Page 30 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 30
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3455
PROBLEME ACTUALE
S F A T U R I L O R
COMUNALI
D I S C U Ţ I E
Noţiunea de frumos a in tra t astăzi mul intre Turmaş şi Jeledinţi pe o
in vorbirea curentă a oamenilor. distanţă de G km.
Peste tot se luptă pentru a se realiza O altă lucrare im portantă va îi
ceva frumos, care să placă, să atra desecarea unei suprafeţe de teren
gă atenţia. Dacă ar exista posibilita de pe te ritoriul cooperativei agri
tea să asişti la toate sesiunile sfatu cole de producţie din localitate...
rilo r populare comunale care se ţin Şi în comuna Sibişel, s-au execu
in aceste zile sau la adunările popu tat în anul trecut lucrări de interes
lare pentru votarea contribuţiei vo cetăţenesc, iar in acest an e preconi
luntare auzi aceleaşi c u v in te : „Să zat să se facă m ult mai m ult.
facem satul nostru cit mai frumos". — Pentru anul 1960, spunea Iov.
Apoi oameni de toate vîrslele îşi dau loan Crişan, preşedintele Com itetu
părerea, vin cu propuneri, din do lui executiv al Sfatului popular co
rinţa sinceră de a face localităţile munal Sibişel, ne-am propus să exe
in tare trăiesc cit mai frumoase.
cutăm lucrări de mai mare amploa
Comitetele executive ale sfaturilor re Cînd tim p ul ne va permite, vom
populare comunale din raionul Orăş- începe lucrările la localul căm inului
tie, majoritatea lor, se străduiesc să cultural. De asemenea, la şcoala ge + o n o u a v a r i a n t a
traducă In viaţă cerinţele oamenilor. nerală vom amenaja încă două săli A TEORIEI E L A S T IC IT Ă Ţ II
Iată de ce în centrul preocupărilor de clasă Sîntem siguri că şi pe v ii
stă activitatea de continuă înfrum u putaţilor şi a cetăţenilor. Deputaţi Senile de iw m ă Acad. I. Vekua, laureat al Prem iu
tor vom prim i sprijin dîn partea de
seţare .şi gospodărire a satelor. Pe a- lui Lenin. a elaborat o nouă varian pi esei î 8,30 La microfon, melo
ceastă temă am discutat cu mnî m ulţi ca Marin Cimporescu, Nicolae Oproiu tă a teoriei elasticităţii. Teoria per dia preferată ; 9,30 Sfatul medi
preşedinţi şi secretari de sfaturi şi M ihai Guţu sint exemple în acest mite, printr-o metodă mai precisă şi C in em a cului ; 10,05 Muzică orchestrală
populare comunale din acest raion. sens. «accesibilă practicii inginereşti, să e- de estradă ; 10,30 „Fluiera? de fag.
P rim ul interlocutor a fost tov. loan Start bun mai viziteze cu asemenea progra fectueze calculul planşeelor, baraje m ult zici tu cu drag": Valea B is tri
G rijă deosebită pentru înfrum use
Pîrva, preşedintele Com itetului exe ţarea şi buna gospodărire a satelor me frumoase. (fOAN RODEA — co lor, corpurilor de nave oceanice, de DEVA : Catifeaua neagră — ci ţei — etnografie şi fo lc lo r; 11,00
cu tiv al Sfatului popular comunal a existat şi la Beriu. Este suficient respondent). avioane. nematograful „P atria" ; Kaloian Prim e a u diţii de muzică româ
Geoagiu-Bâi. Pentru rezolvarea ecuaţiilor, noua — cinematograful „A rta * ; SIME- nească realizate cu orchestrele
să am intim doar faptul că această simfonice din C luj şi Arad ; 11,33
După o lungă perioadă de inacti
— Noi acordăm o mare atenţie ac comună a ocupat un loc de frunte in vitate. căminul cultural şi biblioteca Scurie informaţii teorie nu recurge la ipotezele clasice R fA : Cronică cubană — cinema Pagini din operete moderne ; 12,10
ţiu n ii de înfrumuseţare a satelor. întrecerea patriotică organizată in care atribuie suprafeţelor proprietăţi tograful „M ureşul- ; H UNEDO A Interpreţi, d irijo ri şi orchestre —
