Page 29 - Drumul_socialismului_1966_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIJI-VA I

Şedinţa

Consiliului

Superior

al Agriculturii

M a rţi dim ineaţa a avut loc şe­
dinţa C onsiliului Superior al A-
g ricu ltu rii şi a C om itetului Exe­
cutiv al acestuia.
Au iluat parte Iosif Banc. mem­
bru supleant al C om itetului Exe­
ANUL XVIII. NIL 3455 MIERCURI 9 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI cu tiv al C.C. al P.C R., vicepre­
şedinte al C onsiliului de M iniş­
tri, Vasile Vilcu. membru suple­
ant al C om itetului ExecLitiv al
C.C. al P.C.R . preşedintele Co­
PREOCUPĂRI ACTUA E Î n p a g in a a 3■ -A misiei de organizare a Congresu­
lui de în fiin ţa re 'a U niunii naţio­
nale a cooperativelor agricole de
producţie, V irg il TroJin, secre­
tar al C.C. al P.C R., mem bri ai
ALE ŢĂRANILOR % N C INI ie ir a\ C.C. al P.C.R., m in iştri, reprezen­
tanţi ai conducerii unor in stitu ­
ţii centrale şi organizaţii obşteşti,
aî con siliilor agricole regionale.
Pe baza Decretului C onsiliului
COOPERATORI Ce ajutor aşteptaţi de k funcţionarea C onsiliului Superior
i cadrele
de Stat privind organizarea
şi
al A g ricu ltu rii, a consiliilo r agri­
cole regionale, raionale şi orăşe­
tehnice de speciali! ate? neşti, a fost stabilită prin Hotâ-
In ce priveşte pregătirea cam­ depozitate în apropierea grajdu­ rire a C onsiliului de M iniştri
paniei de primăvara, problemele rilo r, ne scrie corespondentul componenta C onsiliului Superior
ce se ridicâ in aceasta perioada în voluntar Romulus Suciu. P rintre al A g ricu ltu rii, alcătuit din 85 de
faţa lucrătorilor din agricultură cooperatorii care muncesc zi de membri — specialişti — care îşi
sint numeroase si importante. L'na zi am intim pe Nirolae Para, llie ŞTIRI ■ INFORMAŢII ■ SURI ■ INFORMAŢII desfăşoară activitatea in diferite
din preocupările generale o consti­ Moldovan, D um itru Nedela. la- ram uri ale agriculturii. Preşedin­
tuie si fertilizarea terenurilor cu cob Vitan, M ihai Nietsch, M ihai elaborare a unei mărci noi de otel tele Consiliului Superior al A g ri­
îngrăşăminte organice. Despre fe­ ICrauss şi alţii. Unităţi comerciale date dur pentru sîrmâ de oţel beton pre- c u ltu rii este Nicolae Giosan ;
lul cum se desfăşoară această ac­ Despre astfel de acţiuni ne in ­ comprimat Ua oţelâria electrică s-au prim -vicepreşedinţi : Angelo M i-
ţiune ne-au scris corespondenţii formează şi corespondenţii L. în folosinţă elaborat zilele trecute primele două culcscu. Petre Moldovan si Bai -
noştri voluntari din mai multe Munteanu, de la cooperativa şarje din noua marcă de otel desti­ bu Popescu ; vicepreşedinţi : N i­
unităţi agricole din regiune. agricolă din Teiu. comuna Lăpu- In cadrul complexului comercial nată fabricării fălcilor sapelor de fo­ colae Barbu, Bela Cseresnyes. Da-
vid Davidescu .şi Nicolae Tones-
De la Vinerea, tov. loan Cos- giu, raionul Ilia .şi Z. Arcn- din cartierul Braia II Lupenî a fost raj. cu. Din Comitetul Executiv al
mescu ne scrie că prin munca die de la Peştîşul Mare, coopera­ deschisă zilele trecute o unitate La această nouă marcă se consu­ Consiliului Superior al A gricul­
