Page 31 - Drumul_socialismului_1966_02

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3455 PAGINA A 3-A

Directivele celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Ro­
mân pun în faţa minerilor sarcini deosebit de importante. In actualul cin­
cinal, minerii din regiunea noastră, de pildă, vor trebui să extragă din
adîncuri cantităţi însemnate da cărbune, minereuri feroase şi neferoase.
Pentru realizarea acestor sarcini se vor moderniza minele existente
şi se vor deschide altele noi în Valea Jiului, în munţii Poiana Ruscă şi Apu­
seni, se va extinde mecanizarea lucrărilor grele şi se vor aplica metode su­
perioare de exploatare. O contribuţie preţioasă la înfăptuirea lor va trebui
să o aducă însă fiecare colectiv de muncă prin descoperirea şi valorifica­

j! rea deplină a rezervelor interne existente la fiecare exploatare. In subteran
i
s-au introdus maşini moderne de înaltă productivitate, se aplică cu bune
i
rezultate unele metode superioare de exploatare, iniţiativele minerilor pen­
tru a da mai mult cărbune, mai multe minereuri se extind.
îmbunătăţirea organizării producţiei, folosirea raţională a timpului
de lucru, a maşinilor şi utilajelor ridică o seamă de probleme a căror rezol­
vare cade în competenţa cadrelor tehnice de specialitate.
*
Ne-ani adresat mai multor mineri din exploatările regiunii Hune­
doara pentru a vedea ce probleme îşi aşteaptă rezolvarea, ce vor trebui să
facă inginerii şi tehnicienii pentru a veni mai mult în ajutorul echipelor
şi brigăzilor din subteran. In răspunsurile lor. interlocutorii noştri, mineri
din exploatările regiunii, s-au referit la organizarea ştiinţifică a producţiei,
la folosirea raţională a forţei de muncă, la posibilităţile de mecanizare a
unor operaţii din ciclul de producţie, la extinderea armării cu noi mate­
riale de susţinere, întărirea asistenţei tehnice pe sectoare şi schimburi. Ei au
ridicat totodată probleme importante, care rezolvate vor duce la îmbunătă­
ţirea condiţiilor de muncă în subteran, la creşterea productivităţii muncii
şi reducerea efortului fizic. In cele ce urmează vom cita cîteva din multi­
plele aspecte ale modernizării procesului de extracţie ridicate de minerii în
rîndul cărora am întreprins ancheta, răspunzîndu-ne la întrebarea :

Cărbunele extras de harnicii
m ineri din adîncuri parcurge
un anume drum . Din abataje
este încărcat in vagonctc de
mină şi transportat mecanizat
pînă la suprafaţă, unde intră
într-un proces com plicat de
preparare. Do aici. spălat şi
separat in dife rite sorturi, căr­
bunele este încărcat in vagoa­
ne C.F.K. de marc capacitate
şl trim is spre hcneficîarl, la
centralele termoelectrice, la
Uzina cocsochimică de la H u­
nedoara, semicocseria din Că-
lon. la fabricile şi uzinele din
ţară ctc.

ORGANIZARE ŞTIINŢIFICĂ MECANIZARE COMPLEXĂ MODERNIZAREA | ÎNDRUMARE OPERATIVĂ,

P articipanţii la ancheta ziarului au subliniat Una din rezervele importante de creştere a pro­ S U S Ţ I N E R I I IDE C A L I T A T E
că in unităţile miniere sint multe posibilităţi de d uctivităţii muncii in exploatările miniere este
îm bunătăţire a organizării producţiei, pc baze mecanizaiea complexă a procesului de extracţie.
