Page 30 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 30

PAGINA  A  2-A                                                                                                                                                                           DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.  3455




           PROBLEME  ACTUALE




                             S F A T U R I L O R





                                             COMUNALI




                                 D  I S  C  U  Ţ  I  E


             Noţiunea  de  frumos  a  in tra t  astăzi   mul  intre  Turmaş  şi  Jeledinţi  pe  o
           in   vorbirea  curentă  a   oamenilor.   distanţă  de  G  km.
           Peste  tot  se  luptă  pentru  a  se  realiza   O  altă  lucrare  im portantă  va  îi
           ceva  frumos,  care  să  placă,  să  atra­  desecarea  unei  suprafeţe  de  teren
           gă  atenţia.  Dacă  ar  exista  posibilita­  de  pe  te ritoriul  cooperativei  agri­
           tea  să  asişti  la  toate  sesiunile  sfatu­  cole  de  producţie  din  localitate...
           rilo r  populare  comunale  care  se  ţin    Şi  în  comuna  Sibişel,  s-au  execu­
           in  aceste  zile  sau  la  adunările  popu­  tat  în  anul  trecut  lucrări  de  interes
           lare  pentru  votarea  contribuţiei  vo­  cetăţenesc,  iar  in  acest  an  e  preconi­
           luntare  auzi  aceleaşi  c u v in te :  „Să   zat  să  se  facă  m ult  mai  m ult.
           facem  satul  nostru  cit  mai  frumos".   —  Pentru  anul  1960,  spunea  Iov.
            Apoi  oameni  de  toate  vîrslele  îşi  dau   loan  Crişan,  preşedintele  Com itetu­
           părerea,  vin  cu  propuneri,  din  do­  lui  executiv  al  Sfatului  popular  co­
            rinţa  sinceră  de  a  face  localităţile   munal  Sibişel,  ne-am  propus  să  exe­
           in  tare  trăiesc  cit  mai  frumoase.
                                              cutăm  lucrări  de  mai  mare  amploa­
             Comitetele  executive  ale  sfaturilor   re  Cînd  tim p ul  ne  va  permite,  vom
           populare  comunale  din  raionul  Orăş-   începe  lucrările  la  localul  căm inului
           tie,  majoritatea  lor,  se  străduiesc  să   cultural.  De  asemenea,  la  şcoala  ge­                                                     +   o   n o u a   v a r i a n t a
           traducă  In  viaţă  cerinţele  oamenilor.   nerală  vom  amenaja  încă  două  săli                                                            A  TEORIEI  E L A S T IC IT Ă Ţ II
            Iată  de  ce  în  centrul  preocupărilor   de  clasă  Sîntem  siguri  că  şi  pe  v ii­
           stă  activitatea  de  continuă  înfrum u­  putaţilor  şi  a  cetăţenilor.  Deputaţi  Senile de iw m ă                                        Acad.  I.  Vekua,  laureat  al  Prem iu­
                                              tor  vom  prim i  sprijin  dîn  partea  de­
           seţare  .şi  gospodărire  a  satelor.  Pe  a-                                                                                              lui  Lenin.  a  elaborat  o  nouă  varian­                           pi esei  î  8,30  La  microfon,  melo­
           ceastă  temă  am  discutat cu  mnî  m ulţi   ca  Marin  Cimporescu,  Nicolae  Oproiu                                                       tă  a  teoriei  elasticităţii.  Teoria  per­                         dia  preferată  ;  9,30  Sfatul  medi­
            preşedinţi  şi   secretari  de   sfaturi   şi  M ihai  Guţu  sint  exemple  în  acest                                                     mite,  printr-o  metodă  mai  precisă  şi   C in em a                cului  ;  10,05  Muzică  orchestrală
           populare  comunale  din  acest  raion.  sens.                                                                                              «accesibilă  practicii  inginereşti,  să  e-                         de  estradă  ;  10,30  „Fluiera?  de  fag.