Cine vine la Geoagiu-Băi cred că s-a anul care a trecut. Ca şi ceilalţi in din comuna Iscroni au pornit pe un pe care nu le au in realitate. RA : Trageţi în Stanîslas — cine muzică uşoară ; 13,30 Muzică
convins de acest lucru. In anul tre terlocutori, tov. lo sif Nislorescu, pre drum bun în organizarea manifes & La Draşov, căminul cultural a La Institutul de Matematică al matograful „S ide ru rgicul" ; F u r populară din regiunile patri?î ;
cut, dc exemplu, pe lingă amenaja şedintele Com itetului executiv al tărilor culturale. Noul director şi găzduit un reuşit concurs artistic Academici de Ştiinţe din Gruzin a tună deasupra Asiei — cinemato 13.4") Tangouri de concert ; 14,20
rea de noi zone şi spaţii verzi, plan Sfatului populai comunal Beriu a noul bibliotecar, cu sprijinul p rim it al elevilor şcolii generale din loca fost în fiin ţa t un sector de mecanică graful „Flacăra" ; C A l.A N : Pro Interpreţi dc folclor : Gheorghiţa
tări de pomi ornam entali, lucrări de insistat asupra lucrărilor ce vor î'i din partea Com itetului pentru cultu litate. Răspunsuri bune, răsplătite ai cărui colaboratori elaborează de cesul profesorului W cir — cine Kistea şi D um itru Părt aş ; 15,00
întreţinere a dru m u rilor am avut de executate în acest an. ră şi artă Petroşani, au reluat activi cu prem ii, au dat elevii Popa Silvia. pe noile poziţii teoria învelişurilor. matograful „11 Iunie" i GH ELAR : Recunoaşteţi soliştii ? — muzic ă
realizat unele obiective mai mari. tăţile permanente de la căminul cul Sinea Maria, Vinţan Cornelia. Paş- lano.şik (seriile I şi II) — cinema
Este vorba in prim ul rinei de cons — Continua înfrumuseţare a sa tural şi bibliotecă. tiu Aurica, Roşu Nicolae, Mntieş N i + CUTREMURE IN GRECIA tograful „M in e ru l"; T E L IU C : Pe uşoară : 16,50 Cîntecc aproa
trucţia localului de cămin cul telor este o problemă care ne intere Pe lîngâ programele form a ţiilo r colae si fra ţii Olteanu. (IO AN M O L- urmele lui Ahmed — cinemato pe uitate ; 17,20 Colegi de
tural, unul dintre cele mai fru sează în mod deosebit. Vrem să a- locale, la căminul nostru au prezen DOVAN). Duminică, in centrul Greciei s-au graful „M in e ru l" — PETROŞANI: liceu ; 18,03 In jurul glo
moase din regiune. Numai prin jungem pînă acolo îneît cine ne v i tat spec tacole echipe de la cluburile ^ Şi pe scena căm inului cultural produs din nou trei cutremure vio Bocceluţa — cinem atograful „7 bului ; 18,14 Cîntă orchestra de
muncă, patriotică şi folosirea re zitează să spună cu to;ttă sincerita clin oraşul regional Petroşani. De din Peştişul Mare, oraşul regional lente Populaţia a ieşit iar din case Noiem brie" ; In compania lui M ax m uzkă populară a casei raionale
surselor locale s-au realizat eco tea : „A ici sînt buni gospodari". De m ult succes s-a bucurat spectacolul Hunedoara, a avut loc un program şi a stat ore întregi in ju ru l focu- Lindcr — cinematograful „Repu de cultură din Cîm pulung-M us-
nomii în valoare de 230.000 lei. pildă vom executa reparaţii şi între m inerilor din Aninoasa. artistic prezentat de către elevi. Pe blica" ; LUPENf : A fost odată un cel ; 19,30 Varietăţi muzicale ;
Localul va fi dat în curînd 5n folo ţin e ri de drum uri pe o distanţă de lingă momente bune, coresponden moş şi o babă — cinematograful 20.30 Pe strune de chitară ; 20,45
sinţă. 5 km., vom planta 2.000 bucăţi pomi In prezent, profesorii din locali tul nostru ZUDOn ARCAD1E sem „C ultural" ; llo ch cişlii — cinema Noapte bună, copii : „Expoziţia" ;
ornam entali, vom alinia noi străzi nalează calitatea slabă a unor puncte 20,55 Muzică populară interpreta
