Page 33 - Drumul_socialismului_1966_02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂ
Adunarea activului de partid

încheierea
al Comitetului regional al P.C.R.

şedinţei de partid al C om itetului regional realizarea sarcinilor de plan, p a rtici­
Ieri a avut loc adunarea activului
panţii la discuţii au subliniat expe­
Hunedoara al P C .lt, La adunare au rienţa pozitivă obţinută de unele co­
participat mem bri ni C om itetului re­ lective de muncă, şi au făcut nume­
Consiliului gional de partid, ai b iro u rilo r com i­ roase propuneri in vederea îm bună­
tetelor raionale şi ' orăşeneşti ale tă ţirii a ctivită ţii de producţie.
P.C.R., secretari ai com itetelor de Jn încheiere, a luat cuvintul tova­
al
membru
răşul Ghcorghe Călin,
Superior partid din întreprinderi, preşedinţi C.C. al P.C.K., prim -secretar al C o­
ai com itetelor sindicale, conducători
de întreprinderi şi organizaţii econo­ m itetului regional Hunedoara al
mice, cadre tehnico-inginereşti, acti­ P.C.R., care a insistat îndeosebi asu­
al Agriculturii vişti de partid, ai sfaturilor populare, pra sarcinilor ce revin organizaţiilor
de partid şi conducerilor întreprinde­
ai organizaţiilor sindicale şi U.T.C.
Tovarăşul Roşea Nicodim, secretar rilo r pentru asigurarea în d e p lin irii
al C om itetului regional al P.C R., a ritm ice şi la toţi Indicatorii a planu­
ANUL XVIII. NR. 3456 JOI 10 FEBRUARIE 1966 a PAGINI — 25 BANI M iercuri a luat sfîrşit şedinţa prezentat referatul cu p rivire la rea­ lui în industrie şi construcţii. V o rb i­
C onsiliului Superior al A gricul­ lizarea sarcinilor de plan pe luna ia­ torul a subliniat necesitatea organi­
tu rii, care a dezbătut probleme nuarie ac. Şi cu privire la prim ele zării ş tiin ţifice a producţiei ca unul
privând dezvoltarea creşterii a- concluzii reieşite din studiul efectuat din factorii hotărî to ii în realizarea
nim alelor în perioada 1966-1970 asupra m ăsurilor ce trebuie luate în sarcinilor de plan. In acest scop va
La baza acestor dezbateri au stat vederea îm bunătăţirii organizării trebui ca în fiecare întreprindere să
studule efectuate de către Consi­ prodLicţiei şi va lo rifică rii in mai fie luate cele mai corespunzătoare
liu l Superior al A g ricu ltu rii, cu mare măsură a rezervelor economice măsuri, care să asigure o folosire tot
consultarea largă a specialiştilor din întreprinderi. mai bună a capacităţilor de produc­
din Institutele de cercetări şi de La discuţii au luat parte tovarăşii ţie. a tim pului de muncă, evitarea
invăţăjriînt superior, de la con­ Vasiu Gheorghc, secretar al Com ite­ oricărei răminei i in urmă. O atenţie
s iliile agricole regionale şi raio­ tu lu i orăşenesc Hunedoara al P.C.H., sporită va trebui acordată aprovizio­
nale, tru stu ri Gostat, din u n ită ţi Lăzărcscu loan, director general al nării tehnico-m ateriale, unei mai
de producţie, precum şi a cres­ C.C.V.J., Tudor Ghcorghe. director al juste repartizări a cadrelor tehnico-
cătorilor de animale din regiunile T rustului m inier Leva, Mareea Nico- ingineresli, îm bunătăţirii asistentei
I N V E S T I Ţ I I L E ţării. cuvintul canice Cugir. Zaha loan, director al tehnice in toate schim burile In con­
lac. director tehnic al Uzinelor me­
necesitatea
tinuare a fost reliefată
La şedinţă au luat
M ihai Caragea, vicepreşedinte al
disciplinei in
de muncă, a în tă ririi
C onsiliului agricol regional Ba­ între p rin d e rii m iniere Hunedoara, folosirii cît mai judicioase a fo ite i
IMoculescu David. director al Direc­
producţie — problemă de im portanţă
ţiei regionale a economiei forestiere,
nat. Emil Pasat, vicepreşedinte al
A N U L E ! Î966 C onsiliului agricol regional M u­ Follislca Francisc. director general al vitală în activitatea întreprinderilor.