ştiinţifice, care să ducă la folosirea judicioasa a Dacă perforarea, transportul pe orizontală şi ver­ îm bunătăţirea susţinerii lu cră rilo r miniere este Practica a dovedit că acolo unde se acordă o Cu p rile ju l anchetei întreprinse, m inerii de la
fondului de tim p. n m aşinilor si utilajelor, la ex­ ticală se execută în general mecanizat, unele ope­ o problemă asupra căreia cadrele tehnice de spe­ asistenţă tehnică corespunzătoare, de calitate, se unele exploatări s-au referit pc* larg la necesita­
ploatarea raţională a zăcămintelor de cărbuni si ra ţii cu volum mare de muncă, cum este încăr­ cialitate şi-au îndreptat m ult atenţia. Au fost în­ obţin rezultate bune în procesul de producţie. tea asigurării ritm ice cu materiale de buna cali­
metale, la creşterea productivităţii muncii în carea, se late manual. Problema preocupă îndea­ trebuinţate noi materiale de armare cum sint fie­ Care este situaţia în această privinţă la unele ex­ tate «i echipelor şi brigăzilor din subteran. In
abataje. proape m inerii din abata je, deoarece această ope­ rul, plasa metalică, ancorele, betonul, bentonite- ploatări miniere, cc măsuri voi trebui luate pen­ aceasl.i privinţei cadrele tehnice de specialitate
raţie este cea mai grea din întregul ciclu, nece­ pot si vor trebui sa vină mai m ult in ajutorul
— Eu aş vrea să mă refer Ia folosirea tim pului le, mai rezistente decit lemnul. In majoritatea tru ca îndrumarea tehnică a echipelor şi brigă­
de lucru — nc-a declarat m inerul sef de brigadă sită un volum mare de muncă fizică si tim p Este cazurilor folosirea lor a dat rezultate bune, înre- zilor de către cadrele de specialitate să lie mai m inerilor. Cum, şi în cc sens ? Răspunsul la
GHEOnGHE H A L A L A U de la E.M. Deva. In Adevărat că în unele exploatări, cum sint cele din gistrîndu-se un consum redus de lemn, realizîn- competentă ? aceasta întrebare ni l-au dat o parte din m inerii
front, noi îl folosim, în general, judicios. Dar cred Valea Jiului, Deva. Teliuc şi altele, s-au lăcut în­ du-se o bună susţinere şi reducerea personalului M u lţi m ineri din regiune, care au ii.u lu ip a l la care au participat la anchetă.
că am puica câştiga tim p preţios dacă n-am fi ne­ cercări de mecanizare a încălcării, s-nu experi­ de întreţinere, dată fiin d durata îndelungată de ancheta noastră, au apreciat că în ultim a peri­ — M uncitorii din brigada pc care o conduc —
voiţi să transportăm m aterialul rezultat de la lu ­ mentat maşini şi utilaje de diferite tipuri. exploatare. oadă asistenţa tehnica acordată de cadrele de ne-a spus ŞTEFAN BIRO, m iner şef de brigadă
crările de pregătire pc o distantă care uneori — Ani dori să se treacă peste această fază ex­ — Cu toate rezultatele bune pe care le-au dat specialitate s-a îm bunătăţit. In m ajoritatea ex­ la E.M. Aninoasa — sînt hotăriţi să obţină in
ajunge la 50 m. Cred eu s-ar putea studia posihi- j perimentală — ne spune m inerul GHEORGHE noile materiale de susţinere, şi în acest domeniu ploatărilor. inginerii, m aiştrii şi tehnicienii îi spri­ acest an realizări frumoase. Pentru aceasta, în
H A L A l.A U de‘ la Deva. Cu citva tim p în urmă abatajul cameră unde lucrăm am vrea să a p li­
litâ ţile de săpare a unor rostogoale cu profil mic, experim entările ţin prea m ult — declară N IC O LAE jină mai m ult pe m uncitori în rezolvarea pro­ căm in iţiativa „Doua cîinpuri de cărbune pc
ncarmatc la distanţe mai scurte unele de altele. eu am lucrat la pregătiri unde se experimenta M U JN A I.de la Aninoasa. Aceasta pentru câ încer­ blemelor de producţie, sînt repartizaţi mai ju d i­ schimb şi ari|5ă". In iţia tiva s-a dovedit a li via­
