Page 37 - Drumul_socialismului_1966_02

Lucrările Comisiei Prezentarea scrisorilor de acreditare

pentru cultura şi de către ambasadorul Uniunii

învâtămînt a Marii Republicilor Sovietice Socialiste
*
Adunări Naţionale la Bucureşti

La 10 februarie, preşedintele Con­ s iliu lu i de Stat, Chivu Stoica, a avut
In ziua de 10 februarie. Comisia siliu lu i de Stat al Republicii Socia­ o convorbire cordială cu ambasado­
pentru cultură şi învătâm înt a Ma­ liste România, Chivu Stoica, a p ri­ rul U niunii R epublicilor Sovietice
rii A dunări Naţionale s-a în tru n it în m it pe ambasadorul extraordinar şi Socialiste. A lexandr V asilievici Ba­
plenipotenţiar al U niunii Republici­ sov.
şedinţă de lucru spre a examina pro­
lor Sovietice Socialiste la Bucureşti, La solemnitatea prezentării scriso­
iectul de decret p rivin d modificarea A lexandr Vasilievici Basov, care şi-a rilo r de acreditare şi la convorbire nu
structurii M inisterului Invăţăm intu- prezentat scrisorile de acreditare. participat Grigore Geamănu, secreta­
Cu acest p rile j A lexandr Vasilic-
ANUL XVIII. NR. 3457 VINERI 11 FEBRUARIE 1966 * PAGINI — -5 BANI lui. în legătură cu crearea unei d i­ vici Basov a rostit o cuvîntare. rul C onsiliului de Stat şi Corneliu
Mănescu, m inistrul afacerilor exter­
recţii generale pentru activitatea e-
A răspuns Chivu Stoica, preşedin­ ne.
ducativâ şi problemele sociale stu- tele C onsiliului de Stat al Republicii Ambasadorul U niunii R epublicilor
den (eşti. Socialiste România. Sovietice Socialiste a fost însoţit de
m em brii Ambasadei.
P R O FILA R EA $1 SP EC IA LIZA R EA m m t M : şul Paul Niculescu-M izil, preşedinte­ rilo r de acreditare, preşedintele Con­ (Agerpres).
Şedinţa a fost condusă dc tovară­
După ceremonia prezentării scriso­
le comisiei. Acad. Ştefan Bălan, m i­
nistrul învăţăm îiitului, a prezentat o
expunere asupra proiectului dc de­
cret şl a răspuns la întrebările de­
factor determinant pentru NEOBOSIŢI putaţilor. Plenara Consiliului
In urma discuţiilor care au avut
CĂUTĂTORI loc. comisia a avizat favorabil pro­ regional al sindicatelor
creşterea producţiei în G. A. S. său Consiliului dc Stat. Ieri, a avut loc plenara C onsiliului oraşul regional Hunedoara, G avrilă
iectul dc decret şl a înaintat avizul
Al NOULUI
regional al sindicatelor din regiunea
(Agerpres).
Hunedoara. La plenară au participat David, preşedinte al C onsiliului lo­
cal al sindicatelor din oraşul regio­
m em brii C onsiliului regional, pre­ nal Petroşani, Traian Stanciti, pre­
şedinţi ai consiliilor locale ale sin­ şedinte al C om itetului sindicatului de
înzestrarea gospodăriilor agri­ tră rii acesteia si'nt organic legate r dicatelor, preşedinţii com itetelor sin­ la U. M. Cugir. Nicolae Părăştic. pre­
cole de stat cu mijloace tehnice de îmbunătăţirea a ctivită ţii de dicatelor din unele întreprinderi ale şedinte al C onsiliului local al sindi­
moderne din ce In ce mai perfec­ producţie şi financiare a u nităţii. regiunii. catelor din raionul Alba, loachim
ţionate. ca urmare a ajutorului La indicaţia Com itetului regio­ A participat tovarăşul Gheorghe Ghcrman, preşedinte al C om itetului
permanent acordat de către stat nal de partid s-au făcut studii te­ Călin, membru al C.C. al P.C.R., sindicatului de la L M. Barza, Ioan
şi folosirea cu pricepere a bazei meinice privind concentrarea şi prim-secretar al C om itetului regional Mardalc, preşedinte ■ al C om itetului
tehnico-materidle au făcut ca an specializarea gospodăriilor agri­ al P.C.R. sindicatului de la I.C.S. Hunedoara,
de an aceste un ităţi să obţină pro­ cole de stat din regiunea noastră, Tovarăşul Vichenle Hălan, pre­ Florica Stricatu. preşedinte al Comi­
ducţii sporite şi la un preţ de cost luîndu-se în acest scop măsuri şedinte al C onsiliului regional a! sin­ tetului sindicatulului de la fabrica
scăzut. In prezent, multe gospo­ concrete. C riteriu l de bază al a- dicatelor, a prezentat referatul în Sebeşul", ing. Gheorghe N iţă, mem­
dării agricole de stat au devenit cestor studii l-a constituit speci­ legătură cu activitatea desfăşurată de bru în biroul executiv al C onsiliu­
între p rin d e ri agricole capabile ficul producţiei fiecărei unităţi în organizaţiile sindicale în mobilizarea lui regional al sindicatelor, Laurcn-
să asigure concentrarea produc­ funcţie de condiţiile naturale şi m uncitorilor, ingin erilor şi tehnicie­ ţiu Toader, preşedinte al C om itetului
ţiei, im prim area unui caracter economice concrete. n ilo r pentru realizarea angajamente­ sindicatului de la E. M. Teliuc, A n­
Industrial din ce în ce mai pro­ Astfel, ţinîndu-se seama de ex­ lo r luate în întrecerea socialistă pe ton Z lătior, preşedinte al C onsiliului