Im bunâtâtindii-si tot mai m ult sti­
director
LC.S.H., Prodan Ghcorghe,
reş Autonomă Maghiară, M arin
Lucian, vicepreşedinte al Consi­ al Uzinelor „30 Decembrie" Cugir, lul şi metodele de muncă, sporin-
liu lu i agricol regional Suceava, Lăpuşcâ Aurel, director al I. M Bar­ du-şi exigenţa şi combativitatea faţă
In nr. 3428 al ziarului nostru, din rial a reieşit că crîtîcile aduse sînt Octavian Bai na. inginer zooteh­ za. Fehor Gheorghc, şeful E. M Lo- de orice deficienţe, organele şi orga­
8 ianuarie a c., a apărut o pagină an­ juste şi oglindesc intru totul realita­ nist )a cooperativa agricolă din nea. Pipoş loan, pnm -secrctar al Co­ nizaţiile de partid vor reuşi să asi­
chetă cu titlu l de mai sus, ce a avut tea. Drept urmare, s-a făcut o anali­ comuna Luna. regiunea C luj, Ion m itetului raional Alba al P. C. R., gure îndeplinirea exemplară a sarci­
drept temă învăţăm intele desprinse ză minuţioasă la toate lucrările şi Mănoiu, preşedintele C onsiliului Agachi Nicolae, director general al n ilo r de plan. a angajamentelor lua­
din activitatea de investiţii desfă­ capitolele din plan şi s-au stabilit agricol regional Braşov. M arinică C S H. Relevînd succesele obţinute în te în întrecerea socialistă.
şurată de unită ţile industriale din re­ măsurile necesare în vederea re ali­ Deceniu, inginer cu baza furajeră
giunea Hunedoara in anul 1965. pre­ zării ritm ice a obiectivelor pentru la Consiliul agricol regional A r­
cum si felul in care trebuie muncit 196G. De asemenea, fiecărui lucră­ geş, prof. dr. V irg il Gligor, mem­ Şedinţa Consiliului
pentru ca planul de investiţii pe 1966 tor din com partim entul de investi­ bru al C onsiliului Superior al A-
să se realizeze ritm ic si integral. ţii i s-au trasat sarcini concrete în g ricu ltu rii, Stelian Dinescu, din
In cele ce urmează relatăm spicuiri vederea în lă tu ră rii lipsurilor semna­ C onsiliul Superior al A g ricultu ­ învăţămîntului superior
din răspunsurile trim ise redacţiei de late in articol, precum si a celor rii. Osvald Flam aii, vicepreşedin­
către organele vizate în m aterialul constatate cu ocazia analizei efec­ te al C onsiliului agricol regional T im p de două zile. în Capitală a u til schimb de păreri — proiectul de
respectiv tuate...". Bacău. Ghcorghe H iotu, directo­ avut loc şedinţa C onsiliului învălă- act norm ativ privin d numirea şi pro­
rul gospodăriei agricole de stat m intului superior prezidată de acad. movarea p^tsonaluluî didactic în in ­
Direcţia generală întreprinderea minieră G iurgiu, prof. Emil Negruţwi, Ştefan Bălan, m in is tru l învăţăm întu- s titu ţiile de invăţăm înt superior si
membru al Consiliului Superior lui proiectul de instrucţiuni pentru ap li­
P articipanţii — academicieni, cadre
siderurgică a Barza al A gricu lturii, Nistor Aurel, pre­ didactice universitare, reprezentanţi carea h o târjrii C onsiliului de M in iş tri
privin d reglementarea acordării t i ­
şedintele C onsiliului agricol re­
gional Hunedoara, Petre M oldo- ai unor m inistere şi in s titu ţii centra­ tlu rilo r ştiin ţifice în Republica Socia­
Ministerului Industriei In răspunsul trim is redacţiei de van, prim-vicepresedinte al Con­ le — au dezbătut — în cadrul unul listă România.
către conducerea Întreprinderii m i­ siliu lui Superior a) A g ricu ltu rii.