Aceasta ne-ar ajuta m ult. ar duce Ia eliminarea evacuarea m aterialului cu screiierul. M um a ne-a cările nu sc fac la toată gama lu cră rilo r miniere cios pc locuri dc muncă şi schimburi. Toţusi. loc
fost m ult uşurată, dar s-a renunţat la acest sis­ pentru mai bine există. M ineritul este o mese­ bilă şi eficace. Aplicarea ei întocmai presupune
tim pului pc carc-l pierdem cu transportul ma­ tem. S-au experim entat apoi diferite tipuri de care necesită armare. S-ar preciza astfel condi­ rie complexa, cere o înaltă calificare, aplicarea insă o aprovizionare ritm ică, corespunzătoare,
terialului. la creşterea vitezei de înaintare a lu­ maşini de încălcat. Ele n-au dat însă rezultatele ţiile în caic noul material poate li folosit la anu­ unor metode de exploatare potrivite condiţiilor cu materialele necesare. Dar, în această direcţie,
crărilor de pregătire şi astfel, la crearea decala­ scontate avînd un gabarit prea mare. Am auzit mite lucrări, s-ar scurta perioada de experimen­ de zăcămint, o temeinică organizare a m unţii, întîm pinam greutăţi. Deşi in depozite există su­
ju lu i necesar fa(ă de exploatarea propiiu-zisă. discutîndu-se de mărirea p ro filu lu i lucrărilo r de tare. Şi mai există un aspect, acela ol generali­ stăpînirea in final a n titor taine care apar de la ficiente materiale, acestea ajung anevoios la noi
zării noilor metode de susţinere. In anumite lu ­
Vorbind de folosirea raţională n tim pului dc pregătire pentru a putea folosi maşinile de în­ crări, in abataje cameră, sau frontale, de exem­ o zi la alta. Tocmai avînd in vedere acest fapt. şi la alte brigăzi. Cauza ? Organizarea trans­
lucru, m inerul N IC O LAE M U JN A I de la A ni- călcat Cred însă. că ar fi m ult mai u lii să se stu­ plu, cu toate că susţinerea m ixtă a dat rezultate m inerii cer din partea cadrelor de specialitate o portului de materiale se face defectuos. M ate­
noasa. ca şi NICO LAE D A R A B A N T de Ia Barza dieze condiţiile concrete dc zăcămint şi să se con­ bune, ea nu se generalizează la toate lucrările dc îndrumare tehnică operativă, dc calitate mai rialele nu sînt d irija te corespunzător, p o trivit
au arătat că pieţ ei tim p la intrarea în mină. „Este struiască maşini cu gabarit redus, decit să se mă­ acelaşi gen. ci se fac din nou experim entări. bună. volum ului de lucturi. Apoi, transportul m ateria­
o treabă de organizare — spunea Nicolae M ujnai. rească profilul lucrării A r fi preintiinpinate creş­ Dacă m inerii ar fi bine instru iţi, încă în faza dc — Există cadre tehnice suficiente la fiecare lelor iui este urm ărit îndeaproape. O explicaţie a
Ea put aşteptăm m ult pentru intrarea in mina, terile de presiuni, consumul ridicat de lemn şi încercare, prin schim buri dc experienţă la locu­ sector, ne-au relatat TR A I AN DIOANCA. COR­ acestor stări dc fapte, mă gîndesc că rezidă din
s-ar reduce numărul m inerilor dintr-o form aţie faptul că m uncitorii de la aprovizionare şi de la
ne în liln im cu ortacii din schimbul anterior la rile de muncă, unde se experimentează metoda NEL DRAGUŞ si GHEORGHE H A L A l.A U . m i­ transport nu sînt suficient de cointeresaţi ma­
dc lucru respectivă de susţinere, s-ar putea trece repede
suprafaţa, sau in cel mai bun caz., pc galerie. Dacă neri şefi de brigadă la E.M. Deva. Conducerea terial Dc aceea, cred că ar fi bine să se studieze
Şi în exploatările m iniere din Valea Jiului se i la aplicarea ci pc scară largă, fără să mai fie ne­ exploatării execută controale In locul de muncă
tovarăşii competenţi ar încerca să caute posibi­ posibilitatea norm ării m uncii acestor lucrători.