Pentru acest an ne-am propus să şi multe altele. tate care au prezentat un simpozion tograful „ M u n c it o r e s c " ; PE tă de Denonc Sinulesm şi T ită
executăm noi lucrări, cu sp rijinu l Preşedintele C om itetului executiv pregătesc un program artistic. din program. T R I L A : Banda — cinemato Stanciu ; 22,20 Doi compozitori ;
deputaţilor şi al cetăţenilor. Amintesc al Sfatului popular comunal Foit, După acest start bun în activita ^ Despre programul artistic de la graful „ M u n c it o r e s c " ; L O- Radu Şerban — Temistocle Popa
doar citeva dintre ele. Cea mai im Iov loan Sahâu. a vorbit pe larg des tea culturală pe tim p de iarnă, lo Tiuleşti ne scrie ION BULZ. Rine N E A : Aport M uhlar — ci si doi interpreţi : Margareta Pis-
portantă lucrare va fi amenajarea pre acţiunile ce se vor întreprinde Instruită, brigada artistica dc agi p g a f i nematograful „M in e ru l"; U R I- iaru — Luigl lonescu.
drum ului principal ce duce în satul în anul 19GG, pe linia mai bunei gos cuitorii comunei sint m ulţum iţi de taţie a repurtat un frumos succes j! j Q n T T r in r r C AN I : Patru fete într-o curte —
1 0 (| B
' '
Kenghet. Aici. vom avea de săpat si podăriri şi înfrum useţări a satelor. căminul şi biblioteca lor. (TITU ca si cîntecele .şi dansurile prezen Ir Hi.Lt! U i i y L i v i cinematograful „7 Noiembrie" ; PROGRAM UL I I : 9,30 „Busu
nivelat aproxim ativ 18.000 m.c. pă- — Preconizăm, spunea el. cons COltNEA — corespondent). tate. De menţionat faptul că din PAROŞKNI : Itanka — cinem ato ioc, floare cătată" — muzică popu
rnînt. Apoi, vom extinde zonele truirea unor localuri de cămine cul brigada de agitaţie au făcut parte şl graful „Energia" ; BAR BATENI : lară; 10,00 Cîntă corul (am in u lu i
verzi, vom amenaja o bază sportivă turale în satele noiu si nobîlna. A- Piscu Solomon. de 65 de ani şi Flo Soţii în oraş — cinematograful cultural din comuna Putua — re
şi multe altele. vem deja documentaţia necesară si I n viziră ia Ruda re? Sabin, de GO de ani. „6 August' ; LIVEZEN f : Fata în giunea Suceava ; 11,07 Muzic ă u-
Un bogat program, alcătuit din
La M ărtîneşti am avut ca interlo cite 30 000 lei încasaţi. La Boiu am coruri, recitări. dansuri, muzică iilo r aprinse pe străzi pentru a se d o liu ; CRI V l Dl A : Ucigaşul şi şoară de Radu Zaharescu, Froini
cutor pe tov. Pavcl Fcchcte, secretar procurat o serie de materiale din re populară şi teatru, a fest prezentat apăra de gerul iernii. Numeroase fa(a — cinematograful „M uncito Moreno şi Anatol A lb in ; 11,30
al com itetului executiv al sfatului surse locale ca lemn si piatră. Avem De curînd. elevii Li~cului din Gbo- de către elevii din r.ărmăzineşti în i ase, care rezistasem cutrem urelor resc" ; BRAD : Zborul întrerupt „A m o m indră şi mi-e dragă" —
popular comunal. Şi el a ţin u t să ne asigurată de asemenea si ţigla. Vrem lar au prezentat un program artis loralitale si în satul Boiul de Sus din ziua preţ cdrnlă, s au prăbuşit. — cinem atograful „.Steaua roşie" ; emisiune de muzică populară ;
spună că in anul trecut, oamenii au ca in acest an să le punem sub aco tic la căminul cultural din satul (V. ROROANCA). Elevii din Alm a- Guvernul a declarat stare excepţio G U K ABAH ZA : Romulus şi Rc- 12.45 Muzică uşoară ; 13,08 Din ce
participat cu entuziasm la realiza periş. şul Mic, raionul Orăştie, au prezen nală in regiunea unde cutrem urul a jnus — cinematograful „M in e ru l"; le mai cunoscute m elodii popu
