Page 26 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3454

8 FEBRUARIE 1966

Cîntece si jocuri populare ; 12.50
Caleidoscop muzical ; 13,30 Va-
C i n e m a riaţiunî pc aceleaşi teme — mu­
Recent, în „Editura pentni lite ra ­ dispăruţi, „oameni care au fost", mai m ult ai vrem ii şi ai neamului zică uşoară : 1*1,08 Muzică popu­
tură", au apărut volumele de Pagini cum îi numeşte N. Iorga în culegerea lor. dar cu atita putere, îneît au a- DEVA : C atifeaua neagră — c i­ lară cerută dc ascultători ; 15,00
alese, ale marelui nostru cărturar, în patru volume, care apăruse în u l­ juns pînă la ;zvoarele veşnice din nematograful „P a tria ” ; Kaloian De la un şlagăr la altui ; 15,30
N, Iorga — o minunata crestomaţii? tim ii ani ai vieţii sale. care se adapă acolo, la locul lor, na­ — cinematograful „A rta " ; SIME- Fragmente <lin opera „Ileana14 de
a va9tci sale opere, care are menirea In această operă de portretistică, ţiile si secolele" (Pagini alese, voi. II, R IA : Cronică rubană — cinema­ Em il M enţin : 17,20 Cîntece de
să introducă pe ci li toi in diversita­ tim p de patru decenii, cu o stăruin­ pag. 170). tograful „M ureşul" ; H UN ED O A­ dragoste si jocuri populare ; 18,03
tea problem aticii pe care o ridică ţă al cărei egal nu-l cunoaştem, ma­ Dînd glas artei, cea care modelea­ RA : Trageţi în Stanislas — cine­ In jurul g lo b u lu i; 18,13 A rii din
cele peste 1 250 de volume ale cele­ rele savant a însemnat trecerea clin ză sufletele, le îmbogăţeşte si le ma­ m atograful „S iderurgistul" ; Fur­ operete interpretate de Nicolne
brului om de cultură român. viaţă a unui număr imens de per­ turizează, marele om de cultură N. tun* deasupra Asiei — cinemato­ Ţâi anu ; 18,30 Incursiune în co­
Editura în rare a aparul această sonalităţi româneşti si străine, a r­ Iorga spunea : „Şi nu e adevărat poet tidian : 19.00 ..Odă v ite jilo r" ; U l­
culegere de texte arată că e vorba tişti de toate felurile, invâţnţi şi. de mare clecît acela care creşte puterea graful „Flacăra" ; TE LIU C : Pc tim a bătălie" (evocare radiofoni­
urmele lui Alimod — cinemato­
de urm ărirea va lorilor literare din multe ori. chipuri care păreau a nu de a sim ţi a neamului său şi, prin el, graful „M in e ru l"; PETR O ŞAN I: că a marelui comandant dc oşti,
opera lui N. Iorga vare, fără putinţă avea nici o stiăluciie. Aceasta repre­ a om enirii". (Pagini alese, voi. H. pa­ Bocceluţa — cinematograful .7 lancu de Hunedoara) ; 19.45
de tăgadă. rămîne unul dintre cei zint.! o adevărată istorie contempo­ gina 164). De aici rezultă necesitatea Muzică Intino-americană cînta-
mai mari scriitori, in lim ba română. rană (contemporan.! scriitorului), me­ unui sentiment (le înaltă răspunde­ Noiem brie" ; Iti compania Ini Max lă de Los Parnguayos si Luis
Gruparea pe capitole a textelor alese nită să redea societăţii în toată com­ re pentru artist, care trebuie să ră- Linder — cinematograful „Repu­ A lbcrto del l'arana ; 20,30
— in cele două volume — vădeşte da­ plexitatea lor pe „oamenii care au mtnă in contact cu societatea vrem ii blica" : LUPENf : A fost odată „U n flăcău cu m îndra lu i" —
rul său de scriitor, ''ama largă şi va­ fost". sale, să o urmărească în toate fră- un moş şi o babă — cinemato­ program de cîntece populare ;
riată pe care a străbătut-o fermeca­ Gruparea antologică din volum ul m întările ei, in toate aspiraţiile ei, graful „C u ltu ra l" ; LONEA : A- 20.45 Noapte bună. copii : „Coco­
tul condei al marelui savant. II pe cele şase capitole, reuşeşte pe s-o exprime si s-o înalţe în acelaşi port M tilu o r — cinem atografii! şul si soarele" ; 20.55 O melodie
Structura frazei, sentimentul sau deplin să introducă pe c itito r iti vas­ tim p. De altfel lectura paginilor „M in e ru l41 ; PARO.ŞENl : Itanka pc adresa dumneavoastră”.