simte nevoia unor asemenea maşini. ,.Noi le-am I voie dc perioade îndelungate dc încercare Cred după un grafic. Cu toate acestea, de multe ori,
litatea de a îm bunătăţi organizarea transportului folosi şi in abatajele cameră — declară m inerul I însă că aici sc bate pasul pc loc. îndrumarea tehnică acordata, mai ales ele către I-nr cointeresa niai m ult în repartizarea, d irija ­
rea şi urm ărirea aprovizionării m inerilor cu ma­
personalului, s-ar găsi modalitatea ca o parte ŞTEFAN Bl HO. de la Aninoasa. dai' actualele Referindu-se la modernizarea susţinerii, mine­ personalul mediu, nu e la nivelul cerinţelor. Sînt teriale. Noi am avea de cistigat.
din m ineri să intre în mină prin puţul centra). maşini nu încap in abataj. Dccît să se aducă din rii CORNEL DRAGUŞ, de la Deva si AUREL m ulţi m aiştri care înţeleg prin asistenţă tehnică,
im port maşini pc C3re să nu le putem folosi, pen­ R.ADOANE de la Ghelar au apreciat rezultatele doar să treacă in revii* brigada, nu sprijină con­ ltcferindu-se la căile de îm bunătăţire a trans­
La liarz.a. locurile de muncă sint destul de de­ tru că nu corespund condiţiilor noastre de ză- portului dc materiale, m inerii GHEORGHE C lM ­
parte de căile principale de transport şi m inerii cămînt. sau să se caute adaptarea lor. mai bine bune obţinute prin susţinerea rostogoalelor in cret brigăzile în problemele tehnice ce apar şi PEANU. de la E.M. Aninoasa, N IC O LAE CRĂ­
piei ci m ult timp. ..întocmirea unor grafice dc bol ţa ri. cerind generalizarea lor. „Dar, a ţinut să care trebuie rezolvate. Repartizarea judicioasa C IU N .şi NICO LAE MARINCESC de la I M. Bar­
transport pe mai multe puţuri, apropiate dc fron­ ar proiecta specialiştii de In noi din ţară maşini adauge Coi nel Drâgus, i ostogoalclc să fie prevă­ a efectivelor pe lot uri de muncă p o trivit vo­ za, ne-au relatat printre altele :
tu rile de lucru, ar avea ca rezultat creşterea tim ­ mici, uşor do manipulat. A r fi bine însă. ca pro­ zute din loc in loc cu nişe protejate, pentru ca lum ului dc lucrări şi cond iţiilor de zăcămint, — In subteran se obişnuieşte ca m aterialul
iectanţii să înceapă lucrul prin cunoaşterea con­ în cazul agăţării m aterialului, sau al deteriorării asigurarea brigăzilor cu fro n tu ri de lucru sufi­
pului efectiv prestat la locurile dc muncă — ciente. executarea corectă a tăierii, susţinerii con­ lemnos si celelalte m ateriale pentru susţinere să
arăta m inerul Nicolae D.u'ăbanţ. d iţiilo r in care vor li folosite maşinile, să con­ bolţarilor, să se poată ajunge fără pericol in in ­ form m onografiilor si altele, le stau prea puţin în fie lăsate în apropiere de rampa puţului. De aici
Şi alţi mînerî, printre care NICO LAE G ABO lt, sulte m inerii asupra caracteristicilor tehnice pe teriorul rostogolului". m inerii împing cărucioarele cu materiale pînă la
care trebuie să Ic întrunească. Şi m inerul D UM ITRU UNGUREANU de la atenţie. Aceasta, la unii se explică prin como­
G IIEO R G IIE KLORE.A I de la Barza. EM A N O IL locul de muncă In «acest fel se pierde tim p pro­
— Eu aş vrea să dau un exemplu de ceea ce Ghelar a apreciat folosirea noilor materiale pen­ ditate, iar la a lţii prin lacunele ce le au în pre­ ductiv. munca este dezorganizată. Pentru e lim i­
STANO M IR şi D UM ITRU UNGURKANU de In tru susţinerea galeriilor. „Dacă am folosi arm ături gătirea profesională De accca. cred că este nece­