Metalurgice niere Barza se scoate în evidenţă La şedinţă s-a sta b ilit un plan
faptul că pagina am intilâ a consti­
tu it obiectul unei analize făcute de de măsuri pentru realizarea .sar­
„Cele relatate în articolul : „A n ­ conducerea întreprinderii, comite­ cin ilo r stabilite de Congresul a)
chetă : investiţiile anului 19G6", pu­ tul dc partid şi com partim entul de IX-Iea al P.C R. si Plenara C.C.
blicat in ziarul Drum ul socialismu­ investiţii. De asemenea, sînt scoa­ al P.C.H. din noiembrie 1965 cu
lui nr. 3428. evidenţiază siluajia rea­
lă a a c tiv ită ţii de investiţii de la se, în mod am ănunţit. în evidenţă privire la dezvoltarea creşterii a-
Combinatul siderurgic Hunedoara. cauzele care au generat lipsurile nim alelor Planul va fi îm bună­
Pentru remedierea deficienţelor şi criticate în pagina respectivă, şi mă­ tă ţit pe baza propunerilor făcute
pentru a se crea condiţii favorabile surile ce au fost luate pentru reme­ In cadrul şedinţei şl adaptat con­
realizării planului pe 19GG s-au luat dierea lor. Sînt subliniate separat
măsurile aplicate pentru grăbirea
măsuri ineă înainte de lansarea ci­ ritm u lu i la lucrările în continuare, d iţiilo r specifice din fiecare z.cnă
frelor de plan. Acest fapt a condus şî cele ce se aplică pentru lucrările 1 * dc creştere a anim alelor pentru
la asigurarea lu cră rilo r in continua­ prevăzute in planul de investiţii pe ca unităţile să obţină maximum
re cu documentaţia necesară în pro­ de eficienţă in dezvoltarea zo­
porţie de 92 )a sută C it priveşte lu ­ 19G6. In legătură cu acestea din u r­ m m $ ff îm r n
crările noî, care pînâ în prezent nu mă se arată câ pinâ la dala actuală i otehniei.
au asigurată documentaţia, sint u r­ documentaţia a fost asigurată cu o In încheierea lu cră rilo r au luat
sută.
ncrealizarc dc numai 2,f> la
mărite îndeaproape, pentru a li se Rentru lucrările neacoperite proiec­ cuvintul tovarăşii V irg il T ro fin ,
executa sccrelar al C.C al P.C R., şi îosif
tele sînt în curs de execuţie la
In vederea îm bunătăţirii c a lita ti­ ITR O M IN Bucureşti. O P D Deva şi Banc, membru supleant a) Com i­
ve a m uncii şi realizăm unui volun) atelierul de proiectare al întreprin­ Tinâra presaloave Lucia Şe tban dc la Fabrica de produse tetului Executiv al C.C. al P.C.R.,
sporit de in ve stiţii la C. S Hunedoa­ derii. refractare din Alba lulia este o muncitoare harnica. apreciata dc
ra este necesar însă, a se efectua o colectivul in mijlocul căruia lucrează. vicepreşedinte al C onsiliului de
urm ărire minuţioasă a realizării f i­ ■ In -fo to g ra fie : Lucia Şevban la locul ei dc muncă. M iniştri.
zice a fiecărui obiectiv, pentru a se Trustul minier Deva fAgevpres).
putea preintîm pina din tim p lip s u ri­ Foto : V. ONOIU
le ce se ivesc Conducerea com bina­ în răspunsul T rustului m inier
tu lu i trebuie să aibă o preocupare Deva sint enumerate cîteva cauze
mai susţinută in ce priveşte pregă­ care au condus la rămîneren in u r­
tirea din tim p a lu crărilo r si procu­ mă a unor lucrări de investiţii vizate
rarea utilajelor, iar in acest din u r­ în ancheta ziarului nostru. De ase­
mă scop, să tină o legătură directă menea, se arală că, pentru noul an.
cu conducerile in ii eprinderilor fu r­ conducerea trustului este hotărîtă să Puţin mai încolo, în oraşul nou, am chiar. Infirm ăm actaata părere. Şl
nizoare. Intra t in frizerie. Ne-am felicitat pen­ vă veţi cortvinge d<î ev.