rea unor lucrări de înfrumuseţare. Din discuţia purtată cu unii preşe Ruda. Au fost răsplătiţi cu aplauze tat spe<ln(ole in sstui Poieniţa, m ul provocat adevărate ravagii. In locali A LB A IU L IA : Cine eşti d-la, la re ; 13,30 Muzică uşoară... in
Au fost organizate acţiuni de între dinţi şi secretari ai sfaturilor popu îndelungate soliştii Popa Viorica, ţum ind pe numeroşii spectatori tăţile Fourna. Vralia şi Neraida, caic d-lc Sorgc ? — cinematograful d u e t; 15.30 Ş tiinţa în slujba pă
ţinere a drum urilor, iar la centrul dc lare comunale de pe raza raionului Alic Mircea, Bîscă Romulus, Toma (IOAN JUDE). an suferit cele mai mari pagube, au „V ictoria" ; Medicamentul care cii ; 16,00 Din muzica popoai*elor;
comună s-a construit o cabină dc Orăştie a reieşit hotărîrea de a m un Ofelia, dansatorii A lic Georgeta, ^ F.i|)lijo,t?cara ELENA COSTEA fost trim ise echipe de salvare înzes ucide (seriile I şi H) — cinemato IG,30 Roza v în tu rilo r; 17,30 „Po
proiecţie pentru cinematograf. ci cu mai m ult entuziasm pentru con Radu Gheorghe, Lobonţ Eîeonora şi dîn Bâiţa ne sene despre activităţile trate cu corturi, alimente .şi medica graful „23 A ugust"; TE1U$-:’ Să veste de iarnă*' — muzică uşoară ;
— Ce ne-am propus să realizăm tinua înfrumuseţare şi gospodărire a m ulţi alţii. .culturale din comună. In ultim a vre mente. D rum urile blocat? din cauza ritură, in întuneric — cinemato 17.45 Jocuri populare ; 19,03 „A tn
în anul 1960 ? Iată. Oamenii nu ce satelor. Numai că lucrările prevă Sceneta şi monologul interpretate me, aici au fost organizate confe alunecărilor de teren şi zăpezilor au graful „V icto ria " ; Z LA T N A : îndrăgit o melodie" — muzică u-
ru t să se introducă autobuz pinâ la zute trebuie înfăptuite <u stricteţe. d? tinerii actori amatori au plăcut rinţe. simpozioane, seri literare, pro putut fi în cele din urmă redate c ir Samba — cinem atogrcful „M un şoară românească ; 20,30 Gauriea-
Jeledinţi. Acum maşina nu poate In acest fel, satele raionului Orăştie grame artistice d? diferite genuri. culaţiei. cito ru l"; ORÂŞTf E: Hoţul dc pier mus (emisiune pentru studenţi) ;
circula din cauza stării proaste a voi deveni mai frumoase, mai p ri m ult spectatorilor din Ruda ca şi Staţia de radîoficare a difuzat de sici — cinem atograful „P atria" ; 21,20 Cîntece din folclorul nou.
drum ului. Ia r ca să rezolvăm şi mitoare. formaţia instrumentală. curînd un simpozion şi o seară de + TRAN SPLANTAREA A l nouălea nume — cinemato
această problemă vom repara dru V. A LIIU Dorim ca elevii din Ghelar să ne poezii. VALVULICI AORTICE graful „ F la c ă r a 1*; C U G IR :
Un cartof, doi cartofi — c i
Dr. Brian Barrat-Boyes, directorul nematograful „U. M. C.“ ; SEBEŞ: Televiziune
spitalului „Green Lake" din Auc- Căpitanul Zero — cinematograful
păteze. Tri fond est? vorba d? un lu kland (Noua Zeelandă), procedează „Progresul" ; Jocuri întrerupte —
cinematograful „Sebeşul" ; APOL-
cru în aparenţă mărunt. Este vorba la transplantarea vaivulci aortice DUL DE SUS : Unora le place 19,00 Telejurnalul de seară j
PRIN SfiTSTILE COOPERATIVEI tricotaje din lînă in amestec cu aces ziuni cardiace Valvulele pentru jazz-ul — cinematograful „23 A u 19,15 Pentru şcolari ; 19,30 Seară
persoanelor care suferă dc unele le
de firele de lame. C lienţii solicită
de teatru :
N o ra ; 22,30
C iclul
te fire. I)e o bună bui ală de vreme nu transplantare sint extrase de la per gust" ; HAŢEG : Cineva, acolo sus, „Momente din istoria cinemato
mai avem acest material S-au făcut soane decedate din alte cauze decît mâ iubeşte — cinematograful grafiei". Începuturile film u lu i ro-
V ii şi m orţi
„Popular" ; 1LIA :
bolile de inimă.