             P rim ul  interlocutor  a  fost  tov.  loan                        Start  bun                        mai  viziteze  cu  asemenea  progra­  fectueze  calculul  planşeelor,  baraje­                           m ult zici  tu  cu  drag":  Valea  B is tri­
                                                G rijă  deosebită  pentru  înfrum use­
           Pîrva,  preşedintele  Com itetului  exe­  ţarea  şi  buna  gospodărire  a  satelor                     me  frumoase.  (fOAN  RODEA  —  co­  lor,  corpurilor  de  nave  oceanice,  de   DEVA  :  Catifeaua  neagră  —  ci­  ţei  —  etnografie  şi  fo lc lo r;  11,00
           cu tiv  al  Sfatului  popular  comunal   a  existat  şi  la  Beriu.  Este  suficient                   respondent).                        avioane.                             nematograful  „P atria"  ;  Kaloian  Prim e  a u diţii  de  muzică  româ­
            Geoagiu-Bâi.                                                                                                                                Pentru  rezolvarea  ecuaţiilor,  noua   —  cinematograful  „A rta *  ;  SIME-   nească   realizate  cu   orchestrele
                                              să  am intim   doar  faptul  că  această                                                                                                                                     simfonice  din  C luj  şi  Arad  ;  11,33
                                                                                  După  o  lungă  perioadă  de  inacti­
             —  Noi  acordăm  o  mare  atenţie  ac­  comună  a  ocupat  un  loc  de  frunte  in   vitate.  căminul  cultural  şi  biblioteca  Scurie  informaţii  teorie  nu  recurge  la  ipotezele  clasice   R fA  :  Cronică  cubană  —  cinema­  Pagini  din  operete  moderne  ;  12,10
            ţiu n ii  de  înfrumuseţare  a  satelor.   întrecerea  patriotică  organizată  in                                                         care  atribuie  suprafeţelor  proprietăţi   tograful  „M ureşul-  ;  H UNEDO A­  Interpreţi,  d irijo ri  şi  orchestre  —
            Cine  vine  la  Geoagiu-Băi  cred  că  s-a   anul  care  a  trecut.  Ca  şi  ceilalţi  in­  din  comuna  Iscroni  au  pornit  pe  un       pe  care  nu  le  au  in  realitate.  RA  :  Trageţi  în  Stanîslas  —  cine­  muzică   uşoară  ;   13,30   Muzică
            convins  de  acest  lucru.  In  anul  tre­  terlocutori,  tov.  lo sif  Nislorescu,  pre­  drum  bun  în  organizarea  manifes­  &   La  Draşov,  căminul  cultural  a   La  Institutul   de   Matematică  al   matograful  „S ide ru rgicul"  ;  F u r­  populară  din  regiunile   patri?î  ;
            cut,  dc  exemplu,  pe  lingă  amenaja­  şedintele   Com itetului   executiv  al   tărilor  culturale.  Noul  director   şi   găzduit  un  reuşit  concurs   artistic   Academici  de  Ştiinţe  din  Gruzin  a   tună  deasupra  Asiei  —  cinemato­  13.4")  Tangouri  de  concert  ;  14,20
            rea  de  noi  zone  şi  spaţii  verzi,  plan­  Sfatului  populai  comunal  Beriu  a   noul  bibliotecar,  cu  sprijinul  p rim it   al  elevilor  şcolii  generale  din  loca­  fost  în fiin ţa t  un  sector  de  mecanică   graful  „Flacăra"  ;  C A l.A N  :  Pro­  Interpreţi  dc  folclor :  Gheorghiţa
            tări  de  pomi  ornam entali,  lucrări  de   insistat  asupra  lucrărilor  ce  vor  î'i   din  partea  Com itetului  pentru  cultu­  litate.  Răspunsuri  bune,   răsplătite   ai  cărui  colaboratori  elaborează  de   cesul  profesorului  W cir  —  cine­  Kistea  şi  D um itru  Părt aş  ;  15,00
            întreţinere  a  dru m u rilor  am  avut  de   executate  în  acest  an.  ră  şi  artă  Petroşani,  au  reluat  activi­  cu  prem ii,  au  dat  elevii  Popa  Silvia.   pe  noile  poziţii  teoria  învelişurilor.  matograful  „11  Iunie" i  GH ELAR :   Recunoaşteţi  soliştii  ?  —  muzic ă
            realizat  unele  obiective  mai  mari.                              tăţile  permanente  de  la  căminul  cul­  Sinea  Maria,  Vinţan  Cornelia.  Paş-                          lano.şik  (seriile  I  şi  II)  —  cinema­
            Este  vorba  in  prim ul  rinei  de  cons­  —  Continua  înfrumuseţare  a  sa­  tural  şi  bibliotecă.  tiu  Aurica,  Roşu  Nicolae,  Mntieş  N i­  +   CUTREMURE  IN  GRECIA  tograful  „M in e ru l";  T E L IU C :  Pe   uşoară  :   16,50   Cîntecc   aproa­
            trucţia   localului   de   cămin   cul­  telor  este  o  problemă  care  ne  intere­  Pe  lîngâ  programele  form a ţiilo r   colae  si  fra ţii  Olteanu.  (IO AN  M O L-     urmele  lui  Ahmed  —  cinemato­  pe   uitate  ;   17,20   Colegi   de
            tural,   unul   dintre  cele   mai   fru ­  sează  în  mod  deosebit.  Vrem  să  a-   locale,  la  căminul  nostru  au  prezen­  DOVAN).    Duminică,  in  centrul  Greciei  s-au   graful  „M in e ru l"  —  PETROŞANI:   liceu  ;   18,03   In   jurul   glo­