înseamnă un u tila j necorespunzător, să scot in narea acestor deficienţe cadrele tehnice dc spe­
Ghelar. s-au referit la lelul cum este folosit fon­ evidenţă repercusiunile pe care le are asupra b ri­ T .II. bandajate cu plăci de beton prefabricat ani sară organizarea unor cursuri pentru ridicarea cialitate ar treim i să studieze posibilitatea me­
dul de timp. la greutăţile pe care le produc unele găzii — intervine in discuţie m inerul N IC O LAE reduce aproape complet consumul dc lemn, ma­ ca lifică rii m aiştrilor. De asemenea, uneori asis­ canizării transportului dc materiale pe orizon­
defic ienţe in organizare. M onografiile dc armare M U JN A I. Frontalul în care lucrez a fost dotat terial cu care sîntem aprovizionaţi destul de ane­ tenţa tehnică nu este acordată în mod operativ. tală.
voios. Apoi, ar creşte durata dc exploatare, iar
nu sint date in funcţie* de condiţiile concrete de cu un transportor T.R. 5. lung de 45 m. De cînd U nii m aiştri controlează o singură data, sau de — Brigada pe care o conduc, si nu numai a
funcţionează, lanţul s-a rupt şi a fost scurtat. transportul s-ar face în bune condiliuni. Cred că cel m ult două oi i pe zi o brigadă, iar a lţii deloc. nien, ne-a inform at N IC O LAE M U JN A I. m iner
zăcămint si produc greutăţi în organizarea fo r­ In loc să ne fie de folos am fost nevoiţi să lo­ această problemă ar trebui să stea in atenţia ca­ Or, chiar şi in prim ul caz, e puţin.
m aţiilor dc luciu. Cu toate că pentru realizarea set de brigadă la E.M. Aninoasa. primeşte uneori
pătăm cărbunele pe o distanţă de 13 m. Conse­ drelor de specialitate, rezolvarea ci fiindu-nc dc — La exploatarea noastră, ne-a inform at mine­ de la suprafaţă lemn pentru susţinere suprn sau
sarcinilor de plan este prevăzut un anum it număr cinţa ? Am pierdut 18 m de avansare într-o lună. un real folos" rul ŞTEFAN BIRO de la E.M. Aninoasa, o parte subdimensionat. Cînd scindura este maî scurtă
de pos'.u'-i, echipele şi brigăzile sint uneori des­ Cred că nu este suficient să dotezi abatajul cu — Eu lucrez într-un abataj cameră din secto­ din munca m aiştrilor este executată de către in ­ şi coborîm cu felia sub coperiş, întîm pinâm greu­
completate tot tim pul lunii. Reducerea persona­ maşini, ci trebuie să verifici periodic dacă maşina rul I Aninoasa — ne declară m inerul GHEOR­ gineri. Destul de greşit. Ingineri avem mai pu­ tăţi mari. In cazul cînd materialele clin lemn
lului a uxilia r ar dure la creşterea num ărului de mai corespunde condiţiilor dc zăcămint, dacă GHE CÎM PEANU. La noi sc spune că in afară de ţin i şi ei trebuie să se ocupe mai m ult de pro­ pentru susţinere sînt supradimensionate, un
m uncitori direct productivi, la acoperirea fron­ există posibilitatea folosirii ei. In cazul de faţă susţinerea obişnuită cu lemn, alte materiale nu blemele de concepţie, de problemele de perspec­ m uncitor, sau doi, lucrează Ia fasonarea lor, fapt
tu rilo r dc lucru cu efectivele necesare. dacă ar fi existat lanţ de schimb, transportorul pot fi folosite. Este adevărat, asa le-am apucat tivă, să facă studii şi cercetări. Cei care trebuie . ce duce la reducerea tim p u lu i productiv. In
ne-ar fi fost de un real folos. Ear aşa... de la înaintaşii noştri. Cum au arm at ei. aşa ar­ să rezolve problemele operative dc producţie sînt această direcţie putem fi s p rijin iţi mai m ult de
— Perspectiva producţiei im plică cunoaşterea m aiştrii, ci sint nem ijlocit legaţi dc producţie.
