunem aceas­
îngrăşămintelor asupra recoltelor, nu ta întrucit în primul trimestru al a- — taburete curbate
li se dă atenţia cuvenită. Pînă acum nului 11J66 cooperativele agricole din — placaj de fag
deşi au fost strînse circa 600 tone regiune vor prim i de la Fabrica de
de gunoi de grajd, nu s-a început îngrăşăminte chimice din Făgăraş Livrează şi produce fără repartiţie :
transport iiI în cimp. Se aşteaptă o 1294 tone de azotat de amoniu. O
remorcă do la S.M.T. şi întrucît ea parle din acest înqrăşămînt este în — dibluri pentru C.F.R.
nu mai soseşte, lucrările se amină drum spre unităti. El va trebui r i­
de la o zi la alta. Că aici înqrăşă- dicat din staţiile C.FR. cu operati­ — arcuri spirale flexibile
mintele nu sînt preţuite Ui valoarea vitate si păstrat în bune condiţium — săniuţe pentru copii
i > H T O B s lor o spune si faptul că rele 9 tone pînă ce va fi folosit.
w de azotat de amoniu aliate în stoc In acest an se vor distribui coo­ — suporturi pentru flori
nu sint depozitate în modul cel mai perativelor agricole din regiunea
p o lrivil, fiind expuse intemperiilor, noastră cantităţi aproape duble de — galerii pentru perdele:
Ca urmare, cea mai mare parte s-au îngrăşăminte fată de anul prece­
transformat în bulgări. In acelaşi dent. De aceea, ele trebuie preţuite,
timp ele şi-au pierdut o parle dm alături de înqrăşămintele organice, la
substanţa activă. adevărata lor valoare. Grijă deose­
Neglijentă în această direcţie se bită trebuie acordată păstrării şi mai
întilneşte şi la cooperativa agricola ales aplicării lor la timpul potrivit,
de producţie din Mînerău. A ici nu au astfel incit fiecare kg de îngrăşă-
fost împrăştiate 5 tone de superlos- m înt să-şi dovedească eficienţa eco­
fat care şi acum stau în grămezi la nomică prin sporul de recoltă ce se
M uncitorul Florea Partenle de la fabrica Refractara din Alba Iu lla urm ărind starea de coacere a capătul tarlalelor înşăminlate cu va obline.
şamotei la cuptorul rotativ nr. 2. griu. Este cunoscut faptul că pentru A. POTOPEA

CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI (III)

ocupă de înlreţinerea şî m oderni­ — Scrieţi despre unele aspecte ţei noi socialiste a oamenilor m un­ ce pentru ridicarea procesului de
zarea drum urilo r din raza lor de din activitatea com isiilor de împă­ cii de la sate. învăţâm int la nivelul sarcinilor ac­
activitate, de curăţenia oraşelor si ciuire si a echipelor de control — Răspindirea cunoştinţelor ştiin ­ tuale. T rim ite ţi materiale de gene­
satelor. A rătaţi dacă transportul în obştesc. Despre preocuparea sfatu­ ţifice la sate prin activitatea brigă­ ralizare a experienţei bune privind
comun răspunde cerinţelor mereu rilo r populare privind modul cum zilor ştiinţifice, a conferenţiarilor şl activitatea metodică, de dirigenţie.
crescînde ale cetăţenilor. Daţi e» sînt în g rijiţi copiii fără p ărinţi daţi alte forme de activitate trebuie să legătura dintre şcoală si p ă rin ţi etc.
xeniple din localităţile dumneavoas­ în grija unor tutori. T rim ite ţi scri­ fie mai des tratate în scrisorile ce Scrieţi despre activitatea bibliote­
tră. A rătaţi cum Sşi îndeplinesc o- sori care să oglindească com porta­ le trim ite ţi redacţiei. Apoi, a ctivi­ cilor, cum se ocupă acestea de
blig a ţiile ce le au întreprinderile de rea unor oameni şi prin care se ia tatea căm inelor culturale pentru popularizarea si difuzarea cărţii, ce
gospodărire orăşenească. Cum se atitudine îm potriva unor apucături popularizarea sarcinilor trasate în manifestări cu cartea organizează
ocupă sfatul popular din localitatea străine educaţiei socialiste, moralei vederea dezvoltării a g riculturii ţări! şi care sînt rezultatele acestei a cti­
— Am dori ca din acest domeniu dumneavoastră de rezolvarea ta tim p omului de tip nou. noastre, m anifestările culturale or­ vităţi.