            moase   din   regiune.   Numai   prin   jungem  pînă  acolo  îneît  cine  ne  v i­  tat  spec tacole  echipe  de  la  cluburile   ^   Şi  pe  scena  căm inului  cultural   produs  din  nou  trei  cutremure  vio­  Bocceluţa  —  cinem atograful  „7   bului  ;   18,14  Cîntă  orchestra  de
            muncă,  patriotică   şi   folosirea   re­  zitează  să  spună  cu  to;ttă  sincerita­  clin  oraşul  regional  Petroşani.   De   din  Peştişul  Mare,  oraşul  regional   lente  Populaţia  a  ieşit  iar  din  case   Noiem brie"  ;  In  compania  lui  M ax   m uzkă  populară  a  casei  raionale
            surselor  locale  s-au  realizat  eco­  tea :  „A ici  sînt  buni  gospodari".  De   m ult  succes  s-a  bucurat  spectacolul   Hunedoara,  a  avut  loc  un  program   şi  a  stat  ore  întregi  in  ju ru l  focu-  Lindcr  —  cinematograful  „Repu­  de  cultură  din  Cîm pulung-M us-
            nomii  în  valoare  de  230.000  lei.   pildă  vom  executa  reparaţii  şi  între­  m inerilor  din  Aninoasa.  artistic  prezentat  de  către  elevi.  Pe                     blica"  ;  LUPENf  :  A  fost  odată  un   cel  ;   19,30   Varietăţi   muzicale  ;
            Localul  va  fi  dat  în  curînd  5n  folo­  ţin e ri  de  drum uri  pe  o  distanţă  de              lingă  momente  bune,  coresponden­                                      moş  şi  o  babă  —  cinematograful   20.30  Pe  strune  de  chitară  ;  20,45
            sinţă.                            5  km.,  vom  planta  2.000  bucăţi  pomi   In  prezent,  profesorii  din  locali­  tul  nostru  ZUDOn  ARCAD1E  sem­                        „C ultural"  ;  llo ch cişlii  —  cinema­  Noapte  bună,  copii  :  „Expoziţia"  ;
                                              ornam entali,  vom  alinia  noi  străzi                             nalează  calitatea  slabă  a  unor  puncte                                                               20,55  Muzică  populară  interpreta­
              Pentru  acest  an  ne-am  propus  să   şi  multe  altele.         tate  care  au  prezentat  un  simpozion                                                                   tograful  „ M u n c it o r e s c " ;   PE­  tă  de  Denonc  Sinulesm  şi  T ită
            executăm  noi  lucrări,   cu  sp rijinu l   Preşedintele  C om itetului  executiv   pregătesc  un  program  artistic.  din  program.                                           T R I  L A  :  Banda  —  cinemato­  Stanciu  ;  22,20  Doi  compozitori  ;
            deputaţilor şi  al  cetăţenilor.  Amintesc   al  Sfatului  popular   comunal  Foit,   După  acest  start  bun  în  activita­  ^   Despre  programul  artistic  de  la          graful  „ M u n c it o r e s c " ;   L O-   Radu  Şerban  —  Temistocle  Popa
            doar  citeva  dintre  ele.  Cea  mai  im ­  Iov  loan  Sahâu.  a  vorbit  pe  larg  des­  tea  culturală  pe  tim p  de  iarnă,  lo­  Tiuleşti  ne  scrie  ION  BULZ.  Rine    N E A  :   Aport   M uhlar   —  ci­  si  doi  interpreţi  :  Margareta  Pis-
            portantă  lucrare   va  fi  amenajarea   pre  acţiunile  ce  se  vor  întreprinde                     Instruită,  brigada  artistica  dc  agi­   p g a f  i                    nematograful   „M in e ru l";   U R I-   iaru  —  Luigl  lonescu.
            drum ului  principal  ce  duce  în  satul   în  anul  19GG,  pe  linia  mai  bunei  gos­  cuitorii  comunei  sint  m ulţum iţi  de   taţie  a  repurtat  un  frumos  succes   j! j Q n T T r in r r  C AN I  :  Patru  fete  într-o  curte  —
                                                                                                                                                              1  0  (|  B
                                                                                                                                                       '  '
            Kenghet.  Aici.  vom  avea  de  săpat  si   podăriri  şi  înfrum useţări  a  satelor.  căminul  şi  biblioteca  lor.   (TITU    ca  si  cîntecele  .şi  dansurile  prezen­  Ir Hi.Lt! U  i i y L i v i  cinematograful   „7   Noiembrie"  ;   PROGRAM UL  I I :   9,30  „Busu­
            nivelat  aproxim ativ  18.000  m.c.  pă-   —  Preconizăm,   spunea  el.  cons­  COltNEA  —  corespondent).  tate.  De  menţionat  faptul  că   din                             PAROŞKNI  :  Itanka  —  cinem ato­  ioc,  floare cătată" — muzică  popu­
            rnînt.  Apoi,  vom   extinde   zonele   truirea  unor  localuri  de  cămine  cul­                     brigada  de  agitaţie  au  făcut  parte  şl                              graful  „Energia"  ;  BAR BATENI  :   lară;  10,00  Cîntă  corul  (am in u lu i
            verzi,  vom  amenaja  o  bază  sportivă   turale  în  satele  noiu  si  nobîlna.  A-                  Piscu  Solomon.  de  65  de  ani  şi  Flo­                               Soţii  în  oraş  —  cinematograful   cultural din  comuna  Putua — re­