condiţiilor, nu numai din abatajul respectiv, ci Am auzit de experim entările ce se fac la Lu- măm şi noi. cu lemn. In unele abataje s-a in tro­ Din cele relatate de mine mai sus — conti­ cadrele tehnice. M a iş trii-a r treim i să urmărească
dus într-un tim p susţinerea m ixtă, cu lemn si
clin lentila, aş spune, chiar din cim pul m inier peni cu stilpi Feromatik, care creează culoarul fier. Tor acum se foloseşte puţin. In abataj sîn­ nuă tovarăşul Biro Ştefan — reiese un alt nea­ aprovizionarea locurilor de muncă numai cu ma­
unde este plasat frontul de lucru — declară N I- liber spre frontul de cărbune, de folosirea noului teriale corespunzătoare. Şi. pentru că uneori du­
COI.AE UNGUREANU. Cunoaşterea structurii transportor blindat romanesc de mare capacita­ tem ca-n pădure. Oare nu putem folosi lemn mai juns. care are repercusiuni asupra a ctivită ţii cem lipsă şi dc vagonctc goale, este necesară în ­
te. Consider cu şi în abatajele frontale din cele­ puţin, să facem loc m aşinilor? Eu cred că da noastre. U nii m aiştri aşteaptă ca o parte din pro­ tocmirea unui grafic dc transport. în funcţie dc
geologice, a grosim ii zonei mineralizate, a rocilor lalte exploatări se poate folosi această metodă. Ea Dar cadrele dc specialitate au acceptat prea uşor bleme, chiar dacă le aparţin lor, să fie rezolvate operaţiile cc sc execută în abataje, de eşalonarea
înconjurătoare, cit si studierea am ănunţită a me­ de ingineri, iar aceştia din urmă. cred că ele
ar duce la sporirea productivităţii m uncii. argumentul că altfel nu se poate, pentru că ta acestor operaţii.
todei dc exploatare in funcţie dc condiţiile am in­ La Ghelar se aplică de mai m ult tim p exploa­ vor fi rezolvate de maiştri. Rezultatul ? Este că Propuneri preţioase pentru îm bunătăţirea apro­
tite nc-ar Ieri de greşeli, ne-ar ajuta în exploa­ tarea in subetaje, cu înmagazinarea m inereului retragere abatajul trebuie prăbuşit. Apoi. noi fo­ noi m inerii, trebuie să bîjbiim pentru a le rezol­ vizionării echipelor si brigăzilor din subteran au
tarea raţionată a zăcăm inlului. A r fi bine dacă şi metoda combinată. Eficienţa a fost deja de­ losim o mare cantitate de scindura pentru podi- va. fără nici un sprijin. făcut cu p rile ju l anchetei şi m inerii de la Deva
la cursurile dc calificare şi ridicare a calificării rea velrelor. La felia următoare avem un tavan .Şi Ghelar.
