Page 3 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SO CIALISM ULUI Nr. 3448

y ' B B
R a s p u n i ■ • 1 o l SJ U i c r i a i a
y y
n
â i

y f i LAZÂR DAVID — prim -secrefar al ComiteSifîui orăşenasc Petroşani al P.C.R- ‘
_
% r
GAVRILÂ DAVID — preşedintele Consiliului local a! sindicalelor Peîroşani.
Combinatul carbonifer Valea Jiu­ ceasta perioadă să iie însuşite n dală
' __ lui a încheiat anul 1965 cu planul cu parcurgerea fluxului tehnologic
fng. lOArS! LAZÂRESCU — direefor general a! Combinatului carbonifer « îndeplini!. Plusul de numai 531 do in practica producţiei, astfel Incit
tone realizat (ala do sarcinile anini iu Ia srîr.şilul instruirii noul angajai sT
Valea Jiului nu reprezintă posibilităţile reale alo posede şi elementele calificării nu
exploatărilor miniere. Cauzele care numai pe colo de aclimatizare, el pu­
MIHÂI M AXIM — prim -secrefar al Comifefuiui orăşenesc Petroşani al U.T.C. d au generat această situaţie şi măsu­ ţind ii trimis să muncească la o ri'
------------ -- - --------- ' A rile preconizate în vederea realizării care lucrare.
ritmice a planului, au constituit o- U'rmind linia analizei cauzelor ne-
bicclul convorbirii avute cu tov. ing. rilm icitâ lii producţiei mă voi opri şl
■ ■ n M N M i
loan Lâ/ărcscu, director general al asupra problemelor de aproviziona­
Combinatului carbonifer Valea Jiului. re. Dacă prima parte a anului trecut
Anul care a trecut, a fost marcat de unele rezultate conducerile tehnice au rezolvat propunerile făcute în — Neritmicitatca îndeplini­ a fost marcată dc defecţiuni, care
frumoase înregistrate de colectivele de muncă din Va­ adunările grupelor sindicale. Din această cauză nume­ rii planului este una din cau- au dus piuă la scoaterea tliu produc­
lea Jiului în întrecerea socialistă. Ele s-au concretizat roase propuneri au rămas ncvalorificatc. minerii în- I zcic rezultatelor sub posibili- ţie a unor locuri de muncă, am cer-
în depăşirea sarcinilor la extracţia de cărbuni, în îm­ lîmpinind greutăţi în realizarea sarcinilor dc plan. fi lălile reale alo exploatărilor Itliulinou că o etapă circa in ceea co
bunătăţirea calităţii 5i reducerea Drotului de cost. 1» — Pornind de Ia cxpcricnla anului trecut, ce miniere. Ce efect a avut asu- priveşlc aprovizionarea cu materiale,
unele exploatări însă. indicatorii do plan n-au fost rea­ preconizaţi pentru ca iu acest an inlrcccrea so­ I pra bunului mers al producţiei? utilaje şi piese do schimb a fost tre­
lizaţi ritm ic lună de lună. unele obiective ale întrecerii cialistă să mobilizeze întreaga masă de mineri !a Ncritmicitutoa a condus la o cx- cută. Ele sc află în cantităţi suficien­
socialiste n-au fost îndeplinite. muncă susţinută pentru îndeplinirea ritmică a ploalare, uneori norationolă, la sla­ te in depozitele combinatului. Aceas­
Despre cauzele care au acnerat aceste lipsuri am so­ planului şi a anqaiamcntclor ? ba întreţinere a lucrărilor miniere, ta însă, nu înseamnă că minerii nu
licitat părerea tovarăşului Gavrilâ Duvid, preşedintele — In acest an biroul Consiliului local al sindicatelor I o umbrit într-o oarecare măsură qîu- resimt lipsa lor in abataje. Cauza ?
C onsiliului local al sindicatelor din oraşul regional Pe­ din oraşul regional Petroşani îşi va îndrepta atenţia dircii în perspectivă. As vrea însă. Deficientele care mai nersislă încă in
troşani. spre organizarea mai bună a întrecerii socialiste, spre pentru că ritmicitatea producţiei este organizarea transportului din depozi­
M — Ce învăţăminte traqcli din experienţa anu- desfăşurarea unei munci concrete de îndrumare a or- o problemă complexă, să vorbesc te la locul dc muncă. I'enlru rezol­
a lui trecut în ce priveşte activitatea organelor sl oroanelor si organizaţiilor sindicale. Directivele C.C. al despre cauzele care au qener.U îu a- varea problemei va trebui să no în­
@ organizaţiilor sindicale pentru buna desfăşurare P.C.R. către toate organele şi orqamzaliilo do partid, nul trecut munca în asalt. Dacă no dreptăm alentia îu două direcţii :
a întrecerii socialiste ? sindicat şi U.T.C. cu privire la criteriile principale alo referim la neritm icilatc trebuie sub­ extinderea metodelor noi de susţine­
r — In anul trecut, unele îplreccrii socialiste pun in liniat faptul că ea s-a manifestat atît re po dc o parte, iar pc dc altă par­
colective de muncă au obţi­ faţa noastră sarcina de a da in cadrul decadei, lunii şi chiar a te. modernizarea transportului si co­
nut rezultate frumoase, iar întrecerii un caracter mobi­ întregului au. începutul perioadelor interesarea materială a personalului
altele nu $i-au realizat sar­ lizator. Dezbaterea D irecti­ amintite a fost marcat. în m ajori­ de deservire.