            şi  multe  altele.                vem  deja  documentaţia  necesară  si   I  n  viziră  ia  Ruda      re?  Sabin,  de  GO  de  ani.                                            „6  August'  ;  LIVEZEN f  :  Fata  în   giunea  Suceava  ;  11,07  Muzic ă  u-
                                                                                                                       Un  bogat  program,  alcătuit  din
              La  M ărtîneşti  am  avut  ca  interlo­  cite  30 000  lei  încasaţi.  La  Boiu  am                 coruri,  recitări.   dansuri,   muzică   iilo r  aprinse  pe  străzi  pentru  a  se   d o liu ;  CRI V l Dl A  :  Ucigaşul  şi   şoară  de  Radu  Zaharescu,  Froini
            cutor  pe  tov.  Pavcl  Fcchcte,  secretar   procurat  o  serie  de  materiale  din  re­              populară  şi  teatru,  a  fest  prezentat   apăra  de  gerul  iernii.   Numeroase   fa(a  —  cinematograful  „M uncito­  Moreno   şi  Anatol   A lb in ;  11,30
            al  com itetului  executiv  al  sfatului   surse  locale  ca  lemn  si  piatră.  Avem   De  curînd.  elevii  Li~cului  din  Gbo-   de  către  elevii  din  r.ărmăzineşti  în   i ase,  care  rezistasem   cutrem urelor   resc"  ;  BRAD  :  Zborul  întrerupt  „A m   o  m indră  şi  mi-e  dragă"  —
            popular  comunal.  Şi  el  a  ţin u t  să  ne   asigurată  de  asemenea  si  ţigla.  Vrem   lar  au  prezentat  un  program  artis­  loralitale  si  în  satul  Boiul  de  Sus   din  ziua  preţ cdrnlă,  s  au  prăbuşit.   —  cinem atograful  „.Steaua  roşie"  ;   emisiune  de  muzică   populară  ;
            spună  că  in  anul  trecut,  oamenii  au   ca  in  acest  an  să  le  punem  sub  aco­  tic  la  căminul  cultural  din   satul   (V.  ROROANCA).  Elevii  din  Alm a-   Guvernul  a  declarat  stare  excepţio­  G U K ABAH ZA  :  Romulus  şi  Rc-   12.45  Muzică  uşoară ;  13,08  Din  ce­
            participat  cu  entuziasm  la  realiza­  periş.                                                       şul  Mic,  raionul  Orăştie,  au  prezen­  nală  in  regiunea  unde  cutrem urul  a   jnus  —  cinematograful  „M in e ru l";   le  mai  cunoscute  m elodii  popu­
            rea  unor  lucrări  de  înfrumuseţare.   Din  discuţia  purtată  cu  unii  preşe­  Ruda.  Au  fost  răsplătiţi  cu  aplauze   tat  spe<ln(ole  in  sstui  Poieniţa,  m ul­  provocat  adevărate  ravagii.  In  locali­  A LB A   IU L IA   :  Cine  eşti  d-la,   la re ;  13,30  Muzică  uşoară...  in
            Au  fost  organizate  acţiuni  de  între­  dinţi  şi  secretari  ai  sfaturilor  popu­  îndelungate  soliştii   Popa  Viorica,   ţum ind   pe  numeroşii   spectatori   tăţile  Fourna.  Vralia  şi  Neraida,  caic   d-lc  Sorgc ?  —  cinematograful   d u e t;  15.30  Ş tiinţa  în  slujba  pă­
            ţinere  a  drum urilor,  iar  la  centrul  dc   lare  comunale  de  pe  raza  raionului   Alic  Mircea,  Bîscă  Romulus,  Toma   (IOAN  JUDE).  an  suferit  cele  mai  mari  pagube,  au   „V ictoria"  ;   Medicamentul   care   cii ;  16,00  Din  muzica  popoai*elor;
            comună  s-a  construit  o  cabină  dc   Orăştie  a  reieşit  hotărîrea  de  a  m un­  Ofelia,  dansatorii   A lic   Georgeta,   ^   F.i|)lijo,t?cara  ELENA  COSTEA   fost  trim ise  echipe  de  salvare  înzes­  ucide  (seriile  I  şi  H)  —  cinemato­  IG,30  Roza  v în tu rilo r;  17,30  „Po­
            proiecţie  pentru  cinematograf.  ci  cu  mai  m ult  entuziasm  pentru  con­  Radu  Gheorghe,  Lobonţ  Eîeonora  şi   dîn  Bâiţa  ne  sene  despre  activităţile   trate  cu  corturi,  alimente  .şi  medica­  graful  „23  A ugust";  TE1U$-:’ Să­  veste  de  iarnă*'  —  muzică  uşoară  ;
              —  Ce  ne-am  propus  să  realizăm   tinua  înfrumuseţare  şi  gospodărire  a   m ulţi  alţii.     .culturale  din  comună.  In  ultim a  vre­  mente.  D rum urile  blocat?  din  cauza   ritură,  in  întuneric  —  cinemato­  17.45  Jocuri  populare  ;  19,03  „A tn
            în  anul  1960 ?  Iată.  Oamenii  nu  ce­  satelor.  Numai  că  lucrările  prevă­  Sceneta  şi  monologul  interpretate   me,  aici  au  fost  organizate  confe­  alunecărilor  de  teren  şi  zăpezilor  au   graful   „V icto ria "  ;   Z LA T N A   :   îndrăgit  o  melodie"  —  muzică  u-
            ru t  să  se  introducă  autobuz  pinâ  la   zute  trebuie  înfăptuite  <u  stricteţe.   d?  tinerii  actori  amatori  au  plăcut   rinţe.  simpozioane,  seri  literare,  pro­  putut  fi  în  cele  din  urmă  redate  c ir­  Samba  —  cinem atogrcful  „M un­  şoară  românească  ;  20,30  Gauriea-
            Jeledinţi.  Acum  maşina  nu  poate   In  acest  fel,  satele  raionului  Orăştie                     grame  artistice  d?  diferite  genuri.   culaţiei.                       cito ru l";  ORÂŞTf E:  Hoţul dc pier­  mus  (emisiune  pentru  studenţi) ;
            circula  din  cauza  stării  proaste  a   voi  deveni  mai  frumoase,  mai  p ri­  m ult  spectatorilor  din  Ruda  ca  şi   Staţia  de  radîoficare  a  difuzat   de          sici  —  cinem atograful  „P atria"  ;   21,20  Cîntece  din  folclorul  nou.