continue programul de urm ărire şi E C E P Ţ I E PE U N D
Pentru a veni in sprijin ul a ctivi­ sp rijin ire a u n ită ţilo r din subordine, tru ideea de a ne bărbieri acasă A lt­ Fram inform at! ca icvn M oloţ, o fi­
tă ţii de investiţii ce se desfăşoară la în vederea realizării tuturor obiec­ fel ne trim iteau friz e rii să ne spă­ ciant sanitar la dispensarul medical
această unitate, incâ de )a începutul tivelor prevăzute in planul de in ­ lăm în baie sau poate ne dădeau d ru ­ din M ârtineştl, a fost învoit de doc­
anului, s-a luat măsura de a se u r­ vestiţii. m ul cu săpunul pe fată. Pentru că torul Dăncescu T ib e riii tim p de trei
mări în fiecare lună, atît realizările Considerăm că ar fi fost bine in frizerie nu este apă. Şi cum să zile de la serviciu. Ni s-a spus câ în
valorice, cît .şi cele fizice la toate dară s-ar fl arătat ce anume pre­ fie dacă e amenajată de cooperati­ zilele respective a fost la vînătoare.
lucrările ce au termene de punere vede acest program ce urm ărire raea va „V iată nouă" din Orăştie intr-un Faptele trebuiau verificate. Batem
în funcţiune prevăzute prin planul şi sp rijin ire a u n ită ţilor miniere, r apartament... Aşa că am ieşit repe­ la uşa dispensarului în cauză. Intrăm
de stat". precum şi care sînt m ăsurii* preco­ St M O R de, ne-am uitat bine in toate păr­ într-o sală, denumită im propriu „de
ţile să-l ocolim pe bâtrinel. şi am
nizate a se aplica pentru realizarea V # £ 6 ^ 1 plecat in goana maşinii A ltfe l, cine aşteptare4*. Era mai degrabă o sală
întreprinderea minieră ritm ică a planu 1 ui de investiţii, pe ştie, poate ne trim itea să ne repa­ frigorifică. Cică din cauza I.G.O,
Orăştie care n-a dat curs adresei cu
întregul an. răm pantofii sau să mincâm la res­ nr. 17 999 din 17/XII 1965. prin care
Hunedoara + taurant... se solicita monturea unei sobe de te­
In continuare se aşteaptă răspun­ racotă, care există sub formă de plăci
„...Conducerea u n ită ţii noastre a fi­ sul conducerilor Com binatului car­ chiar în sala respectivă. Din ea in­
nalizat cu întreg colectivul, i,\ mod bonifer Valea Jiului, Com binatului trăm in cabinetul propriu-zis. Despre
şantierelor
siderurgic
Hunedoara,
deosebit cu lucrătorii din com parti­ T.C.M.M. Teliuc si Petroşani, În tre ­ C E T A J De la „I. F.“ aspectul lui nu mai vorbim . Era...
mentul de investiţii, articolul in titu ­ Dar să lăsăm. Intrăm în vorbă cu dr.
la t „Anchetă : investiţiile anului prinderii de construcţii siderurgice la „Combustibilul'1 Tibei iu Lâncescu. Ne răspunde :
1966". In urma dezbaterilor ce au a- Hunedoara, precum şi ai celorlalte — E adevărat, l-am învoit fiindcă
vut loc pe marginea acestui mate­ întreprinderi şi in stitu ţii vizate. avea o restanţă din concediul din a-
La Orăştie ne-am abătut pe la de­ nul trecut...
pozitul de lemne al între p rind e rii re­ Intervine şi oficiantul sanitar în
De dala aceasta, in carneţelele noastre de notiţe am consem­ gionale „C om bustibilul". Mergeam cauză :
nat fapte şi in lim p lă ri cotidiene din raionul Orăştic. Ca de obicei, de fopt pe urmele unei scrisori adre­ — L u o a iile nu s-au lt*m uht. De­
sate redacţiei ziarului dc mai mult» ţineţi inform aţii eronate. N-am fost
paginile s-au um plut cu relatări despre iucruri bune şi. . mai pn- cetăţeni din oraş. Eram inform aţi de la vînâtoarfc. Am făcut ţuică într-un
ţin bune. Le vom reda succint pe cele din urmă pentru că, aşa cum modul defectuos in care se face a- sat vecin...