cinile de plan şi deci. nici velor în organizaţiile sindi­ tatea cazurilor, dc norealiz/iri. iur Experienţa a demonstrat că mine­
angajamentele. De aici se cale a scos in evidentă ho- sfîrşitul lor de o muncă intensă pen­ rii care aplică noile metode de sus­
desprind două aspecte ale lărîrea minerilor de a munci tru recuperarea minusurilor. Feno­ ţinere cu slilpi metalici n-an resim­
neobosiţi pentru realizarea menul este in general cunoscut, dar ţit clocit în mică măsură lipsa mate­
activităţii desfăşurate de or­ im s-a acţionat operativ asupra cau­ rialului lemnos. Po lingă aceasta,
ganele şi organizaţiile sindi­ întocmai a sarcinilor de plan zelor care l-au generat, nfirmîndu-se chiar şi în condiţiile aprovizionării
şi a angajamentelor luate
cale. Modul cum a fost or­ chiar că „aşa-i in mină” . Această abundente, in locurile do muncă cu
ganizată si cum s-a desfăşurat întrecerea socialistă $1 în întrecere. Spre deosebire de anii Ireculi. in acest on concenlie s-a manifestai în slaba susţinere metalică sau mixtă, s-au
popularizarea operativă a experienţei şi a rezultatelor organele sindicale au urmărit ca angajamentele să fio preocupare pentru aprovizionarea realizat însemnate economii de lemn.
obţinute de brigăzile de mineri. cil mai apropiate dc posibilităţile concrete dc care dis­ locurilor do muncă cu materiale şi Tn ceea cc priveşte cel rlc-al doilea
pune fiecare brigadă, să vizeze realizarea şi depăşirea
In ceea ce priveşte buna organizare a întrecerii me­ principalilor Indicatori de plan. vagonelg goale, în asistenţa tehnică aspect, vom căuta posibilităţi de in ­
rită scoasă in evidentă experienţa comitetelor sindica­ In acest an va trebui să no preocupăm mai mult do nccoresptinzăloare la începutul lu ­ troducere a micii mecanizări în trans­
telor do la Anînoasn. Pelrila si Lonea. îndrumate do activitatea grupelor sindicale, adevărate nuclee ale mun­ nilor. în neglijarea întreţinerii lu ­ portul materialelor, crearea dc Cai do
comitetele de partid, ele an nus în fata Colectivelor de crărilor miniere, a maşinilor şi ulila- acces pe cil posibil drepte, cu nrofil
cii sindicale. Rolul lor activ va treimi să se facă simlit
muncă obiective concrete cum sînt depăşirea sarcinilor ori dc cîtc ori va fi nevoie, nu numai la siirsitul lunii. lelor. mare. A cearta va impune studierea
de plan, îmbunătăţirea calităţii cărbunelui si reducerea Aceasta va face ca munca sindicală să fie operativă, — A ţi amintit cj munca »n posibilităţilor de extindere a norme­
preţului do cost. Evidenta strictă si popularizarea z il­ nu numai constatativă, ea va contribui la creşterea com­ asalt a umbrit în oarecare mă­ lor (u motivare tehnică şi ia perso­
nică a rezultatelor obţinute de fiecare brinadă $i sector bativităţii maselor, la întărirea disciplinei în muncă. sură qînrJirca în perspeetivă. nalul do deservire, pentru ca acesta
prin panourile întrecerii socialiste, prin staţiile de ra­ O deosebită alenlie vom ncordn popularizării experien­ La ce vă referiţi ? să (ie cointeresat material in apro­
dioamplificare au avut darul să dea întrecerii un carac­ ţei înaintate, rezultatelor obtinulo în întrecere. în acest I - Munca în asalt pc lingă faotnl vizionarea locurilor de muncă pro­
ter viu. mobilizator. Grupele sindicale au dezbătut in scoj) preconizăm organizarea unor schimburi dc expe­ c5 duce la cheltuirea suplimentară a ductive.