            drum ului.  Ia r  ca  să  rezolvăm  şi   mitoare.                   formaţia  instrumentală.          curînd  un  simpozion  şi  o  seară   de   +   TRAN SPLANTAREA            A l  nouălea  nume  —  cinemato­
            această  problemă  vom  repara  dru­                   V.  A LIIU     Dorim  ca  elevii  din  Ghelar  să  ne  poezii.                        VALVULICI  AORTICE                 graful   „ F la c ă r a 1*;  C U  G IR :
                                                                                                                                                                                            Un  cartof,  doi  cartofi  —  c i­
                                                                                                                                                         Dr.  Brian  Barrat-Boyes,  directorul   nematograful  „U.  M.  C.“  ;  SEBEŞ:   Televiziune
                                                                                                                                                       spitalului  „Green  Lake"  din   Auc-   Căpitanul  Zero  —  cinematograful
                                                                                                                   păteze.  Tri  fond  est?  vorba  d?  un  lu­  kland  (Noua  Zeelandă),  procedează   „Progresul"  ;  Jocuri  întrerupte  —
                                                                                                                                                                                            cinematograful  „Sebeşul"  ;  APOL-
                                                                                                                  cru  în  aparenţă  mărunt.  Este  vorba   la  transplantarea   vaivulci   aortice   DUL  DE  SUS  :  Unora  le  place   19,00  Telejurnalul   de  seară  j
                                     PRIN  SfiTSTILE  COOPERATIVEI                                                tricotaje  din  lînă  in  amestec  cu  aces­  ziuni   cardiace   Valvulele   pentru   jazz-ul  —  cinematograful  „23  A u­  19,15  Pentru  şcolari  ;  19,30  Seară
                                                                                                                                                       persoanelor  care  suferă  dc  unele  le­
                                                                                                                   de  firele  de  lame.  C lienţii  solicită
                                                                                                                                                                                                                           de  teatru  :
                                                                                                                                                                                                                                       N o ra ;  22,30
                                                                                                                                                                                                                                                   C iclul
                                                                                                                  te fire.  I)e o bună bui ală de vreme  nu   transplantare  sint  extrase  de  la  per­  gust"  ;  HAŢEG  :  Cineva,  acolo sus,   „Momente  din  istoria  cinemato­
                                                                                                                   mai  avem  acest  material  S-au  făcut   soane  decedate  din  alte  cauze  decît   mâ   iubeşte   —  cinematograful   grafiei".  Începuturile  film u lu i  ro-
                                                                                                                                                                                                              V ii  şi  m orţi
                                                                                                                                                                                            „Popular"  ;  1LIA  :
                                                                                                                                                       bolile  de  inimă.
                                                                                                                                                                                                                            mănesc  ;  23,15  T elejurnalul  de
                                                                                                                   demersuri,  s-a  luat  notă.  s-a  promis,
             MEŞTEŞUGĂREŞTI  „MUREŞUL"  ALBA  IULIA                                                                clar  m aterialul  ne  lipseşte.  Prom isiu­  nunţite  pentru  a  se  elabora  procedee­  (seriile  I  şi  II)  —  cinematograful   noapte.  B uletinul  meteorologic.
                                                                                                                                                         Mai  sint  necesare  cercetări  amă­
                                                                                                                                                                                            „Lum ina".