mănesc ; 23,15 T elejurnalul de
demersuri, s-a luat notă. s-a promis,
MEŞTEŞUGĂREŞTI „MUREŞUL" ALBA IULIA clar m aterialul ne lipseşte. Prom isiu nunţite pentru a se elabora procedee (seriile I şi II) — cinematograful noapte. B uletinul meteorologic.
Mai sint necesare cercetări amă
„Lum ina".
nile nu încălzesc clienţii, rare sînt
nevoiţi să se ducă în alte părţi. le optime de conservare a valvule-
lor luate de la donatori Totuşi, pînă
Tot mol m ult solicitate, u n ită ţile cooperativelor meşteşugăreşti zentat în toamna anului 1964 la sec în prezent. 183 de pacienţi au fost su
asigură cetăţenilor o gamă variată dc servicii. Felul in care iu- ţia cojocărie condusă de Ion Ghenes- Am cunoscut citeva aspecte puşi operaţiilor dc tiansplantaie şi R a i t o
crătorii din cadrul cooperativei meşteşugăreşti din Alba lu lia îsi cu pentru a-si confecţiona un cojoc. din «activitatea unor unităţi ale nu s-au semnalat tulburări postope
îndeplinesc sarcinile cc le revin, a constituit obiectul raidului în A predat pieile, i s-a luat măsura, cooperativei meşteşugăreşti din ratorii. PENTRU 24 ORE
treprins. Iată citeva din constatările făcute. i s-a inrninat bonul cuvenit şi a fost Alba lu lia Lucrătorii dîn ccic PROGRAM UL I : 5,06 Program Vreme schimbătoare, cu cerul
invitată să se prezinte peste „vr»o 70 .srrţii dc pc raza oraşului, + TELESCOP O R IZO N TAL SOLAR de cintece şi jocuri ; 5,40 Bună mal m ult noros. Vor c.ădea pre
trei săptăm îni4' pentru a-şi ridica co au obţinut şi rezultate hune în dimineaţa, dragi melodii ; 6,15 cip ita ţii sub formă de ploaie, la-
reşul". Dar dacă la unitatea ,.Model",
Acasă există m obilier modern, curăţenie şi manda... Au trecut de atunci săptă munca lor. Dar nu se pot trece La staţiunea astronomică din ţin u Transmitem pentru sate ; 6,45 Sa poviţă şi ninsoare. V întul va su
lut voios de p io n ie r; 7.15 Dinu
condiţii optime de igienă, !a cealal mîni şi luni, iar pe drum ul de la cu vederea lipsurile care au re tul Prim orie, cea mai estică din Şerbănescu si form aţia sa de mu fla din sectorul vest şi nord-vest.
U R.S S., s-a montat un telescop so
aerului va
Temperatura
oscila
Ciugud la Alba lulia, Elena Topîr-
percusiuni directe asupra de
buna cteservire tă frizerie, toate acestea lipsesc. Se epanu şi-a rupt vreo două perechi servirii populaţiei. lar orizontal, cu ajutorul căruia se zică uşoară ; 7,30 Viers şi joc — ziua intre 2 şi 6 grade, iar noap
paie că tovarăşii clin conducerea coo
ale
cercetează tim p u rile magnetice
perativei nu o părere foarte greşită dc ghete. Cojocul însă nu era „chiar Conducerea cooperativei tre petelor solare. muzică populară ; 8,00 Sumarul tea intre — 5 şi 1 grad.