susţinută a consiliului de condu­ tivă situată pe raza oraşului re­ O.U F Bine aprovizionată, unitatea mă o cantitate mai scăzută de ni­ tu rii mai fac parte Nicolae Mantz,
cere al cooperativei agricole, în ­ gional Hunedoara. respectivă asigură cetăţenilor un bo­ chel, iar oţelul are proprietăţi fizi- M arin Stănescu, Vasile Vedeanu,
drum at îndeaproape de către co­ U ltim a inform aţie privitoare la gat sortim ent de m ărfuri. co-mecanice superioare. Constantin Anderra, V irg il G li-
m itetul de partid, s-a reuşit să se preocupările actuale ale coopera­ Sint dc asemenea in curs de ame­ In sec torul oţelărie de la C S. Hu­ gor, Constantin M arin. Tiberiu
organizeze bine acţiunea de trans­ to rilor am prim it-o în cursul zi­ najare un magazin alim entar, o co­ nedoara se fac acum pregătiri si stu­ Mureşan, Irin iie Staicu, Gheor­
portare a gunoiului de grajd in lei de ieri de la tovarăşul Nico­ fetărie si o unitate dc desfacere a dii pentru realizarea unei noi mărci
cîmp, pe terenurile ce se voi' în- lae Cîrnatiu, inginer la coope­ cărnii. de oţel cu rezistenţă garantată pen­ ghe Stanciu, Dragoş Toma şi Va­
sămînţa în primăvară. Zilnic în rativa agricolă de producţie din EUGEN POPA tru ronstruţia metalică a turlelor de sile Vilcu.
cadrul celor trei brigăzi, au fost Miceşti, raionul Alba. corespondent foraj. Tn continuarea şedinţei. Con­
antrenate la lucru ci te 20 de ate­ ..Cultivăm în acest an 85 de siliul Superior al A g ricu ltu rii
laje precum şi un autocamion. hectare cu legume. De aceea, am
Drept urmare pînâ zilele trecute trecut din vreme la repararea in ­ Acţiuni de deszăpezire |ntr-o jun^ jn ţrej dezbate studiul privind dezvolta­
au fost transportate pe 43 de hec­ ventarului grâdînăresc necesar rea creşterii anim alelor în ţara
tare 846 tone de îngrăşăminte pentru producerea răsadurilor Ninsoarea abundentă din ultim ul noastră, în perioada 1966-1970.
organice. în această acţiune s-au Pînă in prezent s-au reparat c ir­ tim p a înzăpezit drum ul forestier au­ V înătorii din cadrul Ocolului sil­
evidenţiat in mod deosebit coope­ ca 2.000 m p. de răsadniţe, lucra­ to din sectorul Pui. raionul Haţeg. vic Pui au predat in luna trecută (Agerpres). O discuţie intre Vasile Nec.şi şi Parotai Alexandru, de la Baiu Mare
ra to rii loan Radu, Traian Filim on. Pentru asigurarea transportului ma­ 472 kg carne de vinat, depăşind ast­ despre caracteristicile fizice şi chimice ale cărăm izilor de şamotâ.
re care este pe sfîrşite. Paralel cu
Simion Ilondola, Octavian Danciu, ac easta am pregătit paturi pentru terialului lemnos din pădure în de­ fel planul pe trim estrul 1 cu "2 kg
loan Negru şi a jţii. pozitul final, pădurarii, brigadierii
preînrâl/irea bălegarului sy. am S-au evidenţiat în mod deosebit Ion
O ştire asemănătoare, privind amenajat 500 m p. de râsacmiţe silvici, împreună cu 60 de ţărani co­ Oprean care a împuşcat 7 m istreţi. I
fertilizarea solului, am prim it m unde urmează ca peste puţine zile operatori din satul Serei au partici­ lV tm Coman şi Sorin M orarii care