                                                                                                                   nile  nu  încălzesc  clienţii,  rare  sînt
                                                                                                                   nevoiţi  să  se  ducă  în  alte  părţi.  le  optime  de  conservare  a  valvule-
                                                                                                                                                       lor  luate  de  la  donatori  Totuşi,  pînă
                        Tot  mol  m ult  solicitate,  u n ită ţile   cooperativelor  meşteşugăreşti   zentat  în  toamna  anului  1964  la  sec­       în  prezent.  183  de  pacienţi  au  fost  su­
                    asigură  cetăţenilor  o  gamă  variată  dc  servicii.  Felul  in  care  iu-   ţia  cojocărie  condusă  de  Ion  Ghenes-   Am  cunoscut  citeva  aspecte   puşi  operaţiilor  dc  tiansplantaie  şi   R a i  t  o
                    crătorii  din  cadrul  cooperativei  meşteşugăreşti  din  Alba  lu lia   îsi   cu  pentru  a-si  confecţiona  un  cojoc.   din  «activitatea  unor  unităţi  ale   nu  s-au  semnalat  tulburări  postope­
                    îndeplinesc  sarcinile  cc  le  revin,  a  constituit  obiectul  raidului  în­  A  predat  pieile,  i  s-a  luat  măsura,   cooperativei  meşteşugăreşti  din   ratorii.                                     PENTRU  24  ORE
                    treprins.  Iată  citeva  din  constatările  făcute.          i  s-a  inrninat  bonul  cuvenit  şi  a  fost   Alba  lu lia   Lucrătorii  dîn  ccic                         PROGRAM UL  I  :  5,06  Program   Vreme  schimbătoare,  cu  cerul
                                                                                 invitată  să  se  prezinte  peste  „vr»o   70  .srrţii  dc  pc  raza  oraşului,   +   TELESCOP  O R IZO N TAL  SOLAR  de  cintece  şi  jocuri  ;  5,40  Bună   mal  m ult  noros.  Vor  c.ădea  pre­
                                                                                 trei  săptăm îni4'  pentru  a-şi  ridica  co­  au  obţinut  şi  rezultate  hune  în                        dimineaţa,  dragi   melodii  ;  6,15   cip ita ţii  sub  formă  de  ploaie,  la-
                                               reşul".  Dar  dacă  la  unitatea  ,.Model",
             Acasă                             există  m obilier  modern,  curăţenie  şi   manda...  Au  trecut  de  atunci  săptă­  munca  lor.  Dar  nu  se  pot  trece   La  staţiunea  astronomică  din  ţin u ­  Transmitem  pentru  sate  ;  6,45  Sa­  poviţă  şi  ninsoare.  V întul  va  su­
                                                                                                                                                                                            lut  voios  de  p io n ie r;  7.15  Dinu
                                               condiţii  optime  de  igienă,  !a  cealal­  mîni  şi  luni,  iar  pe  drum ul  de  la   cu  vederea  lipsurile  care  au  re­  tul  Prim orie,   cea  mai   estică   din   Şerbănescu  si  form aţia  sa  de  mu­  fla  din  sectorul  vest  şi  nord-vest.
                                                                                                                                                       U  R.S S.,  s-a  montat  un  telescop  so­
                                                                                                                                                                                                                                         aerului  va
                                                                                                                                                                                                                            Temperatura
                                                                                                                                                                                                                                                    oscila
                                                                                 Ciugud  la  Alba  lulia,  Elena  Topîr-
                                                                                                                        percusiuni  directe  asupra  de­
             buna cteservire                   tă  frizerie,  toate  acestea  lipsesc.  Se   epanu  şi-a  rupt  vreo   două  perechi   servirii  populaţiei.  lar  orizontal,  cu  ajutorul  căruia  se   zică  uşoară  ;  7,30  Viers  şi  joc  —   ziua  intre  2  şi  6  grade,  iar  noap­
                                               paie  că  tovarăşii  clin  conducerea  coo­
                                                                                                                                                                                    ale
                                                                                                                                                       cercetează  tim p u rile   magnetice
                                               perativei  nu  o  părere  foarte  greşită   dc  ghete.  Cojocul  însă  nu  era  „chiar   Conducerea  cooperativei  tre­  petelor  solare.    muzică  populară  ;  8,00  Sumarul  tea  intre  — 5  şi  1  grad.
               Aprecieri  bune  se  fac  din  partea   despre  igienă  Oare  diferenţa  de  ta­  gata".  $i  în  sfîrşit,  după  multe  dru­  buie  să  acorde  mai  m ult  .spri­  fn  afară  de  acest  telescop,  la  labo­
             tu turor  celor  ce  apelează  la  servicii­  rif  trebuie  reflectată  şi  în  normele   m uri  şi  rugăm inţi,  in  ziua  de  14  ia­  jin   secţiilor,  în  vederea  aprovi­  ratorul  serviciului  Soarelui  al  filia ­
             le  secţiilor  de  croitorie  bărbaţi  ca­  elementare  de curăţenie?  Halatele  nu   nuarie  a.  c  (!  !)  Elena  Topîrceanu  a   zionării  acestora  cu  materiale   lei  din  Extrem ul  O rient  al  secţiei  si­  Âctftflaiitfatfea  spoi'ti va
             tegoria  I.  croitorie  femei,  boiange-   tocmai   albe.  m obilierul   învechit,   reuşit  să  intre  in  posesia  m ult  aştep­  şi   piese,   precum  şi   pentru   beriene  a  Academiei   de   Ştiinţe  a
             rle  şi  curăţătorie,  confecţii  plăpmni   prosoapele  murdare,  pensulele  roase,   tatului  cojoc.  Dar,  căci  există  totuşi   crearea  dc  condiţii  (ot  mal  bu­  U R S S.  s-a  montat  un  fotoheliograf,
             şi  altele.  Oamenii  sint  m ulţum iţi.   deşi nfec tarea...  din  cînd  in cînd  a  b ri­  un  dar.  cojocului  cu  pricina  urmează   ne  dc  lucru.  O  mare  atenţie   care  permite,  dc  asemenea,  cerceta­  Q  Ziarul  parizian   de  sport   mentul  general  cu  48  de  puncte,
             A tît  calitatea  lu cră rilo r  executate,   ciului,  dovedesc  o  greşită  concep­  să  i  se  facă  unele  „m ici"  remedieri.  trebuie  dată  curăţeniei  şi  igie­  rea  naturii  petelor  solare.  Aceste  in­  L ’Equipe,  a  publicat  un   clasa­  faţă  dc  46  puncte  cit  a  avut  anul
             respectarea  termenelor  de  probă  şi   ţii;  fată  dc   respectarea   norm elor                          nei  muncii,  mai  ales  in  frizerii.  strumente  oferă  astronom ilor  posibi­  ment  al  ţă rilo r  europene  pc  baza   trecut.   Pc  locul  iu tii  sc   află
             execuţie,  comportarea  atentă  a  perso­  de  igienă.  Nu  este  bine.  Diferenţie­                         Sînt  cerinţe  care  pot  şi  tre­  litatea  de  a  observa  sistematic  gran­  rczultalelor  obţinute  in  anul  1965   U.ILS.S.  cu  167  dc  puncte  şi  cele
             nalului,  atestă  că  in  secţiile  sus-a-   rea  de  preţuri  nu  trebuie  să  se  re­  Promisiunile      buie  satisfăcute  cît  mai  grab­  dioasele  cataclisme  cc  se  produc  pe   la  31  dc  ram uri  sportive,  printre   mai  bune  rezultate  la  atletism.