ideea pe care le exprimă, se topesc titatea valorilor elice nle sufletului „Creatori şi opere de literatură şi — cinematograful „Energia” ; PRO G RAM UL I I : 9,05 Solişti
toate în unitatea unuia dintre cele omenesc, să-i creez? stări afective, artă" va fi edificatoare în acest sens. B AR B ATE N I : Soţii in oraş — c i­
mai personale stilu ri. Ee aceea, p lin să-i smulgă adeziunea sa spre v i­ U rm ărind în continuare volum ul nematograful „G August" ; CRI- şi form aţii artistice de amatori ;
lectura celor două volume, cititorul brantele sentimente aic personajului II al acestei antologii, citito ru l va V ID ÎA : Ucigaşul şi fata — cine­ 10,10 Vorbeşte Moscova ; 10,40
va avea putinţa să se apropie mai găsi grupate extrase din opere isto ri­ matograful ..Muncitoresc" ; BRAD: Fragmente din operete ; 11.07 Con­
m ult de aspectele cele mai însemna­ ce, de istorie românească mai întîî, Zborul întrerupt — cinematogra­ cert de muzică popular.7! ; 11,35
te ale g in d irii lui N. Iorga, de unele apoi de istorie universală. Num ărul fu l ,,Steaua roşie" ; A LB A IU LI A: Muzică uşoară ; 12,30 M elodii de '
clin laturile esenţiale ale personali­ redus in raport cu vastitatea întregu­ Cine eşti d-ta d-Ic Sorgc ? — c i­ II. Mălineanu şi Sile Dinicu ;
tă ţii sale. lui din care au fost desprinse, se ex*- nematograful .V icto ria " ; M edi­ 14,00 Varietăţi muzicale ; 14,30
In prim ul capitol — „Fragmente plică, după cum e lesne de presupus, camentul care ucide (seriile I şi „Pe ogoarele patriei" — program
autobiografice'4 — îşi deapănă, cu viu si a lăsa să se întrezărească u- că este vorba de acele bucăţi prin H) — cinem atograful „23 August"; de cîntece ; 14,45 Melodii popu­
modestia ce-1 caracterizează, cîteva ORAŞTIE : Hoţul de piersici — lare cu G avril Prunoiu si Petru
nele din însuşirile sale sufleteşti. care istoria se poate apropia mai Bundiş (la vioară) ; 15,30 Atlas
din a m intirile vie ţii personale, ce Din m ultitudinea de aspecte des­ m ult de artă. ca prin mijloacele ei cinematograful „P atria" : Al nouă­
impresionează prin m ultitudinea as­ prindem deschiderea perspectivei ne­ să se transpună in alte societăţi, sim ­ lea nume — cinematograful „F lă ­ muzical ; 10.30 Kndiornchctn pio­
pectelor, prin cadrul social, care e definite spre viitor prin imaginea ţite ca realităţi actuale, şi de a trans­ căi a" ; SEBEŞ : Căpitanul zero — nierilor ; 17.30 Recital Folandn
prezent la fiecare aspect al vieţii „şoim ului nostru ardelenesc" — cum mite citito ru lu i, prin forma expune­ cinematograful „P r o g r e s u 1“ ; Mârculescu : 17,45 Cintâ M arictn
sale. 11 numeşte N. Iorga pe Aurel Vlaicu, rii. acest sentiment. Insusi N. Iorga Jocuri întrerupte — cinematogra­ Bătrînu şi Norocel D im itriu —
C apitolul „P rivelişti din ţară" cu­ „care a lunecat clin slava cerului si era conştient de acest dar, poate cel ful „Sebeşul" ; HAŢEG : Cineva, muzică uşoară ; 18,00 Nestemate
prinde extrase dintr-un grup de s-a sfârim at de acest pâmînt aspru, mai izbitor al operei sale istorice, acolo sus, niâ iubeşte — cinem a­ folclorice : 13.15 Emisiune lite ra ­
scrieri publicate între anii 1904— 1900, care-şi răzbuna «astfel pe acel ce tin ­ m re-ţi face totdeauna impresia unor tograful „P o p u lar"; ILTA : Unora ră. A ni dc ucenicie : Cercuri li­
din care cele mai izbutite din punct dea sâ se desfacă mai m ult clin ro­ a m in tiri de m artor ocular, a poves­ le place jazz-ul — cinematograful terate din Braşov şi Taşi ; 19,30
de vedere artistic sînt : „Neamul ro­ bia lui cea grea". Dar, imaginea nu tirii cuiva care a cunoscut oameni „Lum ina". Teatru la m icrofon: C iclul „M o­