monstrată, dar productivitatea pe metodă n-a M in erii de la Barza, printre care NICOLAE
li s-ar vorbi m inerilor pc larg despic aceste pro­ atins încă nivelul care se realizează la tăierea sănătos. Dar nu putem oare înlocui scindura, care GABOR. GHEORGHE FLOREA f, NICO LAE Lemnul pentru susţinere, nc-a spus tovărâ-
bleme — ne spune m inerul şef de echipă PETITU propriu-zisă. Aceasta, pentru că încărcarea m i­ costă m ult. cu alt m aterial ? Eu cred că se poate D AR A BA N T şi NICO ALE CRĂCIUN, au arătat sul CORNEL DRAGUŞ, m iner şef dc brigadă la
TOMA de la Ghelm nereului în vagoneţi se face greoî. Aici există gî- cu prile ju l anchetei întreprinse faptul că uneori E.M. Deva, se introduce de multe ori în mina la
Buna organizare a muncii însă, depinde în tu iri provocate de munca manuală. Se pierde studia, dc exemplu, podirea cu plasă metalică. m aiştrii nit sînt repartizaţi judicios Sînt maiştri inceputul schim bului, cînd practic, unele brigăzi
mare măsură de calificarea profesionala. ,.A tre­ m ult tim p cu împingerea vagoneţilor, gurile de Voi cere permisiunea ca într-o porţiune de abataj care trebuie să execute revire la mai multe echi­ execută armarea. Din aceasta cauză aprovizio­
cut tim pul eind m inerul trebuia sa aibă doar încărcare se manipulează greu. Dacă s-ar meca- să folosesc plasa ca să vedem cc rezultate dă, pe. De aici o serie de deficienţe. In prim ul rinei narea abata jelor este îngreunată, operaţia de nor­
forţă pentru n munc i. Noi avem în dotare maşini, niz.n încărcarea prin instalarea unor impingătoa- cînd coborîm la felia următoare. Inginerii noştri m aistrul respectiv nu poate să sprijine îndeajuns mare durează m ult tim p, iar randamentul m ine­
tehnica minieră face progrese. Aceasta impune ca rc mecanice, sau prin lanţuri elevatoare, dacă insa, ar trebui să caute modalitatea d irijă rii sur­ m uncitorii din echipe în organizarea lucrului, nu rilo r este influenţat negativ. Pentru evitarea unor
m inerul să Mc un om bine pregătit, calificat com­ le poate arăta concret modul de batere a găuri­ asemenea deficienţe ar fi bine să sc studieze mo­
plex, să cunoască noţiuni de lăcătuşerie. electri­ s-ar monta guri metalice dc încărcare, acţionate pării astfel ca plasa să nu fie o piedică în prăbu­ lor de mină. de armare, acoperirea fro n tu rilo r cu dalitatea introducerii lem nului de mină inainlc
citate mecanică, să fie pus la curent cu noile mecanic, productivitatea muncii ar creşte sim ţi­ şirea abatajului. Am rezolva unul din neajun­ necesarul braţelor de muncă, asigurarea echipe­ dc inccperca schim bului. Dc asemenea, cred că
metode de exploatare. Este tot o latură a organi­ tor şi s-ar reduce complet efortul fizic pc între­ surile care ne provoacă greutăţi în muncă, apro­ lor cu materialele necesare s.a Sint sectoare în ar trebui să sc ia măsuri pentru depozitarea lem­
nului în apropierea frontului dc lucru.