de Ir tov. M iron Ţie. Reintre să însâminţăm varza tim purie din pat zilele trecute la deszăpezirea dru­ au împuşcat cite 2 m istreţi fiecare
altele se relatează că harnicii coo­ soiul „D itm arch", eulioare ,,Dvors- m ului pe o distanţă de 4 km. FAPTE DIN ÎNTRECEREA
peratori din Boz, raionul Ilia nu chi" şi roşii tim p u rii „10 x B i­ S-au evidenţiat tovarăşii Petru I e- ALEX A N D R U M A TEI
transportat în cursul lu n ii ianua­ zon". Acţiunea de amenajare a tiuga. Ion Gîrz, Lazâr Traian, Aclam corespondent I
rie pe suprafeţele ce se vor însă- răsadniţelor continuă, fapt ce ne Costea. Petru Bru/an. Gheorghe Cor­
mînţa cu porumb şi cartofi peste nel. Ion Oprean. Ion Bucur. Petru
600 tone gunoi de grajd. Pentru va permite să obţinem răsaduri Cornan. Lase Tănase. V ictor Bărbuţ, Magazie modernă | In unităţile
buna desfăşurare a acestei lu­ viguroase şi la tim pul potrivit. Ana Dumitrescn şi alţii. CEFERIŞTILOR
crări au fost folosite toate căruţe­ Tot în cadrul grădinii de legu­ UNGUK PARASCHIVA de mărfuri J R. C. M. Simeria
le şi săniile. Zilele acestea se mun­ me cultivăm o suprafaţă im por­ Ocolul silvic Pui
ceşte in continuare la fertilizarea
terenului, acţiune care pînâ la ve­ tanta cu cartofi tim purii. Pentru Avîndu-se in vedere creşterea tra ­ Desfăşurind larg întrecerea socia­
nirea prim ăverii se va termina. aceasta, de pe acum am pus la ficului de m ărfuri predate pentru I listă colectivele de muncă din uni- au înregistrat succese în îndeplini­
La Dobîrca, raionul Sebeş oa­ iarov.izat 5.000 kg. tuberculi de Noi mărci de oteluri transport pe calea ferată, Dirct ţia taţiie de pe raza H C M. Simeria. au Revizii şi reparaţii rea sarcinilor dc plan pt- luna troru-
menii muncesc cu multă sîrguin- cartofi. Zilnic la lucrările a m in ti­ regională C.F.R. Timişoara a alocat obţinut în cinstea Zilei ceferiştilor tă. Planul producţiei globale a fost
ţâ pentru a pune bază recoltei din fondurile necesare pentru con­ 1 realizări' de scamă la indicatorii de de calitate depăşit cu 9 la suta. Dc asemenea,
acest an. De aceea, cooperatorii te au participat cîte 30 de coope­ La oţelAria M artin nr 1 de la C.S strucţia unei magazii moderne în calitate şi cantitate ai planului pe lucrătorii atelierului au făcut faţă cu
lucrează acum la transportul tu ­ ratori din brigăzile conduse de Hunedoara s-a asimilat tehnologia de staţia C.F.R. Simeria Noua magazie luna ianuarie. Astfel, media de sta­ B ilanţul activită ţii depuse dc co­ cinste volum ului sporit dc reparaţii
turor ca ntităţilor de îngrăşăminte Ion Ţâlnar .şi Petru Crăciun. dc m ărfuri a fost data recent în ex­ ( ţionare a vagoanelor la încârcare- lectivul reviziei de vagoane coordo­ şi au reuşit să reducă imobilizai-?a
ploatare. Ea are un front de lucru descărcare a fost redusă cu 1 lâ su­ locom otivelor aflate în reparaţi? cu
natoare clin S im eria-triaj1 este bogat
de 12 vagoane si o suprafaţă de în­ tă. rulajul vagonului s-a îm bunătăţit în realizări. Planul producţiei globa­ ocazia spălării, cu 15 la sulă, exeeu-
magazinai*? de 4 ori mai mare decit I cu 1.3 la suta, sarcina statică pe va- tînd lucrări de bună calitate.