adunările lunare problemele principale ale producţiei, rienţă înlre brigăzi, sectoare si exploatări, privind me­ for Ici de muncă, la uzura prematură jj — Din cele relatate sc des­
ou analizat cauzele pentru care uncie brigăzi de mi­ todele avansate do lucru, organizarea muncii, folosi­ a maşinilor şi utila golor, îngustează prinde concluzia că moderni­
neri nu şi-au realizai sarcinile de plan. Rezolvarea ooc- rea maşinilor, utilajelor si a noilor materiale de sus­ orizontul cadrelor de ronrlur.c-re.
rativa a propunerilor făcute în aceste adunări a dus ţinere Inlrc roinitelele sindicalelor preconizăm schim­ Preocuparea pentru qusiioo căilor de zarea procesului de producţie
implică îmbunătăţirea activită­
la îmbunătăţirea organizării muncii, la o mai bună apro­ buri do exponentă privind organizarea, desfăsuraroa si rezolvare imediată, şi de cc n aş rţ ţii de normare şi organizare a
vizionare cu materiale şi vaqonete goale. spune-o, mereu prin provizorate, a
popularizarea rezultatelor întrecerii, in anii Ireculi co­ ti muncii. Ce preconizaţi îu a-
In alte exploatări miniere din Valea Jiului, cum sînt mitetele sindicatelor nu s-au preocupat suficient (le pro­ problemelor pe rare Ic ridică acti­ Q coastă direcţie ?
I.upeni, Vulcan. Uricani si E D.M.N.. comitetele sindica­ paganda tehnică, de activitatea comisiilor inginerilor şi vitatea zilnică, nu-li mai permite să — A lît măsurile tehnico-organiza-
telor n-au ovut aceeaşi preocupare pentru a imprima tehnicienilor de lărgirea mişcării de inovaţii şi orien­ priveşti dincolo de necesităţile cu­
întrecerii caracterul ci mobilizator. Ele n-au pus în tarea ei spre rezolvarea problemelor concrete rhlicate rente, să ai In atenţie perspectiva. torice luate piuă acum, cit si cele in
fata colectivelor de mineri asemenea obiective care de producţie. Aceste obieclive se vor alia in acesl an Nu puţine au lost cazurile în care perspectivă vizează îmbunătăţirea
să-i mobilizeze la o muncă susţinută pentru realizarea în centrul activităţii organelor ţi oroanizatiilor sindi­ unele exploatări n-au dispus do fron­ dolarii tehnice, organizarea ş lim lili-
$1 depăşirea tuturor indicatorilor de plan. Faptul că la cale din exploatările minirrp. Un arcant deosebit va turi dc lucru active .Şj, aceasta, s-a că a producţiei si. în ultimă instan­
nivel de briqă/J s-au luat angajamente numai la ex­ trebui să punem pe formarea unei puternice oninii de Intîm plit mni ales la începutul lunii, ţă, realizarea ritmică a planului. In
tracţia de cărbuni a dus la creşterea cenuşei din căr­ masă împotriva indisciplinei, a abaterilor de la disci­ cînd rlm cauza neeşalonării lucrări­ această direcţie însă, cred că a fost
bune, la ncincadrarca în preţul do cost planificat. plina <le produclic. lor de ramblccre mai multe abataje scăpat din vedere caracterul dina­
Comitetele sindicalelor n-au îndrumat grupele sindicalo Acestea sînt doar cîleva din problemele asunra că­ au lost scorie din producţie Tot din mic al normării. La ce mă rcfcc ? In
să desfăşoare o activitate pprmanentă. să intervină ope­ rora ne vom îndrepta atenţia în acest an neutru a im­ lipsa preocupării pentru asigurarea subteran an fost introduse utilaje si
rativ pentru rezolvarea problemelor pc caro le ridică prima întrecerii socialiste un p u tern ic caracVr mobi­ perspectivei au fost lăsate pc plan maşini moderne, de mare productivi­
activitatea de producţie, n-au dus o luptă susţinută pen­ lizator al minerilor pentru îndeplinirea ritmică a sar­ secundar lucrările de deschidere şi tate, materiale noi dc susţinere care
de
au dus |a reducerea numărului
tru Întărirea disciplinei. Ele n-au urm ărit felul in care cinilor de plan si a angajamentelor. pregătire. Urmarea a fost inevitabilă: posturi auxiliare fi ros laic. Normarea
minerii din abataje n-au avut asigu­
rată în permanenţă linia do front însă, n-a ţinut pasul cu moderniza­
activă. rea. Iu aceste condiţii normele n-au
mai fost mobilizatoare, iar maşinile
Rezultatele înregistra­ O mare parte dintre lucrătorii sat de dorit. Comitetele U.T.C. In cursul trim estrului IV însă, s-a n-au fost folosii o la înlreaga capaci­
te de m inerii Văii Jiu­ exploatărilor miniere din Valea n-au pus imediat în discuţie pe acordat toată atenţia atît acestor lu­ tate. Dar să analizăm şi „reversul