Aprecieri bune se fac din partea despre igienă Oare diferenţa de ta gata". $i în sfîrşit, după multe dru buie să acorde mai m ult .spri fn afară de acest telescop, la labo
tu turor celor ce apelează la servicii rif trebuie reflectată şi în normele m uri şi rugăm inţi, in ziua de 14 ia jin secţiilor, în vederea aprovi ratorul serviciului Soarelui al filia
le secţiilor de croitorie bărbaţi ca elementare de curăţenie? Halatele nu nuarie a. c (! !) Elena Topîrceanu a zionării acestora cu materiale lei din Extrem ul O rient al secţiei si Âctftflaiitfatfea spoi'ti va
tegoria I. croitorie femei, boiange- tocmai albe. m obilierul învechit, reuşit să intre in posesia m ult aştep şi piese, precum şi pentru beriene a Academiei de Ştiinţe a
rle şi curăţătorie, confecţii plăpmni prosoapele murdare, pensulele roase, tatului cojoc. Dar, căci există totuşi crearea dc condiţii (ot mal bu U R S S. s-a montat un fotoheliograf,
şi altele. Oamenii sint m ulţum iţi. deşi nfec tarea... din cînd in cînd a b ri un dar. cojocului cu pricina urmează ne dc lucru. O mare atenţie care permite, dc asemenea, cerceta Q Ziarul parizian de sport mentul general cu 48 de puncte,
A tît calitatea lu cră rilo r executate, ciului, dovedesc o greşită concep să i se facă unele „m ici" remedieri. trebuie dată curăţeniei şi igie rea naturii petelor solare. Aceste in L ’Equipe, a publicat un clasa faţă dc 46 puncte cit a avut anul
respectarea termenelor de probă şi ţii; fată dc respectarea norm elor nei muncii, mai ales in frizerii. strumente oferă astronom ilor posibi ment al ţă rilo r europene pc baza trecut. Pc locul iu tii sc află
execuţie, comportarea atentă a perso de igienă. Nu este bine. Diferenţie Sînt cerinţe care pot şi tre litatea de a observa sistematic gran rczultalelor obţinute in anul 1965 U.ILS.S. cu 167 dc puncte şi cele
nalului, atestă că in secţiile sus-a- rea de preţuri nu trebuie să se re Promisiunile buie satisfăcute cît mai grab dioasele cataclisme cc se produc pe la 31 dc ram uri sportive, printre mai bune rezultate la atletism.
m intite buna deservire se află la ea flecte si in această direcţie. nic. Soare. care şi unele mai puţin practica Italia este prim a Ia ciclism, A n
acasă. M IH A I RUGINF.SCU Pe te ritoriul laboratorului a fost te ca schiul pe apă, tiru l cu arcul, glia la rugbi, Austria Ia schi. R.F.
nu Î28SC AN A BERŢA. PETRU TO construit un edificiu special pentru hocheiul pe iarbă ctc. Germană la călărie, Danemarca
România este clasată prim a din
la iahting. Ungaria In pentatlon
Igienă pe... Record de... O dată cu venirea iernii, secţia de MA. M A R IA BOLDURA — telescopul orizontal solar. Europa la handbal şi caiac ca modern, Belgia la tiru l cu arcul.
tricotaje a cunoscut şi cunoaşte o corespondenţi voluntari noe, ocupînd locul 10 în clasa Olanda la hochei pc iarbă.
cafegorii vensfi mîine mare afluenţă de cetăţeni. Treaba a
început bine şi cu spor. ne inform ea
Două u n ită ţi de (frizerie. Ainîndouă Tovarăşa Elena Topîrceanu, coo ză responsabila unităţii (Paraschîva La Teatrul de stat „ Vale u Petroşani de situaţie a cărui adresă vizează as
aparţin aceleiaşi cooperative — „M u peratoare din satul Ciugud s-a pre Bota). Acum însă, a început să şchio- pecte secundare.
In rolul lui A m phitrion, Tudor
Branea este mai puţin generalul e-
rou, dublat de un ginditor lucid, cît
mai cu seamă un soţ care este tortu
99 rat de problema fid e lită ţii soţiei sale.