le pe luna ianuarie a fost depăşii cu
vechea magazie. In prezent se exe­ gon a crescut cu 2,9 la sută, iar in ­ 3 la sută, iar productivitatea muncii
cută lucrări de amenajate a pielii dicatorul la „tone expediate" a fost a crescut in mod sim ţitor faţă de E M IL C ltETU
de
publice de încăi\-ai*e-descărcare, I depăşit cu 7,9 la sută. plan. Indicatorul dc reparare a va­ V AS ILE STKEM ŢAN
pavare a drum ului de acces din spa­ Cele mai bune realizări s-au obţi­ goanelor cu detaşare din tren a fost corespondenţi
care se va dubla capacitatea dc ma­ I nut la marşrutizarea trenurilor de depăşit; reparîndu-se in plus 18 va­
tele magaziei si riparea liniei prin
marfă Procentul de marşrutizare a goane de marfă
nevră a vagoanelor colective Urmea­ I crescut cu 14 la suta prin m arsruti- De asemenea, au
fost revizuite şi reparate fără deta­
ză ca noua magazie să fie dotată cu zarea tre n urilo r închise formate în şare din trenuri un număr de 3996
elcctro-stivuitoare. electrocare, o ma­ staţiile Ci'ăciuneşti-Stoeneasa, Călan- vagoane dc marfă. In aceeaşi perioa­
cara de mică putere şi alte utilaje. bâi—Peştis pentru C. S. Hunedoara dă au fost revizuite si un număr de
Toate acestea vor uşura efortul fizic I si cele formate în staţia Peştis pen-
232.682 osii.
al oamenilor, iar productivitatea tru Ploieşti cu răspindirea spre dife­
m uncii va creşte cu 20-30 la sută. rite destinaţii Ua obţinerea acestor
I realizări au contribuit îndeosebi co­ Linii bine consolidate
E M IL CONSTANTINESC U
lectivele staţiilor C.F.R Simeria-câ-
corespondent lâtori, S im eria-triaj. Călnn-băi. Peş- Colectivul districtu lu i L 1 Simeria
Frin contribuţie voluntară I tiş, Hunedoara, Ilia, Orâştic, Alba lu- a realizat toţi indicatorii de plan pe
luna ianuarie Pentru o bună sigu­
lia si altele care şi*au îndeplinit zii -
ranţă a circulaţiei pe tim p de iarnă
I nie şi în mod ritm ic s a rrir1’ 3 de s-au form at echipe pe schim buri de
transport.
In adunarea populară care a avut zi şi noapte pentru curăţarea zăpe­
loc în comuna Teiuş, raionul Alba, zii. Zăpada a fost strinsâ si încărca­
s-a hotârît să se construiască o nouă tă în vagoane lăsînd libere peroane­
Scoală cu 16 săli de clasă Pentru lu ­ I Cu planul depăşit le, instalaţiile, schim bătorii de cale
crările rare se vor face în acest an şi chiar părţile expuse din linia cu­
s-a votat suma de 129 800 lei. din rentă Pl in aceasta s-a asigurat o bu­
nă funcţionare a tuturor instalaţiilor
care s-au şi încasat peste 50000 lei. • Cu toate greutăţile intm ipinate rtin si în special a celor electro-dinamice.
Construcţia noii scoli urmează sa în ­ cauza zăpezii şi a gerului, la care Ca urmare, nu s-a produs nici o în­
ceapă în toamna acestui an. Ea va fi s-au adăugat şi lucrările de sistema­ târziere la trenurile de marfă si că­
term inată si dată în folosinţă la slîr- I tizare electro-mecanicâ si electro-di- lători. Tot în luna ianuarie s-au în­
situl anului 1968 Adunarea a stabi­ I namicâ a staţiei, harnicii ceferişti din locuit în cale 852 kg m aterial m ărunt
lit de asemenea să se presteze 472 8 staţia S im eria-triaj. lucrind cu însu- şi s-au introdu* 63 tone de piatră
zile cu atelajele în vederea amena­ fleţire si depunînd eforturi comune spartă la ram ificaţii. Astfel, starea
jă rii de drum uri şi străzi. au reuşit să obţină importante rea­ liniei se prezintă bine. In urma ve­
Mecanicii Victor Danciu. loan Voicon şi mecanizatorul Gheorghe Giba, de la 5.M.T. Haţeg, au in aten­ ŞTEFAN VASIU I lizări. Planul de producţie pe luna rific ă rii făcute cu căruciorul de mă­
ţie executarea calitativă a lucrărilor. corespondent ianuarie a fost depăşit, cu 13 la su­ surat cale. intreaga porţiune de linie
tă. tonajul pe tren a fost m ărit cu 3 de pe raza districtulu i a prim it ca­
( la sută. iar la osii în tranzit fără pre-
lifica tiv u l „Foarte bine". S-au evi­
5 lucrare s-a înregistrat o depăşire de denţiat în mod deosebit prin munca
13 la sută.
r miniere ! gat de mişcare, partidele de mane- Handa, Gheorghe Faur, picherul îoan
de loan
conduse
depusă echipele
Tovarăşul Gheorghe Suciu, im pie­

Uucaci şi alţii.