lui in cursul anului tre­ Jiului sînt tineri, dintre care, u- cei care au încălcat normele de crări cil şi celor dc investiţii. Aici medaliei", fn multe sectoare şi fron­
cut, cinci numeroase co­ nii au îm brăţişat de curînd me­ tehnică a securităţii, s-au discu­ au fost repartizate să lucreze bri­ turi de lucru condiţiile de zăcămiiit
lective din sectoare şi seria de miner. Marea m ajoritate tat doar cauzele accidentului, găzi cu o experienţă bogată, iar con­ s-au schimbat. în bine sau în rău, au
exploatări si-nu depăşit a tin e rilo r participă cu entuziasm dacă acesta a avut loc. Dar aba­ ducerile tehnice an urmărit îndea­ apărut greutăţi sau s-a trecut peste
cu m ult sarcinile pla­ alături de vîrstnici la îndeplini­ terile care n-au provocat acci­ proape aprovizionarea locurilor de ele. Nici îu aceste îm prejurări nor­
nificate. sînt concreti­ to rilo r de bază din con­ activitatea organiza­ rea sarcinilor pe care partidul Ic dente n-au fost supuse critic ii muncă cu materiale si vaqoncto, în­ marea u-a Imul Inlotdeaunea seama
zarea muncii depuse de organizaţiilor de partid ducerea com binatului şl ţiile de partid pentru pune în faţa m inelor din Valea colectivului. Astfel caracterul pre­ drumarea tehnică s-a îmbunătăţit. de condiţiile concrete ale fiecărui lor
organele şi organizaţiile şi-au îndeplinit ritm ic conducerile tehnice ale Jiului. Despre felul în care orga­ ventiv al m uncii noastre a scă­ Ţoale aceste măsuri au avut ca re­ dc muncă. A c c j n Ij este o deficientă
de partid pentru coor­ planul. Rezultatele cu îndeplinirea acestor nizaţiile U.T.C. au m obilizat t i­ zut, eficacitatea nefiind cea
care aceste colective au exploatărilor a creat po­ sarcini şi ce măsuri zultat accelerarea lucrărilor, întru- dc nalură organizatorică. Mă refer
donarea întregii a ctivi­ sibilitatea studierii a- nerii la o muncă susţinută pen­ scontată. cît ete aveau să deschidă linia dc la faptul că exploatările miniere nu
tăţi economice. O biecti­ încheiat anul 1965 ara­ profundate a cauzelor preconizaţi ? tru realizarea ritm ică a sarcini­ Aş dori să mă opresc puţin a- front pentru acest an. au uit serviciu rle organizare a mun­
vul central al muncii tă că in exploatările m i­ care au generat răm îneri lo r de plan. cît şi despre perspec­ supra califică rii şi rid ic ă rii ca li­ cii şi producjieî, ci de muncă şi sa­
com uniştilor a fost şi niere din Valea Jiului în urmă, precum şi lua­ — A nul 1966 J-am în­ tivele muncii în rîndurile tine­ fică rii profesionale. I ’c lingă mo­ Eficienta măsurilor luate s-a con-
continuă să răm ină rea­ există condiţii pentru rea unor măsuri concre­ ceput cu răm îneri in retului am adresat tov. lWihaî bilizarea tin e rilo r la cursurile de cretizat In rezultate superioare pier- larii. care este un serviciu funcţiona!.
lizarea integrală a tu ­ realizarea ritm ică n te operative pentru re­ urmă faţă de planul ex­ Maxim, prim-secretar al Comite­ calificare şi la cele de ridicare a (lorilor precedente. Pentru o j ustă Or, în actualele condiţii, in care pro­
turor indicatorilor de planului. medierea deficienţelor. tracţiei dc cărbuni da­ tu lu i orăşenesc al U.T.C. Petro­ c a lifică rii profesionale Comitetul planificare n producţiei au fost ana- blema organizării ştiinţifice «î produc­
Succesele obţinute au
plan. In cadrul analize­ croat pe lingă o atmos­ Eficienţa acestor măsuri torită mai ales tim pulu i şani, eîteva întrebări. orăşenesc U .TC . Petroşani a în­ lizale ntit prohminurclo anului I96U. ţiei a devenit o necesitate, se im­
lor făcute in adunările s-a concretizat în faptul rece, a lip su rilo r de la — In cursul anului 1965 în drum at comitetele U.T.C. din ex­ cit şi cele ale trimestrului I fu urma pune încadrarea acestui serviciu ru
generale, în plenarele feră dc muncă însufle­ că anul economic a fost lucru, cît şî unor defi­ exploatările miniere din Va­ ploatările miniere să organizeze analizei s-a constatat că linia dc personal specializat, care să cunoas­
ţită şi o stare dc anto­
comitetelor de partid şi nul lium iro la unele ca­ încheiat dc către Com­ cienţe în executarea adunări în care tin erii să între ­ front nu este identic egală cu rapa­ că întregul flux tehnologic al extrac­
ale Com itetului orăşe­ binatul carbonifer Valea pregătirilor de iarnă la lea Jiului au fost brigăzi care be, iar inginerii să răspundă, să ritatea de producţie. Ne lipsesc ca­ ţiei de cărbuni.