             m intite  buna  deservire  se  află  la  ea   flecte  si  in  această  direcţie.                           nic.                            Soare.                              care  şi  unele  mai  puţin  practica­  Italia  este  prim a  Ia  ciclism,  A n­
             acasă.                                                                                                           M IH A I  RUGINF.SCU       Pe  te ritoriul  laboratorului  a   fost   te  ca  schiul  pe apă,  tiru l cu arcul,   glia  la  rugbi,  Austria Ia schi.  R.F.
                                                                                 nu               Î28SC                     AN A  BERŢA.  PETRU  TO­    construit  un  edificiu  special  pentru   hocheiul  pe  iarbă  ctc.  Germană  la  călărie,  Danemarca
                                                                                                                                                                                              România  este  clasată  prim a  din
                                                                                                                                                                                                                            la  iahting.  Ungaria  In  pentatlon
             Igienă  pe...                     Record  de...                       O  dată  cu  venirea  iernii,  secţia  de   MA.  M A R IA   BOLDURA  —   telescopul  orizontal  solar.   Europa  la  handbal  şi  caiac  ca­  modern,  Belgia  la  tiru l  cu  arcul.
                                                                                 tricotaje  a  cunoscut  şi  cunoaşte  o    corespondenţi  voluntari                                         noe,  ocupînd  locul  10  în  clasa­  Olanda  la  hochei  pc  iarbă.
             cafegorii                         vensfi  mîine                     mare  afluenţă  de  cetăţeni.  Treaba  a
                                                                                 început  bine  şi  cu  spor.  ne  inform ea­
               Două  u n ită ţi  de (frizerie.  Ainîndouă   Tovarăşa  Elena  Topîrceanu,  coo­  ză  responsabila  unităţii  (Paraschîva   La  Teatrul  de  stat  „                           Vale u  Petroşani           de  situaţie  a  cărui  adresă  vizează  as­
             aparţin  aceleiaşi  cooperative  — „M u­  peratoare  din  satul  Ciugud  s-a  pre­  Bota).  Acum  însă,  a  început  să  şchio-                                                                             pecte  secundare.
                                                                                                                                                                                                                           In  rolul   lui   A m phitrion,  Tudor
                                                                                                                                                                                                                         Branea  este  mai  puţin  generalul  e-
                                                                                                                                                                                                                         rou,  dublat  de  un  ginditor  lucid,  cît
                                                                                                                                                                                                                         mai  cu  seamă  un  soţ  care  este  tortu­
                                                                                                                      99                                                                                                 rat  de  problema  fid e lită ţii  soţiei  sale.
                                                                                                                                                                                                                         De  aceea,  interpretul  nu  a  găsit  din
                                                                                                                                                                                                                         capul  locului  elementele  unui  joc  u-
                                                                                                                                                                                                                         nitar.  fiin d   rrrni  cu  seamă  in  p rim u l
                                                                                                                                                                                                                         act  nu  îndeajuns  de  convingător.  La
                                                                                                                      A         B Q R M E T                                                                              Alcmena  (interpretată  dc  artista  e-
                                                                                                                                                                                                                          m criţă  Ana  Colcla),  ponderea  a  avu­
                                                                                                                                                                                                                          t-o  nu  bigotism ul  femeii,  convinsă  de
                                                                                                                                                                                                                         existenţa  zeilor  cu  care  ar  consim ţi
                                                                                                                                —-        ---------- =  Je  Guilherme  Figueiredo                                         să-şi  îm partă  patul,  ci  frivolitatea  a-
                                                                                                                                                                                                                          ccleia  care  s-ar  sim ţi  măgulită  dacă
                                                                                                                                                                                                                          regele  cetăţii,  fie  el  Şi  un  bătrîn  ne­
                                                                                                                                                                                                                          putincios  cum  e  Creon,  ar  consim ţi
                                                                                                                     Personalitate  polivalentă,  profesor   „ A m phitrion".  Modalitatea  lui  Figuei­  vind  raporturile  om ului  cu  „zeităţi­  să  o onoreze  cu  o  vizită  nocturnă.