T a mină n sosit un uti- intrarea în reparaţia pla­ (800 lunar) aşteaptă o in ­ al încercărilor mecanico a echipa lui Nicolae Boiţ răs­ I vră conduse de M ihai Bîc, Iulian
T rif, Traian Stănilâ, Traian Lrâghi-
—' laj nou. Toţi ii dau nificau!. tervenţie care să le pre- „ ■. ontinuat cu tratamentele pund de întreţinerea cu­ La depoul din Teiuş
tîrr-oale se inlz'es'*av:-i, A ici se încheie prim ul lungească durata de func­ termice. Ua rezolvarea a- rentă si buna funcţionare cescu, m anevranţii I. Câlugâru, E.
sînt curioşi să ştie da< â in­ 4 ' capitel din viaţa orică­ ţionare. Viaţa multora a- ccslei probleme s-au ală­ a celor peste 6.000 de va- I Bozan şi a lţii se numără printre cei Şi m uncitorii, inginerii şi tehnicie­
dicii tehnico-cconomici sint rei maşini sau utilaj. Din­ tîrnă de o mică gheară do turat de bună voie si lăcă­ gonrte. Nu e deloc uşor t care au contribuit la îndeplinirea şi nii depoului de locomotive din Teius
superiori celorlalte maşini colo cir aparenţe. de extracţie ori de un clichet tuşii Gheorghe Tripa. Cons­ da-ă ţinem seama de gre­
Şi instalaţii şi prin ce anu­ obişnuitul aepsta comun, uzat. fără de care rănim tantin Tănase. Vîoret Ma- utăţile ce le implică iarna I depăşirea planului pe luna ianuarie.
me se caracterizează. Voi cotidian, începe celalalt do­ inofensive. Ua strung, se les şi alţii. In final, efor­ si condiţiile existente în
să mai afle şi cine va a- meniu despre care se vor­ încearcă pentru prima dată turile au fost încununate subtzian. Pînă acum însă,
vea „norocul" sâ-i încerce beşte si se scrie mai puţin : ren li '.-civil acestor piese In de succes. Acum. m ult aş­ transportul a funcţionat ca
puterile. Este o reacţie mozaicul de meserii al a- caz de reuşită se va renun­ teptatele piese de schimb un ceasornic bine pus la
spontană, firească. Oamenii telierelor, unde toate u ti­ ţa la im portul lor. După se produc în serie, după punct.
se gîndesc că maşina le va lajele şi maşinile sînt su­ cum se vede, miză mare, nevoi. Facem cunoştinţă cu cîţi-
micşora efortul fizic, ce- puse unei chirurgii meca­ emoţii, şi... iată că se pro­ Ne continuăm itinerariul va pasionaţi ai noului, ale
rîndu-le în schimb un spor nice şi electrice pentru a bează prim ul perforator prin atelier. La un banc căror nume se leagă strîns
de cunoştinţe profesionale, fi reanimate, înzdră venite completat cu piesele execu­ vecin, echipele conduse de de perfecţionările aduse u- Vizita delegaţiei guvernamentale
de gindiie. şi redate producţiei. Să ne tate în atelierul minei. Alte V irg il Tudoran, Gheorghe tilajeloi miniere. Dispoziti­
oprim aşadar, în m ijlocul strîngeri de inimă, noi e- Drăgoi si Matei Tovie. sint vul pentru ascuţirea cuţi­
Tu aceeaşi zi. maşina de romane în Anglia
încărcat minereu — iscusiţilor lăcătuşi, neîntre­ moţîi. alte semne tip între­ specializate în repararea telor la maşinile de rinde-
dpspre ea este vorba — a cuţilor strungari, m eticulo- bare Rezultatul ? Funcţio­ sî ascuţirea burghielor de lat este rezultatul unei în­ Conducătorul delegaţiei. Alexandru Bîrlădeanu a oferit un dineu la
luat drum ul abatajelor. P ri­ şilor electricieni, indem î- nare ireproşabilă ! perforare, operaţiune care delungat? munci de ceire- Ambasada română din Londra.