nesc dc partid Petro­ dre tehnice dc )a Jiului cu sarcinile în ­ unele unită ţi miniere. nu şi au realizat ritmic pla­ invite la adunările generale to­ dre bine pregătite. I a unele exploa­ — Pentru că a(i intrat fn
C.C.V.J. şi exploatările
şani, s-a apreciat, pe miniere. Unele comitete deplinite. La producţia Aşa se face că in p ri­ nul. Care a fost preocuparea tări avem strangulări In producţie. domeniul perspectivei, v-am
baza experienţei anilor globală realizarea este mele şapte zile ale lu n ii organizaţiilor U.T.C. faţă de varăşii din conducerile tehnice, Este cazul aerajului la Uricani. al ruga să (reecli în revistă mă­
precedenţi, că ritm ic i­ de partid au slăbit con­ de 101,3 la sută, la pro­ ianuarie, pe întregul modul in care tinerii au con­ dar iui s-n ocupat în suficientă transportului In prepnmlia Pelrila şi surile ce Ic vcli lua îu acest
tatea în d e p lin irii planu­ trolul asupra a ctivităţii ducţia marfă 100,7 la combinat, s-a înregis­ tribuit la îndeplinirea planu­ măsură de organizarea unor ac­ altele. S-au constatat, de asemenea an pentru realizarea ritmică a
lui constituie o rezervă conducerilor tehnico-ad- 6iită Datorită faptului trat un minus de peste ţiuni atractive care să ducă la r i­ nuilte defecţiuni dc natură organiza­ planului.
însemnată de sporire a m inistrative, au neglijat că in prim ul semestru 5.000 tone de cărbune. lui ? dicarea ca lifică rii profesionale. — Anul I96G va fi marcat dc in*
producţiei de cărbuni. urm ărirea modului in s-au înregistrat răm îneri M ăsurile imediate luate O privire re­ Comitetele UTC torică în aprovizionarea tehnico ma­ [roducerca pe scară largă a mocani*
Anchetei ziarului nostru care s-au aplicat planu­ mari în urmă, planul de de conducerile tehnice trospectivă asu­ din exploatări terială. precum şi o slabă muncă dc zării în exploatările miniere. In a-
rile dc măsuri, precum
a răspuns şi tovarăşul şi felul in care s-au re­ creştere a productivită­ la indicaţia com itetului pra a ctivită ţii n-au urm ărit îndrumare şi control din partea cor­ ccaslă direcţie mi se par deosebit do
Lazâr David — prim-sc- alizat propunerile făcute ţii muncii pe întregul orăşenesc de partid au desfăşurate de or­ P f c f s P l ' i modul în cure ti­ pului (ehnico-inginerosc. Importanţe două probleme : extinde­
cretar al Com itetului o- în adunările generale an s-a îndeplinit numai dus la remedierea defec­ ganizaţiile U .TC. nerii îşi însu­ — Ce măsuri a luat condu­ rea susţinerii şi tăierii mecanice şi
răşenese Petroşani al ale organizaţiilor de ba­ în proporţie de 99 la ţiu n ilo r tehnice, de a- în s p rijin u l pro­ ■ şesc cunoştinţele ci cerea combinatului pentru re­ cercetarea ştiinţifică, aprofundată, a
P.C.R. ză si consfătuirile dc sută. Iu urma analizei provizionare şi trans­ ducţiei scoate in profesionale, fe ­ NI medierea linsurilor despre care problemelor care deschid perspecti­
lul în caic lecto­
evidenţă aspecte
port, la recuperarea ră-
fj
aţi amintit ?