mânesc din Ardeal", „Sate si mănăs­ este părăsită aici de marele artist al de care îti vorbeşte, a fost de fată mente (lin istoria dram aturgiei
tiri din România" şi „Ţara Ungu­ cuvîntului. In continuare, tabloul ca­ la acţiunile lor. şi-ti spune in trea­ româneşti ; Matei M ilo sau Căru­
rească". pătă măreţie pe doua planuri — prin căt cite ceva din m ultitudinea fapte­ R a d t o ţa cu paiaţe: 21,20 Jocuri popu­
Grupul de scrieri a m intit este re­ ridicarea acţiunii la valoare de sim­ lor pe care le ştie. lare ; 22,15 A rii din operete in ­
zultatul unei duble nevoi resimţită bol şi prin trăirea lui de m u lţim ile Dar capacitatea aceasta de a se terpretate de Vaîeria R.klulescu.
de N. Iorga — aceea de a c unoaşte per­ înşelate de libertate : „Şi cînd l-am PRO GRAM UL I : 5.0G Cînlă
sonal întreg păm înlul locuit de români, văzut acolo, tăind undele văzduhului transpune în trecut este determinată fanfara reprezentativă a A rm atei;
aflat atunci. în cea mai mate parte luminos, lrin g h u l îm potrivirile vîntu- în cel mai mare grad de arzătoarea 5,40 Cîntece din folclorul nou şi
a lui. sub stăpîniri străine şi aceea lui, înireiTnd negurile, neamul în­ dragoste de ţară. Momentele mari jocuri ; 6,15 Transmitem pen­
din istoria patriei, clipele de p rim ej­
de a-i face pe aceştia să si-1 cunoas­ treg. toţi acei iobagi de ieri, setoşi Şibot. Monumentul de pe Cimpia P lin ii. tru sate ; G.22 Jocuri fecio­
că. De altfel, cunoaşterea cît mai în­ de libertate, de lumină, de neatârna­ die si de vitejie, ceasurile care pun reşti ; G.45 Salut voios de pionier; PENTRU 24 ORE
treagă a acestuia se impunea cu ne­ re. i s-au închinat nu numai ca unui în cumpănă soarta poporului său 7,15 Ciută sextetul „V icto ria " ;
cesitate în lupta pentru unitatea na­ fiu iubit, mai isteţ si mai viteaz de­ sînt acelea care trezesc cele mai a- 7.30 Muzică de estradă ; interm e- Vreme închisă si umedă cu ce­
sufletul Iui N
dînci rezonanţe in
ţională. cât ceilalţi, ci ca unui vestitor, ca Iorga. Edificator în acest sens este zzi şi bolcrouri ; 8,00 Sumarul rul mai m ult acoperit. Vor că­
Tendinţele de cosmopolitism — de unui simbol. Cinci în vîrtejul lor ne­ capitolul : „Din trecutul nostru", presei ; 8.08 M elodii populare in ­ dea precipitaţii sub formă de
preamărire a tot ce era străin — se răbdător porneau aripile, cînd pasă­ unde puterea de evocare epică atinge terpretate la diferite instrum ente; ploaie ce se va transform a local
vădeau la începutul veacului in si­ rea de oţel s® cumpănea singură sus, în asemenea cazuri culmea istorio­ 8.30 La microfon, melodia prefe­ în lapoviţâ. V in t moderat cu in­
nul claselor dominante, de «aceea, deasupra păm intului. cînd se fră- grafiei universale. rată ; 9.30 Sfatul medicului ; 9.35 tensificări locale din vest şi nord-
trebuia să li se opună, pentru resta­ minta cu puterile cereşti şi le răpu- In cele două volume ale lui N. Toi - De la operă In operetă : cîntâ Teo­ vest. Temperatura în scădere :
bilirea unui just echilibru, frumuse­ nea pianinei lin iş tit vultureşte. li se ga nn lipseşte protestul social. Cu dora Lucacîu, Ton Stoian şi Cor­ ziua va li cuprinsă între 2 şi 5
ţile păm intului românesc cu tra d iţii­ părea că zăresc in viito r o altă m i­ prerâdeie au fost alese materialele «f CEL M A I M ARE OFICIU < R EZERVAŢIA BO TANICA nel Rusii ; 10.05 Doi interpreţi de grade iar noaptea între — 1 şi —6
le c u ltu rii noastre naţionale. Scrisul nune ; urmaşii lor, seminţia lor rles- ee se adresează celor trei momente POŞTAL DIN EUROPA DE LA V A LE A MARE muzică populară : Nicoteta Vasi- grade.