mul examen în întîlnirea naticilor fo rjo ri, al tuturor \ / f a i greu a fost cu însu- solicită multă precizie si tare si experimentare a lă­
celor care prin munc a lor, indeminare. Buna pregăti­ cătuşilor Sabin Botici şi
cu roca milenară, a fost , v * sirea tehnologiei ele
prelungesc viaţa u tilajelor re profesională a oameni­ Gheorghe Barbu. Alte două
trecut cu succes. In zilele fabricaţie a pistoanelor. Problema cipriotă din nou în actualitate
următoare, norm atorii au miniere. bielelor şi segmenţilor de lor îi fereşte de a avea re­ dispozitive pentru confec­
avut de lucru. Productivi­ r \ e la început sintem sur- la maşina de încărcat me­ proşuri din partea m io p ii­ ţionarea unor piese de
tatea in abatajul cu încăr­ prinşi de numărul im ­ canic. Cea mai mare d ifi­ lor O statistică sumară a- schimb şi confecţii m etali­ 9 Semne ale unei încordări între cele doua com unităţi © Se sem­
care mecanică a depăşit presionant si de diversita­ cultate consta in găsirea ratâ că din cele peste 23.000 ce. ridică prestigiul profe­ nalizează o înrăutăţire a re la ţiilo r dintre Grecia şi Turcia. © Ua 9 fe­
toate prevederile Oamenii tea utilajelor miniere pe m aterialului care să rezis­ de burghie, cîte se ascut şi sional al strungarului Vio- bruarie urmează să sosească la Nicosia, consilierul politic al secretarului
din brigada lui Teodor care le întîlnim Notăm in te efortu rilor la care este se repară intr-n singură lună. tpI Sida şi forjo ru lu i Gheor­ general al O.N U.
Gherman, au deprins re­ fugă citeva : maşini de în­ supusă maşina în abataj. rar sc lntim plă ca unul din ghe Ometa.
pede „secretele" folosirii cărcat, ventilatoare pneu­ Primele piese n-au răspuns ele să facă calea întoarsă, Lista ponte continua cu Luptele din Vietnamul de sud
noului utila). Ba au desco­ matice. perforatoare pneu­ acestor cerinţe. Insuccesul clin abataj la atelier. De alte exemple Ne oprim
perit că prin efectuarea a- matic*3. ciocane de abataj, nu l-a dezamăgit pe Vio- altfel, unul din c rite riile aici consemnind o consta­
nunnlor pregătiri m in u ţi­ vagonete, pompe, tro lii, scu­ rel Sida Dim potrivă, con­ principale ale întrecerii so­ tare omniprezentă : cu m i­ © Un im portant convoi guvernamental a căzut înti -o ambuscada in i­
le de mină. într-o gamă cialiste este tocmai calita­ gală şi pasiune, cu preci­ ţială de patrioţi in delta flu viu lu i Mekong © Operaţiunea de marc am­
oase, randamentul maşinii vins că trebuie să găseas­
poate fi mai mare M în uită nesfîrşită. confecţii m etali­ că o soluţie onorabilă, a tea reparaţiilor. Şi în ce­ zie de chirurg, colectivul ploare „A ripa albă" iniţiată de comandamentul trupelor S.U.A., a rămas
cu pricepere, maşina de în­ ce in sute şi m ii de repere. luat totul de la capăt cu lelalte secţii ale atelierului, atelierului luptă pentru a fără rezultate.
cărcat, alături de celelalte Ne oprim la echipa de şi mai multă rîvnâ şi r i­ forţele sînt concentrate în reda producţiei maşinile şi
strungari condusă de Vio- direcţia prelungirii duratei utilajele miniere care-şî La Paris continuă ancheta în „cazul Ben Barka“
m iiloare tehnice, şi-a făcut rel Sida Cîteva sute de gurozitate ştiinţifică, Şirul de funcţionare a m aşinilor capătă o nouă tinereţe Tovarăşa tacob Elena, de la C.S H.,
pe deplin datoria pînă la perforatoare pneumatice cercetărilor de laborator si şi utilajelor. Lăcătuşii din - s. TRUŢA lucrează la rebobinarea unui motor.