— Ce concluzii producţie. Comitetele de făcute în cadrul biroului mînenii în urmă. Con­ care privesc mai rii preg.ite.se si — In tot cursul celui de al doilea va creşterii continue a productivită­
desprindeţi din acti­ partid nu s-ou sesizat Com itetului regional de sider însă că acest în­ ales stilul de - • expun lecţiile. In semestru al anului Irecut atenţia ne-a ţii muncii cu reducerea efortului fi­
)u tim p de faptul că a- partid, s-au luat măsuri ceput nu va caracteriza muncă. Cu toa­ vederea unei te­ zic. Aceste două direcţii implică ex­
vitatea desfăşurată care în trim estrul IV au fost concentrată asupra completăm tinderea susţinerii cu stîlpi feromaticî,
de organizaţiile de sistenţa tehnică nu era dus la depăşirea pro- activitatea com binatului, te că unele or­ meinice pregătiri efectivelor, aceasta liinrl o condiţie a folosirii transportorului blindat'
că în exploatările m i­
in
asigurată peste tot
partid in coordona­ mod corespunzător, nial d i ir-tî v i tăţ ii plan ificate ganizaţii U.T.C. 1 v . ? v w l profesionale as necesară punerii in exploatare, la în­ T.lt. 3, care a condus In creşterea v i­
preocupat
s-au
rea activităţii econo­ ales iu schim burile îl cu 3 la sută nereusindu-se niere există create toa­ de educarea dra­ propune în fiin ţa ­ treaga capacitate, a tuturor frontu­ tezei de avansare intr-un abataj
te condiţiile pentru
ca
şcoli
unor
rea
mice în cursul anului şi III, că m ajoritatea in ­ insă să se recupereze ră- planul să fie îndeplinit gostei faţă de profesionale care rilor de lucru. Astfel am reuşit să în­ Ironicii lung dc 90— 110 m dc la 23
cepem noul an cu efective care se
trecut ? ginerilor lucrau în p ri­ mînerea în urmă. M ă­ zi de zi. Dc aceea obiec­ muncă în rindu- să asigure o ca­ înscriu în cilrele <lc plan. Mare parte m l. Ia 36 m l. pe lună sl la un spor
mul srhim h şi in servi­ surile luate în urma in ­ rîIc tinerilor, a- E r t Z h a Hu S T k h K o I $
— P rivită în ansam­ d icaţiilor biroului Co­ tivu l principat al acti­ lificare comple­ dm muncitorii noi angajaţi sint îns.i dc productivitate de aproape 3 tone
blul eî munca dusă de cii funcţionale nefiind m itetului regional de vită ţii com uniştilor va ccastă preocupa­ M u l*!* '■--V xă, in perspecti­ nepregătiţi. V;i trebui ca încă de pe pe post Va trebui, de asemenea, ex­
comunişti. activita-tca legaţi d îic d de activita­ partid pentru reducerea continua să râmînă rea­ re n-a fost colec­ vă. acum conducerile tehnice ale exploa­ tinsă în abataje susţinerea metalică
organizaţiilor de partid tea de producţie. A- lizarea ritm ică a planu­ tivă, nu toate acţiunile organiza­ tărilor să se îngrijească îndeaproape
ceasta a dus la slăbirea storurilor supranorm afi- — Ce măsuri preconizaţi cu stîlpi TCFMJN cu grinzi în con­
în ceea ce priveşte co­ lui dc către fiecare b ri­ te au vizat îm bunătăţirea m un­ de pregătirea lor profesională. In a-
ve au făcut ca la finele
ordonarea întregii acti­ disciplinei, la abateri de anului ele să fie reduse gadă, sector sau exploa­ cii in subteran. Dacă s-nu ţinut ij pentru ca entuziasmul tine- cest an vom avea în formare 150 de solă si porlirc cu plasă, în care trans­
vită ţi economice din la tehnologia de extrac­ tare. In domeniul teh- adunări, în care tin e rii au între­ muncitori care vor trebui instruiţi portul se face cu (ransporlor blindat,
ţie, la neritm icitatca la 3.100 000 lei. faţă de | rilor să fie pus în valoare ? fn roca ce privoşlc tăierea mecanică,
cadrul exploatărilor m i­ nico-organizatoric obiec­ bat si inginerii au răspuns, dacă temeinic pentru a puica fnlosi ru
producţiei. In urma in ­ peste lâ 000.000 Jei cit — In acest an atenţia com ite­ acolo undo se rezolvă problema sus­
niere n fost marcată de însumau la finele prim u­ tivele principale care au avut loc acţiuni ce au vizat maximum do eficacitate maşinile mo­
0 nouă treaptă, urcată dicaţiilor prim ite din lui semestru al anului stau în faţa noastră, re­ cunoaşterea trecutului de muncă tului orăşenesc, a com itetelor derne ce ne vor li încredinţate. ţinerii cu culuar liber la frontul do