marelui savant e menit să răspundă fărîndu-sc de sub stăpinirca vechi­ ale existenţei lui Iorga, cînd glasul lovicî şi Constantin Bordeinnu ;
nevoilor de cunoaştere ale unui po­ lo r puteri, înfruntind vrăşm.isiile din său a avut sem nificaţiile cele mai a- La Moscova, în apropierea gărilor O interesantă rezervaţie botanică 10.30 M inunile lum ii au fost nu­ PENTRU URM ĂTO ARELE
por ce nu se cunoştea încă. urmă. /.bu’ ind tot mai sus peste dîn- dînri — anii 1906— 1907, vremea p ri­ Kn/nn, laroslavl si Leningrad se este în curs dc formare la Valea Ma- mai 7 ? ; 11,00 Cu m icrofonul prin 3 Z ILE
In paginile de călătorie „P rivelişti sele si oclihnindu-se în lumina apo­ m ului război mondial şi anii din construieşte ciădiren care, după cum rp. în sudul Ranaiului. Aici este u- sălile de concert ale Capitalei ;
din ţară", omul nu e prezent numai teozei victorioase... O ricind îndrăz­ preajma si de la începutul celui de apreciază agenţia APN. va adăposti nîrul loc din ţară unde creşte iedera 11,45 A venturile lui Gicâ : „Lupta Vreme umedă cu cerul acope­
prin făptura lui vie, ci c de faţă si neala omenească va smulge aiurea al doilea război, care coincid cu sfîr- cel mai mare oficiu postai din Eu­ albă pitică, una din speciile rare de cu zmeul" — scenetă pentru cpî rit. Vor cădea precipitaţii locale.
prin fapta lui dc altădată : -eşti pc succede strălucite naturii învinse, nu şitul vieţii sale. plante din vegetaţia spontană. A- mici de Vasile Mânuceanu ; 12,30 Temperatura în scădere treptată
locul unde s-a hotăril. acum două vom privi cu invidie pe acel în vin ­ Articolele din anii IPOfl— 1907 sînt ropa- trage aici de asemenea, atenţia prin
In această c lă d ir e ^ vor putea în­
m ii dc ani. care c limba pe care vom gător ci vom zice cu m indrie : „Şi noi un aspru rechizitoriu la adrrsa so­ cărca si descărca siaVItan 19 vagoa­ ciudăţenia ei o liană denumită popu­
vorbi-o, care e sufletul care se va să- am avut pe Vlaicu"' (Pagini alese, voi. cietăţii hurghezo-moşiereşti. afirm înd ne, toate lu c ră rile f f i d executate de lar fluicrătoare : agâţindu-şi jerbele
lâşui în trupul nostru tracic”... spu­ JI, pag. 4Ti—46). răspicat că răspunderea pentru cele transportoare. speciale de pînă în vîrful stejarilor, ca scoate
nea N. Iorga despre cetatea lui De- Din culegerea celor mai reprezen­ săvîrşile în 1907 .pentru atîtea cru­ stam pilat vor permite să se pună pe vuit puternic sunete asemănătoa­
rebal de la Grădişte. G îtitorul nu va tative pagini ale lui N. iorga nu lip ­ zimi şi mari nenorociri” nu trebuie 22.000 de ştampile pe oră. Apoi. scri­ re cu cele ale unui fluier. D intre
uita niciodată succesiunea de ta­ sesc scrieri sau fragmente de scrieţi căutată „in altceva decît în obişnui­ sorile vor parveni în maşini semiau­ plantele ocrotite face parte şi pinul
blouri. cînri înfiorătoare şi ciad cu privire la literatură şi artă. Inte­ ta exploatare fără de m argini şi fără negru, oare-si înfige rădăcinile în
nine, care cu o măiestrie de rtecffes- resul către literatură şi artă se vă­ milă, in necontenita jignire a m u ri­ tomate de sortare. Un astfel de a- crăpăturile stîncilor calearoase din