                                                                                                                    .şi  cercetător  pasionat  al  fenomenu­  redo,  am intind  cea  a  lui  Brecht,  ur­  le",  ca  şi  ale  cetăţeanului  cu  cetatea,
                                                                                                                    lui  teatral  mondial,  poet,  prozator  şi   măreşte  să  dezbată  sub  aparenţa  u-   ar  fi  fost  nu  numai  în  spiritul  adine   Thesala,  în  interpretarea  V ioricâi
                                                                                                                    dramaturg,  Guilherme  Figueiredo  es­  nor  realităţi  mitologice,  probleme  (le   al  g in d irii  lui  Figueiredo,  ci  şi  de  o   Suchici-Nedelcu,  a  realizat  împreună
                                                                                                                    te  un  nume cunoscut  spectatorilor  ro­  stringentă  actualitate  Satira  sa  po­  mai  mare  eficacitate  artistică.  Incisi­  cu  partenerul  ei  un  cuplu  a  cărui
                                                                                                                    mâni  care  au  adm irat  verva  scânteie­  livalentă  îmbrăţişează  aspecte  m ul­  vitatea.  fantezia  efervescentă,  sp iri­  m oralitate  este  superioară  aceleia  a
                                                                                                                    toare.  luciditatea  rămasă  permanent   tiple  dintre  care  cel  mm  im portant   tul  lucid  al  dram aturgului,  trebuiau   stăpînilor.
                                                                                                                    la  post  cu  care  autorul  piesei  „V u l­  pare  a  fi  libertatea  de  conştiinţă  a   valorificate  mai   adine  în  spectacol.   în  ansamblul  său.  spectacolul  este
                                                                                                                    pea  şi  strugurii"  se  pricepe  să  dezba   omului  modern.  V alorificind  filonul   „Zeii  —  spune  la  un   moment   dat   realizat  si  suscită  interesul  publicu­
                                                                                                                    tâ  acute  probleme  ale  contempora­  vechii  m ilolocii  greceşti,  Figueiredo   A m phitrion  —  nu  au  vreme  să-i  n-   lui.  care  îl  vizionează  cu  plăcere.
                                                                                                                    neităţii,  pornind  ca  ntîtia  a lţi  scri­  pune  în  discul'*•  relaţiile  omului  mo­  jute  pe  m u rito ri,  căci  sînt  ocupaţi   Un  cuvînt  despi c  programul  de  sa­
                                                                                                                    itori  moderni  de  In  v c lo rifi  ;uca  ii-   dern  cu  natura,  excluzîiul  din  aceas­  să-şî  dovedească  existenţa",  iar  răz­  lă.  Interesanta,  prezentarea  autorului
                                                                                                                    nor  teme  livreşti  anterioare  ori  lumd   ta  amestecul  oricărei  d ivin ită ţi,  so-   boiul  este  calificat  de  «acelaşi  erou   de  către  Radu  M iron   (traducătorul
                                                                                                                    ca  pretext  investigarea  unor  epoci  şi   cotit.'i  a  fi  inexistentă.  Evident,  sati­  (generalul  cărui,a   i  s-a   încredinţat   piesei)  este  urmată  de  o  sumară  a-
                                                                                                                    c iviliza ţii  îndepărtate.       ra  se  am plifică,  incluzînd  în  orbita   conducerea  arm atelor  tebane),  ca  fi­  nalî/.ă  a  textului  cc  va  prinde  viată
                                                                                                                      Piesa  cu  care   spectatorii  vin  în   ei  şi  problemele  vieţii  societăţii  ca  şi   ind  murdar,  aducînd  numai  nenoro­  pe  scenă.  Publicul  ar  fi  dorit  ponte
                                                                                                                                                                                                                          să  ştie  mai  m ult  despre  activitatea
                                                                                                                    contact  in  interpretarea  teatrului  clin   acelea  legate  de  etica  conjugală.  ciri  cetăţii  şi  îm piedicind   fericirea   harnicului  colectiv  al  teatrului,  să-l
                                                                                                                    Petroşani,  sub  bagheta  regizorală  a   Regia,  semnată  de  Zoe  Slanca-An-   personală  a  omului,  fiin d   de  fapt  un   cunoască  mai  îndeaproape  pe  in te r­
                                                                                                                                                                                        duşman  înverşunat  al  vieţii.  Din  p«V   preţii  a  căror  muncă  o  răsplăteşte  cu
                                                           li—     WM   111 jjWillialiilI I j                       Zoei  Stanca-Anghel  „In  casa  asta  a   ghel,  a  izbutit  în  mare  să  valorifice   cate,  regia  a  pulverizat  sensurile  sa­  aplauze  entuziaste.
                                                                                                                    dorm it  un  zeu'  porneşte  de‘  la  va­  sensurile  textului.  Poate  că  o  mai  e-   tirice  ale  piesei,  punînd  un  accent
                                      Ciîmpei  din  nou!  peisaj’  urbanistic  al  oraşului  Deva.                  lorificarea  fabulei  din  piesa  lu i  Plaut,  videntă  subliniere  a  problemelor  p ri­  prea  mare  pe  elementele  comicului  D.  PETRESCU
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35