provizionai ea cu lemne de foc pe
Precizarea ni s-a părut hilară
şi
ne-au încredinţat cetăţenii, ele impun o rezolvare grabnică, dictată bază de tichet In scrisoare se arăta acu/antă în acelaşi tim p. Pentru câ
dc interesele colectivităţii. lată-le I că pentru a ajunge în posesia lem­ în zilele respective dispensatul a fost
nelor de foc, cetăţenii din Orăştie lăsat la voia întîm p lă rii, lucru con­
Vizita în Marea Britanie a prim- sînt nevoiţi ca zilnic să sc prezinte firm a t .şi de tovarăşii de la Sfatul
la depozit, să aştepte orc in şir. să popular corminal din M ârtineşti La
vicepreşedintelui Consiliului de Mozaic cugirean şenesc de partid s-au stabilit şi mă­ suporte toanele funcţionarei Truca această precizare tovarăşul Aurel
losefina. care se ceartă cu toată lu ­
suri. Totuşi, cetăţenii din C ugir con­
Cigmăinmi, preşedintele com itetului
M iniştri al Republicii Socialiste I * 1 tinuă să se declare nem ulţum iţi de mea. si să se reîntoarcă acasă si fără executiv al sfatului popular comu­
lemne, si beşteliţi. Uneori, eşti tr i­
La Cugir ne-au jntîm pinat con­ felul cum sînt deserviţi de salariaţii mis la sectorul de industrializare a nal, a mai lin u l să adauge:
Romanţa, Alexandru Bîrlădeanu I * 1 structorii ; sfidind zăpada si gerul, I.G.O. Atunci, ce trebuie făcut dacă lem nului al I.F. Orăştie, dar nici aici se respectă orarul de consultaţii,
— La dispensarul nostru iui prea
n-ajunge critica ? Ne propunem să
ei ridică zi de zi, tot mai sus, edi­
fic iile socîal-culturale ale oraşului. vedem la ce s-a gîndit Comitetul ra­ nu prim eşti nimic. fiindcă medicul e navetist. Nici cu­
B locurilor de locuinţe li se alătură ional de partid Orăştie şi-i vom in ­ Cele afirm ate in scrisoare au fost răţenie nu se face cu prea m ultă
I * 1 altele, iar lingă ele se înalţă un mo­ forma şi pe cugireni, care aşteaptă. reale. In depozitul am intit existau in grijă...
dern grup şcolar. Un bătrîne), pensionar, ne spunea zivia organizării raidului doar cîţivn Şi acum, un epilog. In tim pul celor
Vietnamul de sud La cele două uzine mecanice se în glumă că decît să cumpere ceva metri de lemne Aveai impresia d° trei zile cit a lipsit oficiantul (27—
I I 1 vorbeşte cu mîndi ie despre m oderni­ din Cugir, mal bine face un drum fapt că nu te găseşti in tr-u n depozit 29 ianuarie ac.), la dispensarul din
zare, despre creşterea capacităţii de pe jos pînâ la Orăştie. Ne-a explicat cu un asemenea specific. Am stat de M ârtineşti a fost prezentă doar... fe­
vorbă cu tov. Emil Ştefăncscu, gestio­
Noi atacuri împotriva i I ^ producţie. insă şi fondul glumei Spaţiul comer­ narul depozitului. Acesta ne spunea meia de serviciu. Nu ştim dacă ar fi
cial din oraş este sub nivelul cerin­
putut acorda ajutor medical în caz
Dincolo de aceste bucurii insă. oa­
că a întîm pm at şi continuă să întîm -
trupelor saigoneze relatate de cei cu care am stal de ţelor Din această cauză in fiecare pine o serie de greutăţi în buna a- de nevoie. De aceea, scuzele încerca­
menii, cugirenii au şi unele necazuri,
magazin este aglomeraţie. In oraşul
te de medicul şi oficiantul sanitar ni
I I I vorbă La uzina mecanică, de pildă, nou există doar o alim entară şi Lin provizionare a populaţiei din Orăştie se par condamnabile, pentru că le
cu lemne de foc Vinovată de acest
se ridică problema re în fiin ţă rii de centru de desfacere a pi in ii la circa lucru se face. aşa după cum afirm a privim prin optica cerinţelor cetăţe­
6 000 de locuitori. In aceste condiţii
urgentă a unui dispensar medical. dînsii), conducerea I.F. Orăştic, care nilor şi nicidecum din unghiuri de
Desigur, in prezent nu există spaţiul ni se pare de prisos să mai sugerăm nu a asigurat cantităţi suficiente de
Iiite rv îd B i p r e ş e d in te i» ! IV«s>scr necesar. Dar problema trebuie să-şi •luarea dc măsuri ; faptele in sine a- lemne de foc. Tn luna ianuarie. I.F. vedere dictate de interese strict per­
u c o r d a t z ia r u lu i „ h T C s lia “ găsească in cel mai scurt tim p rezol­ jung pentru a sc putea trage conclu­ Orăştie în loc să livreze 90 de vagoa­ sonale. Cît despre I.G.O. Orăştic, ce
ziile necesare. Justificarea cum că la
varea K în interesul oamenilor şi a- ne de lemne (cît era planificat), a li­ să zicem ? A r fi bine să dea curs de­
cesta ni sc pare argumentul hotârî- construirea oraşului nu s-a gîndit n i­ vrat doar 30 de vagoane. grabă unei cereri justificate, care nu
O „Colaborarea d intre U.R S.S. şi R.A.U. este largă tor. faţă de care conducerea uzinei meni la spaţiul comercial c depăşi­ Am discutat aooi cu tov. Trucă lo ­ mai suferă aminâi i.