cris vin să completeze minunatele e- deşte încă dc la vîrsta de 19 ani. cînd torilor de foame şi. pe alături, în gregat va putea sorta coresponden­ M unţii Ceruri, iar coroana SÎ-n n- Strada C. Rădulescu nr. 1, ţine examen de admitere
vocâri ale forţei omului. De altfel, începe să publice primele articole în cea mai proastă adm inistraţie (lin ţa în 104 de direcţii, intr-un ritm pleacă în jos in formă de umbrelă pentru Şcoala de impiegaţi de mişcare, în ziua de 15 fe­
omul îl sim ţi mai întotdeauna pre­ revistele vzpmii. stiînse mai lirzîu lume". de 7 000 scrisori pe oră. Şi coaserea deschisă .
zent prin munca lui, prin acţiunea in volume. Din ele se desprinde cu In «al doilea grup de articole, (anii bruarie 1966.
pe rare o desfăşoară asupra naturii, uşurinţa concepţia sa despre artă prim ului război mondial). N. Iorga sacilor, sortarea colelclor şi bande­ V FASCICULE LASER FOLOSITE
prin posibilităţile pe care aceasta le care nu poate fi concepută Liră so­ desfăşoară o activitate neobosit.7! pen­ rolelor este mecanizată. Se primesc numai bărbaţi, absolvenţi ai liceelor, cu
oferă vieţii sale. cietate. Lin exemplil icările pe care tru ndînrirea conştiinţei naţionale. IN PRODUCŢIE sau fără examen de maturitate, în vîrsta de 18—88 ani,
In capitolul : „Locuri străine", care le vom face, reiese cu claritate că a l­ In u ltim ii ani ai vieţii sale, cînd In Uniunea Sovietică s-a început
este rodul m ultiplelor călătorii între­ tistul este interpretul nevoilor, ten­ prim ejdia hitleristă pe plan euro­ 4 M AŞ IN A PENTRU producţia pe scară industrială a unor cu domiciliul stabil pe raza Direcţiei regionale C. F. R.
prinse de către matele nostru căr­ dinţelor. stărilor de spirit ale unei pe «nn. prim ejdia legionară pc plan SCULPTURA AUTO M ATĂ instalaţii care vor funcţiona pe baza
turar. N. Iorga. in diferite ţări de pe societăţi. Danie. „în forme eterne, a intern, veneau să îngroaşe norii unui A O RICĂRUI TIP DE MODEL fasciculelor laserului. Ele vor fi folo­ Timişoara.
glob. constituie o vastă geografie încremenit astfel nu o stearpă dis­ orizont întunecat. N. Iorga, cu o neo­ site în fabricile ele construcţii meca­
culturală a celei mai mari părţi a cuţie dc teolog medieval, o divaga­ bosită energie şi hotărire. dezvăluie Tehnicianul maghiar Miklos No- nice. în întreprinderile de produse înscrierile sc fac prin toate staţiile C.F.R. sau la Gru­
Europei, la care se adaugă notele de ţie de fantastic urm ăritor al lu cru ri­ si condamnă prim ejdia aventuristă a gracli a inventat o maşină pentru chimice şi pe şantierele de construc­ pul şcolar C.F.R. Timişoara, pînă în preziua examenului,
călătorie in America. Există şi aici lor ireale. n o pasiune omenească celui de «al doilea război mondial. ţii navale. După cum sc ştie, fasci­
notai ic de peisa j, evocări de viaţă sinceiă. puternică, neîmpăcată, setoa­ „Sub ochii şarpelui", „Quo vadis sculptura automată a oricărui lip culele Insei- nu o putere foarte mare, unde se pot primi şi informaţii suplimentare.