De aceea, interpretul nu a găsit din
capul locului elementele unui joc u-
nitar. fiin d rrrni cu seamă in p rim u l
act nu îndeajuns de convingător. La
A B Q R M E T Alcmena (interpretată dc artista e-
m criţă Ana Colcla), ponderea a avu
t-o nu bigotism ul femeii, convinsă de
existenţa zeilor cu care ar consim ţi
—- ---------- = Je Guilherme Figueiredo să-şi îm partă patul, ci frivolitatea a-
ccleia care s-ar sim ţi măgulită dacă
regele cetăţii, fie el Şi un bătrîn ne
putincios cum e Creon, ar consim ţi
Personalitate polivalentă, profesor „ A m phitrion". Modalitatea lui Figuei vind raporturile om ului cu „zeităţi să o onoreze cu o vizită nocturnă.
.şi cercetător pasionat al fenomenu redo, am intind cea a lui Brecht, ur le", ca şi ale cetăţeanului cu cetatea,
lui teatral mondial, poet, prozator şi măreşte să dezbată sub aparenţa u- ar fi fost nu numai în spiritul adine Thesala, în interpretarea V ioricâi
dramaturg, Guilherme Figueiredo es nor realităţi mitologice, probleme (le al g in d irii lui Figueiredo, ci şi de o Suchici-Nedelcu, a realizat împreună
te un nume cunoscut spectatorilor ro stringentă actualitate Satira sa po mai mare eficacitate artistică. Incisi cu partenerul ei un cuplu a cărui
mâni care au adm irat verva scânteie livalentă îmbrăţişează aspecte m ul vitatea. fantezia efervescentă, sp iri m oralitate este superioară aceleia a
toare. luciditatea rămasă permanent tiple dintre care cel mm im portant tul lucid al dram aturgului, trebuiau stăpînilor.
la post cu care autorul piesei „V u l pare a fi libertatea de conştiinţă a valorificate mai adine în spectacol. în ansamblul său. spectacolul este
pea şi strugurii" se pricepe să dezba omului modern. V alorificind filonul „Zeii — spune la un moment dat realizat si suscită interesul publicu
tâ acute probleme ale contempora vechii m ilolocii greceşti, Figueiredo A m phitrion — nu au vreme să-i n- lui. care îl vizionează cu plăcere.
neităţii, pornind ca ntîtia a lţi scri pune în discul'*• relaţiile omului mo jute pe m u rito ri, căci sînt ocupaţi Un cuvînt despi c programul de sa
itori moderni de In v c lo rifi ;uca ii- dern cu natura, excluzîiul din aceas să-şî dovedească existenţa", iar răz lă. Interesanta, prezentarea autorului
nor teme livreşti anterioare ori lumd ta amestecul oricărei d ivin ită ţi, so- boiul este calificat de «acelaşi erou de către Radu M iron (traducătorul
ca pretext investigarea unor epoci şi cotit.'i a fi inexistentă. Evident, sati (generalul cărui,a i s-a încredinţat piesei) este urmată de o sumară a-
c iviliza ţii îndepărtate. ra se am plifică, incluzînd în orbita conducerea arm atelor tebane), ca fi nalî/.ă a textului cc va prinde viată
Piesa cu care spectatorii vin în ei şi problemele vieţii societăţii ca şi ind murdar, aducînd numai nenoro pe scenă. Publicul ar fi dorit ponte
să ştie mai m ult despre activitatea
contact in interpretarea teatrului clin acelea legate de etica conjugală. ciri cetăţii şi îm piedicind fericirea harnicului colectiv al teatrului, să-l
Petroşani, sub bagheta regizorală a Regia, semnată de Zoe Slanca-An- personală a omului, fiin d de fapt un cunoască mai îndeaproape pe in te r
duşman înverşunat al vieţii. Din p«V preţii a căror muncă o răsplăteşte cu
li— WM 111 jjWillialiilI I j Zoei Stanca-Anghel „In casa asta a ghel, a izbutit în mare să valorifice cate, regia a pulverizat sensurile sa aplauze entuziaste.
dorm it un zeu' porneşte de‘ la va sensurile textului. Poate că o mai e- tirice ale piesei, punînd un accent
Ciîmpei din nou! peisaj’ urbanistic al oraşului Deva. lorificarea fabulei din piesa lu i Plaut, videntă subliniere a problemelor p ri prea mare pe elementele comicului D. PETRESCU