pe scara competenţei, a puntea Comitetului re­ 1965. Acţiunea se con­ ieşite din documentele şi luptă al m inerilor din Valea U.T.C. de la exploatări, va fi în­ Inlrucit condiţiile muncii in subte­ lucru, se vor introduce combina tă­
orientării muncii poli­ gional do partid, biroul tinuă in cursul trim es­ celui de-al IX -len Con­ Jiului, dacă periodic s-a anali­ dreptată spre realizarea ritm ică ran au devenit deosebit do complexe, ietoare KVIl 2, IK-S2M, sau acolo
tice spic problemele Com itetului orăşenesc trulu i I. gres al partidului. ale zat în adunările generale p arti­ a sarcinilor de plan. îndrumarea cred, că perioada aicclatâ instructa­ unde condiţiile1 permit, tăierea cu
principale ale pro­ de partid Petroşani a Plenarei C.C. al P.C.R. ciparea tin e rilo r la îndeplinirea com itetului orăşenesc dc partid jului noilor angajaţi şî instructajul pluguri statice. Pentru abatajele ca-
ducţiei Itiroul co­ luat o sene de măsuri Tot ca urmare a rreş- SÎ sesiunii M arii Adu­ sarcinilor de plan, au fost şi ac­ am concretizat-o în măsuri caic însuşi nu mai sint corespunzătoare. mer.i preconizăm extinderea perfo-
m itetului orăşenesc dc care să ducă la îm bu­ trrii competenţei orga­ nări Naţionale din de- ţiu n i care n-au avut un caracter să ducă la îm bunătăţirea stilu lui Dc aceea, preconizăm să prelungim rajnlui cn perforatoare rotative pneu­
partid apreciază ca nătăţirea activită ţii de n izaţiilor de partid in cpmbric 1965 sînt orga­ concret. Aşa bunăoară, deşi s-a de muncă, la n activitate comba­ perioada de instructaj. Acesta să îie matice. caro reduc timpul de forai'»
pozitive preocupările u- producţie. Au fost im ­ coordonarea a ctivitu lii nizarea ştiinţifică a pro­ cunoscut faptul că numeroase tivă In acest scop nc-ani prepus tăcut de cadre bine pregătite, in a găurilor. Tn vederea mecanizării
nor colective do munca pulsionate lucrările dc economice, s-a îm bună­ cesului de producţie, brigăzi nu-şi realizează planul, desfăşurarea unei intense munci două centre pe intrequl bazin, de c- încărcării se vor studia posibilităţile
de la Aninoasa si Lu- deschidere şi pregătire tăţit munca şi in sec­ prin îm bunătăţirea pla­ cu tin e rii din aceste brigăzi nu politice dc la om ta om. cunoaş­ xemplu Ia Petroşani şi Lupeni. Cu­ dc adaptare a unei maşini dc încăr­
peni pentru moderniza­ pentru asiguri:rea liniei toarele subterane de in ­ n ifică rii interne şi apro­ s-a stat de vorbă pentru a vedea terea tineri l u r. a condiţiilor iu noştinţele caro sc acumulează in n- cat la condiţiile Văii Jiului.
rea procesului dc ex­ de front necesară înde­ vestiţii îndrum ate în ­ vizionării lehnieo-mntc- ce greutăţi întîm pină. care muncesc şi-şi petrec tim pul
tracţie. unde se experi­ p lin irii planului pe a- deaproape de organiza­ rialc, creşterea ponderii Nici îm potriva abaterilor disci­ liber. Analiza felului în care t i­
mentează cu succes po- nul 1PG5 şi pentru arest ţiile <le partid colective­ m uncitorilor direct pro­ plinare n-am desfăşurat o acti­ nerii participă la bunul mers al
clirea abatajelor front n- un. Tn vederea îmbună­ le dc muncă clin aceste ductivi. tn acest scop s-a vitate concretă, combativă. Ca­ procesului de producţie vn îm ­ Din ccic relafalc dc interlocutorii noştri se desprinde concluzia ca
îr eu plasă metalică, tă ţirii asistenţei tehni­ sectoare au reuşit să-şi reactualizat repartiza­ zurile dc indisciplină n-au fost brăca forme concrete dc studie­ minerii din Valea Jiului dispun de reale posibilităţi pentru indcplinircn
susţinerea cu *t;t>> de ce s-a luat măsura redis­ realizeze integral sar>a- rea cadrelor din condu­ puse in discuţia tinerilor, nu s-au re a cauzelor care au dus la ifi- ritmică a planului de producţie. Există creată lima dc frânt activă, care
tip f i i i si Ferom alik eu trib u irii cadrelor tclini- nîlc* anuale şi să înregis­ cerile exploatărilor şi luat măsuri îm potriva acelora mîneri in urmă, dc popularizare acoperă prelimiuareîe extracţiei de cărbuni, depozitele sînt bine aprovi­