de model. Persoana sau obiectul de
populară, pentru care N. Iorga a avut să de răzbunare"..... Astfel. Dan te nu fiind capabile să topească diamantul
totdeauna o caldă simpatie. Dar se aşează numai în rin duri le poeţi­ Hungnrin". „Jocul cu sufletul ome­ copiat sînt aşezate pc un scaun care şi să perforeze o rific ii în cele mai
ceea ce predomină intre preocupări, lor nem uritori, in corul cintăreţilor nesc" etc., sînt pagini ce vorbesc de se roteşte tim p dp 10-15 secunde in dure aliaje. Ele pot fi folosite, de a-
este totuşi descifrarea trecutului pian veşnic ascultaţi de omenire care se lupta neînfricată a m.arelui om de faţa unui aparat fotografic, care ia semenea. si la sudură.
numeroasele m ărturii pe care ni le-a schimbă. El e suflet din sufletul epo­ cultură contra fascismului. 200-300 fotografii de contur. După
lăsat. Pentru cercetătorul de istorie cii sale cum a fost câi ne din carnea developare, pelicula este introdusă 4 A N A LIZO R A L ATMOSFEREI ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICĂ REGIONALĂ
universală, călătoria era si aici — oamenilor d? atunci, cum s-a cobo- Din prezentarea fugară a valoroa­ intr-un proiector, unde contururile
ca aceea în cuprinsul ţâ rii pentru is­ rît in ţernn care a cuprins, prieteni selor „Pagini alese" ale marelui ti- pot fi mărite după dorinţă. Aceste LU NARE
toricul trecutului românesc — un in­ şi duşmani, pe oamenii generaţiei tnn al cu lturii româneşti, s? des­ contururi comandă elemente fotoe- Tu S.U.A. este in curs de construc­ DE STAT HUNEDOARA
strument de cunoaştere, un m ijloc de sale" (Pagini alese. voi. II. pag. 168). prinde cu uşurinţă dragostea fie rb in ­ ţie un analizor al atmosferei Lunii.
înţelegere a oamenilor de altădată, Concluzia aceleiaşi analize «a operei lectrice care dirijează o daltă de El va fi lansat dc către un satelit cu
prin contactul cu mediul geografic lui Dnnte — pc care o face N. Iorga te faţă de patrie, încrederea neţăr­ sculptură montată în faţa unui bloc echipaj, plasat pe o orbită în ju ru l
al acţiunilor istorice, cu m ărturiile — e firească : „El este astfel dintre m urită în popor, pe care îl vede în­ rotativ din par.afină. Mişcarea peli­ Lunii si va constitui ultim a etapă cu sediul în Deva, Strada Avram lancu nr. 10
acestora şj cu popoarele de azi. cai‘e aceia foarte rari cari sînt pentru totdeauna alături de cele mai înain­ înainte dc aselenizarea omului. Apa­
păstrează încă, în modurile lor de toate tim purile şi pentru tonte po­ tate popoare. culei, rotaţia blocului de parafină ratul va studia gazele pe bază de se­ ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
viaţă, urmele unui trecut de veacuri. poarele, nu ppntru că an căutat a- şi acţiunea d ă lţii sînt perfect sin­ leniu. radioactivitatea, fotodisocierca
Volum ul al doilea evocă oameni ceasta. ci tocmai pentru că au fost Prof. RADU V AS ILE cronizate. m aterialelor în rocile de pe Lună etc. - UN TEHNICIAN 1 CONSTRUCTOR
- UN TEHNICIAN 11 LA SERVICIUL TEHNIC,
în condiţiile respectării H.C.M, nr. 1053/1960.
Dar de acest lucru se vorbeşte a-
cum la tim pul trecut. De m ultă vre­
me ecranul este... alb. De ce ? ! .