eă ne scrieţi despre activitatea şi si cu g rijă a cererilor şi sesizărilor — Scrieţ.i-ne despre felul cum sint ganizate pentru popularizarea me­ — Corespondenţii voluntari si ac­
preocuparea sfaturilor populare pen­ oamenilor m uncii. p rim iţi şi în g rijiţi bolnavii, oamenii todelor folosite de fruntaşii recol­ tiv iş tii U.C.F.S. sint solicitaţi să tr i­
tru realizarea in practica a propu­ Un alt sector de Activitate îl cons­ m uncii, in unităţile sanitare, despre telor bogate şi a rezultatelor o bţi­ mită redacţiei cit mai multe scri­
nerilor făcule de oamenii muncii, tituie aprovizionarea si deservirea acţiunile întreprinse pentru apăra­ nute de cooperativele agricole fru n ­ sori în legătură cu activitatea spor­
sp rijinu l dat de comisiile perm a­ populaţiei prin unităţile com erţului rea sănătăţii populaţiei de la oraşe taşe (seri de calcul, jurnale vorbite, tivă ce se desfăşoară in regiunea
nente sfaturilor populare pentru a- de stat si cooperatist. Introducerea simpozioane, concursuri „C»oe ştie, noastră, despre întrecerile ce
tragerea unui număr cit mai mare şi extinderea form elor avansate de si sate. cîstigă", călătorii pe hartă etc.) tre­ se desfăşoară în cadrul S pai-
de cetăţeni ia conducerea trebu rilo r deservire, modernizarea u n ită ţilor buie să fie tratate în mod mai sis­ tachiadei de iarnă a tineretu­
obşteşti. comerciale, aprovizionarea lor cu tematic în scrisorile pe care ie tr i­ lui şi rezultatele ce se obţin,
— Organizarea şi desfăşurarea în­ m ărfurile de sezon, solicitate de lU U d U tliiJ a cununi m iteţi redacţiei. De asemenea, tre­ despre pregătirile ce se fac in ve­
trecerii patriotice pentru buna gos­ cum părători, studierea cererii con­ buie oglindite m anifestările ce se derea reluării cam pionatului regio­
podărire şi înfrumuseţare a oraşe­ sum atorilor, reducerea cheltuielilor organizează la căminele culturale şi nal şi republican de fotbal. Scrieţi
lo r şi satelor regiunii, ce măsuri se de circulaţie, păstrarea si conserva­ cluburile muncitoreşti si eficacita­ despre întrecerile de schi, volei, fo t­
întreprind în această direcţie. Cum rea fondului de m ărfuri, sint doar — In această perloAdă în cluburi, tea acestora. Scrieţi despre organi­ bal. handbal, tenis de masă, atle­
eint realizate hotărîrile adoptate în cîteva probleme despre care ne pu­ cămine culturale, biblioteci şi în zarea serilor literare, simpozioane­ tism. rugbi, box. şah, ciclism, popice
adunările populare în legătură cu teţi scrie din acest sector. celelalte unităţi culturale din regi­ lor, recenziilor de cărţi, in tiln irile etc.
folosirea contribuţiei băneşti pe anul une se desfăşoară o intensă activi­ cu fruntaşii în întrecere, ingineri,
— Cooperaţia meşteşugărească are Tovarăşi corespondenţi ! La locul
Acesta. Dacă au început lucrările un rol im portant în deservirea oa­ tate. Ea are drept scop populariza­ tehnicieni, scriitori. Cum se des­ dumneavoastră de muncă veţi în-
6tabilite, care e stadiul lor, cît s-a m enilor m uncii. Din acest sector rea largă a sarcinilor ce izvorăsc făşoară munca politică de masă cu tîin j fără îndoială multe alte pro­
film u l şi ce propuneri aveţi de fă ­
al
Congresului
din documentele
încasat din debitul contribuţiei vo­ ne puteţi scrie despre extinderea de­ IX-lea al P.C.R. si mobilizarea oa­ cut în această privinţă. Scrieţi des­ bleme şî aspecte diferite despre care
servirii cetăţenilor la dom iciliu, ca­ puteţi să scrieţi ziarului. Cele cîte­
luntare şi ce mai este de făcut in m enilor muncii la realizarea lor. Am pre desfăşurarea întrecerii form a­
litatea lu cră rilo r efectuate şi opera­ va probleme indicate şi cele pe care
această privinţă. tivitatea executării lor, preocupa­ dori ca din acest domeniu să ne scri­ ţiilo r artistice, conţinutul programe­ le ridică viaţa şi se ivesc pe parcurs
— Scrieţi despre întreţinerea şi rea conducerilor cooperativelor pen­ eţi despre activitatea căminelor în­ lor prezentate. îmbogăţirea reperto­ la locul dumneavoastră de rmineă,
dreptată în direcţia în tă ririi erono-
gospodărirea fondului de locuinţe, a tru organizarea unor noi sectoare riulu i si a tem aticii m anifestărilor constituie o tematică prin care pu­
mico-organizatoi'ite a cooperativelor cultural-arlistice.
băilor comunale, a b ru tă riilo r şi a prestatoare de servicii, pentru rid i­ agricole de producţie si sprijinirea — Din şcoli este bine să scrieţi teţi să susţineţi zi de zl problemele
altor a ctivităţi de interes comun. carea ca lifică rii lucrăto rilor şi e- lucră rilor agricole de sezon, pre­ despre activitatea organizaţiilor de pe care le urmăreşte ziarul nostru
In ce măsură sfaturile populare oo duoarea acestora. cum şl despre dezvoltarea conştiin­ partid şl U.T.C., & cadrelor didacti­ In perioada actuală.