zării ştiin ţifice pentru că de ea depinde felul cum gul flux — arătau PETRU TOM A şi E M AN O IL vizionarea defectuoasă cu scindară, care, de ce care m aiştrii nu sint ntit de solicitaţi. Dc aceea,
conducerea întreprinderii va trebui să ia măsuri
sint folosite maşinile, organizarea propriu-zisă a STAN O M IR — mineri la Ghelar. n-am spunc-o, trebuie să fie de bună calitate, re­ pentru repartizarea mai chibzuită a m aiştrilor pe M inerii de la Ghelar, printre care D UM ITRU
UNGUREANU. AUREL R.ADOANE şi a lţii, au
muncii in abataj în noile condiţii create prin In lucrările miniere orizontale, mai ales cele zistentă. pentru ca apoi s-o improvizăm in pră­ echipe, schim buri şi sectoare. ai.dat ca greutăţile întîm pinate în aproviziona­
mecanizare. A r li bine ca această pregătire să se ce se execută in piatră, captarea prafului rezul­ buşire. — Brigăzile de la mina Ghelar au fost s p riji­ rea ritm ică cu materiale se dnloresc s> faptului
facă sistematic, si-au spus părerea m inerii tat de la forarea găurilor a fost rezolvată prin Cereri le de modernizare a susţinerii lucrărilor nite înti-adevăr de cadrele de specialitate — ca inginerii si tehnicienii nu au stabilit cu chib­
GHEORGHE C fM PKAN*) de la Aninoasa, A U ­ ne-au relatat m inerii D U M ITR U UNGUREANU, zuinţă necesarul de materiale, consumurile spe­
REL R.ADOANE de la Ghelar, TRA1AN DIOAN- introducerea forajului umecl. Dar m inerii care miniere sint justificate de spaţiul redus pe care-1 PETRU TOM A şi AUREL RADO ANE. Avînd cifice. Aşa se explică de cc la uncie materiale
CA de la Deva şi alţii. executa lucrări verticale sau înclinate (suitori, au m inerii in abataje, de consumul ridicat de însă. în vedere sarcinile mobilizatoare ce trebuie consumul specific se depăşeşte si aprovizionarea
O altă problemă care vizează organizarea este suitori de aerai si rostogoale). sint nevoiţi să lu­ Iernii de mină. La Lupcni se experimentează cu îndeplinite sc impune ca în v iilo r să fim mai se Incc defectuos. Apoi. la exploatare nu există
omogenizarea brigăzilor din punctul de vedere creze în condiţii grele din cauza prafului. „La bune rezultate susţinerea abatajelor frontale cu m ult s p rijin iţi in organizarea muncii, folosirea i întotdeauna suficientă preocupare pentru crea­
re,i unor stocuri dc siguranţă la m aterialele ele
a ca lifică rii profesionale si permanentizarea m i­ Deva s-a încercat aplicarea perforajului umed. stîlpi Feromatik Productivitatea de C—7 tone m aşinilor şi a celor mai bune metode de exploa­ bn/â. m ult solicitate. Inginerii şl tehnicienii vor
m inerul
Am solicita — a spus
tare.
PETRU
nerilor în brigadă Părerea susţinută de mai dar fără rezultate. Cred că această problemă, a realizată de post ca şi rezultatele bune înregis­ 'TOMA — ca inginerii să facă cunoscut echipelor . Hf'hui să sc gindeaseă asupra ,acestor probleme şi
m ulţi mineri din loate exploatările solicită in g i­ captării prafului in lucrările verticale, trebuie să trate prin folosirea stîlpi lor 1CEMIN la Aninoasa, caracteristicile lehtonice ale lentilei unde este ! să le rezolve.
nerilor şi tehnicienilor cunoaşterea posibilităţi­ preocupe îndeaproape cadrele de specialitate pen­ arată că aceste metode de susţinere ca şi celelalte localizată lucrarea. Acest fapt ne-ar ajuta in d i­ *________________________________
rijarea mal chibzuită a procesului dc lucru, noi
lor personalului in subordine, astfel in cit sa tru ca şi la aceste lucrări mecanizarea să ofere care au dat rezultate, trebuie să stea în atenţia am şti mai bine cum să executăm baterea găuri­
poată li formate brigăzi apropiate ca posibili­ m inerilor condiţii optime dc lu c iu ” — işi e xp ri­ cadrelor de specialitate pentru a fi generalizate, lor. puşcarca. armarea şi am exploata Integral
tăţi, iar m inerii să nu mai fie m utaţi dintr-o b ri­ mă pârereu CORNEL DRAGUŞ, m iner la E.M. în funcţie de condiţiile specifice de zăcăniînt din zâcămîntul fără a avea pierderi de apoflzc m ine­ Pagină realizată de :
gadă în alta Deva. fiecare exploatare. ralizate
S. POP şi L DEM ETER