grinzi VDU. respectiv co-îngîneresti treze depăşiri de peste combin al u lui cît şi res­ care încalcă disciplina tehnologi­ a experienţei înaintate. Ne vom zionate cu malciidlelc necesare, in exploatări există cadre tehnice şi
5 000 000 lei faţă de pla­
Klnnnc şi transportoa­ Pentru indrumarpa si nul v^lo rir si mai m ult ponsabilităţile m em bri­ că şi de producţie. Unele comite­ ocupa îndeaproape dc brigăzile inginereşti de nădejde, mineri pricepuţi
rele blindate româneşti controlul permanent al de 1.000 ni.l. lucrări m i­ lor biroului com itetului te U.T C. cum este cel de la U’ri- ce nu-şi realizează sa iei ui I j <lc I ii tata conduc ('rilor tehnice stă sarc ina organizării judicioase a în­
TR 3. de mare capaci­ activităţii economico niere faţă de planul fi­ orăşenesc de partid, în- rani a ţinu t doar o evidenţă scrip­ plan şi \om duce o muncă susţi­ tregului proces de producţie Aşa curi sublinia iov Lazăr David, prim-se-
tate. Sînt. dc asemenea, m em brii biroului com i­ trucît acest stil de mun­ tică a absenţelor nemotivate, dar nută pentru întărirea disciplinei,
m eritorii rezultatele ob­ tetului orăşenesc de zic. că si-a dovedit deja c- nu a stat de vorbă cu cei care au pentru respectarea normelor dc rreliir al Comitetului orăşenesc de partid Petroşani, organizaţiile dc
ţinute dc m inerii de Ia partid au p rim it sarci­ firacitntca. Va trebui să lipsit de la lucru. In adunările ge­ tehnică a securităţii. Vom acor­ partid trebuie să sc preocupe îndeaproape de felul in care conducerile
Vulcan care folosesc cu na să se ocuoe .îndea­ — Anul 1966 pune se insiste în mod deo­ nerale s-a analizat sporadic p a rti­ da o deosebit.i atenţie califică rii tchnico-admînislrutivc asigura condiţiile necesare desfăşurării normale a
un randament ridicat proape de cîte o ex­ in faţa minerilor din sebit pe introducerea eu ciparea tin e rilo r la procesul de şi ridică rii ca lificării profesiona­ întregului proces dc producţie. Ele au datoria să urmărească modul îu
combina cu tambur ploatare. fn urma aces­ Valea Jiului sarcini consecvenţă a tehnicii producţie, iar lipsurile n-au fost le a tinerilor, antrenăm unui nu­ care osie asigurată asistenta tehnică în liccarc .schimb, din prima zi a
lumi
KVR 2 la exploatarea tui fel de a munci s-au sporite Io extracţia noi în producţie, pe me­ scoase în evidenţă cu curaj şi măr tot mai mare de tineri ingi­
cărbunilor în stratul IC, elim inat o serie de şe­ de cărbuni şi pregă­ canizarea eficientă a ex­ simţ dc răspundere. neri şi tehnicieni la rezolvarea Organizaţiilor sindicale si U.T.C. Io revine sarcina sa desfăşoare o
precum si susţinerea cu dinţe de analiză. îar ce­ tirea. temeinică a tracţiei dc cărbuni, pe In ceea ce priveşte educarea principalelor probleme ale pro­ susţinută munca politica penlru a antrena întreaga masă dc mineri la în­
sfiloi hidraulici. Pot fi le care s-au ţinut au producţiei anului vi­ îm bunătăţirea calităţii sp iritu lu i de răspundere faţă de ducţiei, la munca de inovaţii. K- trecerea socialista. Ele trebuie să sc preocupe de ridicarea calificării pro­
»uum ",‘?\te multe brigăzi fost m ult mai operative, cărbunelui, pc folosirea respectarea normelor de tehnică fesionale, de întărirea di.srinlinei îu muncă, de promovarea noului in pro­
si din ţoale ex­ au dus la generalizarea ilor. Care sînt obiec­ a securităţii muncii, deşi s-au ţ i­ ducaţia prin muncă a tin e rilo r va ductiv, (actori importanţi de (are depinde in buna măsură realizarea rit­
ploata vile eoni bma-ln lui experienţei pozitive. tivele principale spre raţională a fondului dc nut expuneri, s-au organizat con­ fi principala formă de educare co­ mică a planului la loji indicatorii.
cai c, ur mînd indicaţiile Participarea tu tu ror fac­ cure-şi vor îndrepta tim p productiv. munistă, concretizată in acţiuni
cursuri şi alte acţiuni, aspectul
concret al munci.i politice a lu- tinereşti atractive. Interviu realizat de: SIMION TOP