şi multilaterală ' a declarat Nasser. $ Reterindu-se nu poate răspunde decît prin faptele tă ; trebuie făcut ceva şi cit mai ui - sefina. casiera depozitului.
gent. E im posibil să nu se găsească
(a situaţia din Vietnam preşedintele R.A.U. a expri­ cerute. o variantă care să rezolve problema. — Dacă vin oamenii şî nu am cu
mat profunda ingrijorare a poporului egiptean in le­ M ulte neajunsuri au cugirenii şi Pentru că, nici magazinele de produ­ ce sâ-î servesc, sigur că sc ivesc dis­
gătură cu reluarea bombardamentelor americane a- clin partea întreprinderii de gospo­ se industriale, nîcî librăria nu satis­ cuţii. Că vorbesc mai taie, acesta „Dincolo de
dărie orăşenească. Autobuzele nu c ir­ fac cerinţele. este un defect din naştere. Am to­
supra R.D. Vietnam.
culă cu regularitate ; gunoiul stă cite Lăm să plecăm din C ugir Dar bă- nul rece, aspru..
2-3 săptămîni in sir neridicat, uneori trîn u l şugubăţ iar ne opreşte. Situaţia este limpede Toată lumea cercul polar"
chiar îm prăştiat, constituind în per­ vine cu justificări. Cetăţenii insă au
— Dc ce aşa grăbiţi ? O butelie de
Problema rhodesiană manentă focare de infecţie, ca să nu aragaz ati luat ? De bărbierit, v-aţi nevoie de lemne, nu de justificări. Nu, noi n-am ajuns pînă la cercul
mai vorbim de aspectul neplăcut pe
care-l oferă : oamenii nu sînt m u l­ bărbierit ? polar, cî doar pînâ in comuna Aurel
6 Embargoul asu pra exportului de carburanţi că­ ţu m iţi nici de felul cum se face ta­ Ne-am p riv it m iraţi De butelie Vlaicu. Aici însă ne-a venit ideea să
xarea apei consumate ; există apre­ n-aveam nieiunul nevoie, bărbieriţi
tre Rhodesia, decretat de Marea Britanie se dove­ La Vînăfoarea, ţuica
deşte tot mai ineficient ® Unii observatori apreciază cieri puţin favorabile şi in legătură eram. Totuşi, dară omul zice N. A N D R O N A O IE
cu felul cum se achită unii lucrători centrul de desfacere a buteliilor nu
apariţia unui moment dificil in criza rhodesiană ® ai I.G.O. de sarcinile ce le au. Am era nimeni, cu toate că pe usă scria şi... dispensarul V. A LBU
Preşedintele Zambiei cere guvernului britanic să pu­ consemnat aici lucrurile aşa cum „Deschis". Oamenii care stăteau pe-
A. OARGA
nă capăt regimului lu i lan Smith în decurs de o săp- ne-au fost relatate, poate cu puţin aproape ziceau că acesta ar fi un obi­
La prima vedere, alăturarea de no­
tămînă. E. M. ANINOASA : In fotografie : modernul lurn menajament. Altădată s-au făcut c ri­ cei ; noi nu ne-am putut convinge, ţiu n i din titlu l de mai sus s-ar părea
de extracţie. tici mai la obiect ; la comitetul oră­ dar vom încerca hazardată, lipsită de sens, de logică (Continuare în pag. a 2-a)