— La noi. ne spunea tov. Ur.su
Mircea, secretarul com itetului execu- I
— Nu aveţi lemne ? tîv al sfatului popular comunal,
nu avem încă reţea electrică. De n-
— Ba da. Dar nu pot sâ fac foc crea. cinematograful sătesc funcţio­
pentru că soba scoate fum ul înăun­ na cu un grup electrogen. Numai că
tru. nu pe cos. Şi nu vreau să afum in prima jumătate a lunii noiembrie,
cărţile Sperăm că sfatul popular din lucrurile au început să sc complice.
(Urmare din vag. 1) — Tovarăşul Delade în lir/ie des ? zăpada căzută din abundenţă a fost localitate — sesiz.it de noi — a si Grupul electrogen s-a stricat şi o
O clipă sc face tăcere. Apoi cine­ bătătorită (le către călători, fără ca luat măsuri pentru repararea soliei... dală cu c! cinematograful sătesc şi-a
va răspunde in doi peri : cineva să se îngrijească de curăţa­ La Pui, o comună mare şi frum oa­ „închis porţile".
Respect băîrînilor! — Nu. Nu întii'zie des.. rea ei. Sala de aşteptare este cît se să, bibliotecara n-avea de ce se plîn- Ee atunci în satul Riu de M ori ce- 1
Şi cu mai multa inim«i : poate de neprimitoare. înăuntru este ge. încăperea era bine încălzită, avea tăţenii se întreabă mereu : ,,Cînd va B
— V-am spus doar că dinsul e nn miros greu de suportat, iar pere­ un număr frumos de citito ri înregis­ fi gata reparaţia grupului elcctro- ■
La parterul clădirii Sfatului popu­ foarte ocupat. De «aceea ne-a cerut ţii sînt afum aţi. Cit despre căldură, traţi in fişe. Numai afişul pe care gen?!". j
lar raional Haţeg se află serviciul dc să-i dăm de fiecare dată telefon. Ca există doar în anumite ore ale zilei. scria : „Joia — zi de teren" se uita O întrebare cu care nc-am adresat a
prevederi sociale. Este ora 13,10. să nu uite,.. Sala de aşteptare a staţiei C.F.R. cu mustrare la bibliotecară voind secţiei dc cincficnre a raionului Ha­
Afară aşteaptă, in picioare, vreo cinci La ora 13,25 şi-a făcut apariţia şi din Baru Mare este mai cinată şi mai parcă să spună : „Azi nu m-ai res­ ţeg.
oameni in vîrsta. li întrebăm : cel m ult nstpptnl L-am cunoscut, bine aerisită. Aici însă nu se face foc. pectat". Căldura, bal-o vina. Afară — E drept, nc-a m ărturisit tov. .
— Pc cine aşteptaţi dumneavoas­ Simbotpanu, spful acestei unităţi, cu '•
tră ? grupul electrogen c defect, dar noi
— Aşteptăm sa fim p rim iţi la co­ l-am trim is la Deva.
misia de pensionare. Ne-a venit vre­ La Deva am întrebat acelaşi lucru
mea... pe iov. Despoiu, şeful serviciului
Intrăm în birou! serviciului de tehnic. ■
prevederi sociale. Aici e cald, plă­ am schimbai două vorbe si-am ple­ Ne adresăm impiegatului de servi­ era frig.. — La noi nu există un asemenea
cut. înăuntru sînt patru persoane, cat Aşteptau afară cinci oameni în ciu : . Un aspect urit. de magazin pără­ grup electrogen. Este la Haţeg. Acolo
printre care si preşedintele comisiei vîrsta ca să fie prim iţi. Oameni care — Le ce iui se face foc în sobă ? sit îl are căminul cultural din loca­
de pensionare. Ne înteres.im dc ce au muncit o viaţă si care merită toa­ — Nu «avem lemne. Cît tim p am litate. Geamurile dc la usi sînt sparte se repară. I
Tine sâ aibă oare dreptate ? !
sini Lisaţi oamenii să aştepte si încă ta stima. Indiferent dc funcţia pe avut combustibil, am făcut foc. şi înlocuite cu carton, iar progra­ lin lucru este cert : cetăţenii sa­
afară. Ni se răspunde : care o avem şi fie sarcinile multe ce Nici sula de aşteptare (lin Snbcc- mul «afişat cuprinde «acţiunile cultu­ tului Riu de M ori sînt privaţi de un
— Aşteptăm pe tovarăşul Adrian ne copleşesc, bătrînilor trebuie să le tate nu este o gazdă mai ospitalieră. ral-educative din luna ianuarie. P ri­
Dclade, de la consiliul sindical local, acordăm respectul cuvenit. In sălile vizitate de noi am în tîln it mim explicaţii de la un trecător : im portant m ijloc de culturalizare !
care este membru al comisiei doar cîteva bănci aşezate la voia în- — E înghesuială mare la film . Şi ★
— Dar el nu ştie că trebuie sâ vină tîm plării Oare e greu ca tovarăşii atunci se sparg geamurile. Din noianul de fapte cotidiene, am ;
astăzi aici ? din conducerile staţiilor C.F.R. de pe — Nu ajung reprezentaţiile ? surprins doar cîteva. Ele nc oglin- i
— Ba da, dar... această rută sâ se îngrijească mai în­ — Sigur că nu. dese măsura în care unele organiza- j
Aflăm că şedinţele comisiei de deaproape de amenajarea acestor ţii şi instituţii, lucrătorii şi salaria­
pensionare au loc cu regularitate la ..cărţi de vizită" ale staţiilor C.F.R.? Dcrţ oamenii vin la cămin, dar ţii acestora, se îngrijesc de rezolva- ;
datele de 3 si 19 ale fiecărei luni şi cei în drept nn se îngrijesc dc buna rea cerinţelor cetăţeneşti. Dacă în 1
că toţi mem brii ei cunosc acest lu ­ Cu trenurile de Sunerio— Petro­ organizare şi planificare a spectaco­ m ulte locuri sînt întîm plnati cu so- \
cru de ani de zile. Deci şi tovarăşul şani şi retur călătoresc un insemnat lelor Duminica, de exemplu, ar pu­ liftitndine. în schimb în altele, accas- •
Dclade. Şi totuşi... num ăr rle m uncitori Unii lucrează tea 1 ula film ul şi in matineu, iar sca­ ta o*le lăsată pe plan secundar, e ;
— Dinsul este foarte ocupat, are la Uzina „V ictoria4' Calan. a lţii în In anotimpul friguros bibliotecile la. copiii nu vor mai fi călcaţi pe privită cu răceală. Din cadrul lor am |
sarcini multe, caută cineva să-l scu­ diferite întreprinderi din Valea Jiu­ de la sate cunosc o afluenţii mare picioare. surprins doar citrva. Desigur că ase- |;
ze li mai dăm un telefon. lui. Piuă la plecarea trenului din de cititori. Vizităm biblioteca din Baru menpn manifestări dc neglijenţă fată -
Convorbirea telefonică a durat staţie ei sint oaspeţii sălilor de aş­ Mare. Sala de prim ire a citito rilo r de cerinţele îndreptăţite nle cetăţeni- |
vreo cinci minute, pentru că tova­ teptare Cum ii pt imr-sr «acestea ? este amenajată frumos. Ei au la dis­ lor îsj fa^ loc şi în alle unităţi ne- I
răşul Delade era nuţin supărat. Nu-l Dornici să aflăm răspuns la ;u c.aMâ poziţie mese si scaune, m aterialul vizate de noî.
anunţase se< relai a că trebuie să vinii întrebare, am vizitat cîteva săli de inform ativ necesar. Dar toate acestea De două-li ei ori pe săptămînă, ce­ Ceea ce se imnune ea o conHuvir <
la şedinţa comisiei. Uitase. . (Ce b i­ aşteptare din staţiile C.F.R. mai p rin ­ pălesc în faţa unui duşman comun : tăţenii satului Riu de Mori se obiş­ generală este gri ia p? carp trpţjuie £
ne-) cind ai o secretară pe care poţi cipale. Intrăm pe peronul staţiei frigul. Era asa de frig că tovarăşa n uise^ să-şi petreacă serile, mai ales să o aibă toţi acei care. prin munca u
da vina !). bibliotecară era îmbrăcată ca pentru acum in tim pul Iernii, vizionînd f il­ lor. sînt chemaţi să întim pine cetă- g
Reluăm dialogul cu cei din birou : C.F.R. din Pui. O primă impresie : o călătorie. me la cinematograful din localitate. ţeanul anonim. 9