nunţat procesului de producţie perienţa şi condiţiile ce le-a avut anul- 1965. subliniind totodată sarci­ local al sindicatelor din raionul Ha­
din agricultură gospodăria de stat din Orâştie, a- nile ce revin sindicatelor din docu­ ţeg
Numai in perioada anilor 1960- ceastă unitate a fost specializată mentele adoptate de plenara C.C. al In încheiere, tovarăşul Gheorghe
1965 valoarea m ijloacelor fixe pro­ în îngră.şarca porcinelor. O dată P C.R, din decembrie 1965, şi de ple­ Călin a vorbit despre sarcinile actu­
ductive ale gospodăriilor de stat cu stabilirea acestui profil, s-au nara C.C.S. din ianuarie a.c. ale care stau în faţa organizaţiilor
din regiunea noastră a sporit cu luat măsuri operative pentru pro­ La discuţii au participat tovarăşii: sindicale din regiunea noastră pen­
circa 90 m ilioane lei, ceea ce a ducerea de nutreţuri combinate, M ihai Cervencovici. preşedinte al tru înfăptuirea obiectivelor stabilite
permis o creştere corespunzătoare fără de care nu se poate concepe C onsiliului local al sindicatelor din de cel de-al IX -lea Congres al P.C.R.
a producţiei globale şi marfă. Spre creşterea porcilor pe baza metode­
exemplu, in anul trecut gospodă­ lor industriale. Aceasta a presupus
riile de stat din regiunea noastră amenajarea unei fabrici, care, atit
au liv ra t statului 805 tone de pentru unităţile din trustul H u­
sămînţâ. 253 tone struguri. 2.437 nedoara cît si din alte trusturi ca
tone cartofi, 58 m ii hl lapte de Sibiu, C luj şi Timişoara, produce
vacă, 4 286 tone de carne 3,1 m i­ o gamă variată de furaje combi­ î n 2 9 d e z i l e
lioane ouă precum şi alte pro­ nate necesare dife rite lor specii.
duse. Aplicarea p ro filă rii în unităţile Secţia centrale e- şi pe care le conti­ prim a parte a lu n ii
Sarcina de a produce m ult şi noastre a fost strîns corelată cu lectrice din C.S. Hu­ nuăm. ianuarie s-a făcut re­
ie ftin se leagă tot mai m ult de asigurarea bazei tehnieo-materia- nedoara şi-a realizat A ici se cuvine să vizia la o parte din
creşterea gradului de intensifica­ le necesare. Astfel, la G.A.S. A- planul la producţia am intim ajutorul dat grupul de agregate
re a producţiei. In acest scop se poldul de ‘Sus, gospodărie profi­ de energie electrică de organizaţia de A.P.T. 12. Am avut,
fmpune concentrarea ei cantita­ lată pe cultivarea pom ilor şi a v i­ pe 1965 înainle de partid şi de organi­ insă şi unele greu­
ţei de vie, în u ltim ii doi ani s-au
tivă şi calitativă, iar pe această termen. De asemenea zaţiile de masă, care tăţi. De exemplu, u-
bază specializarea producţiei a- plantat circa 200 ha livezi intensi­ sarcina prevăzută au explicat tuturor nul din tu rn u rile dc
gricole, care necesită o tehnolo­ ve. 150 ha viţă de vie şi s-a cons­ pentru luna ianuarie oamenilor ce pierderi răcire a apei, de la
gie nouă. precum şi un caracter tru it o cramă cu o capacitate de Mecanicul Haralambie Croito­ 1966, a fost îndepli­ de producţie şi de­ centrala n r 1 a tre­
pronunţat industrial. Realizarea 120 vagoane. Specializarea lucră­ rii de la S.MÎT. “ Haţeg execută nită cu două zile mai ranjamente ar avea b u it să intre în re­
acestui obiectiv trebuie să consti­ to rilo r din gospodăriile am intite a IN PAGINA A 4-A DE'AZf devreme. In legătură combinatul din cau­ paraţie. Oprirea gru­
tuie în v iito r pentru conducerile determ inat ca an de an să se ob­ reglarea unei pompe de injecţie cu modul cum s-au za unor declanşări de pului de agregate a-
G.A.S!, pentru to ti lucrătorii cea ţină indici economici superiori, la bancul de probă. El este apre­ pregătit pentru pro­ curent, a unor avarii ferent tu rn u lu i res­
mai însemnată problemă de care ceea ce a demonstrat orientarea ciat pentru atenţia ce o acordă ducţia -lui *66 l-am neprevenite. De ace­ pectiv ar fi creat
să se preocupe cu toată răspunde­ justă indicată de conducerea par­ calităţii lucrărilor. rugat să ne vorbeas­ ea, exigenţa pentru strangulări în a ctivi­
rea. Experienţa acumulată la tidului privind specializarea şi Şedinţa Comitetului celor 18 - că pe iov» inginer prevenirea avariilor, tatea sectoarelor pro­
fosil Cisar. şeful sec­ a oricăror defecţiuni ductive. Gîndirea co­
G.A.S. Orâştie, Apoldul de Sus, profilarea u nităţilor. ţiei centrale electri­ în funcţionarea agre­ lectivă a cadrelor
„ Avicola" M intia, demonstrează că state pentru dezarmare ce. gatelor a crescut. Ce noastre a găsit însă
Tabelul de mai jos, privind s-a făcut în mod
rezolvarea raţională a creşterii „Sîntem conştienţi o soluţie pentru ca
sporirea productivităţii m uncii re­ practic ? In trim es­ grupul respectiv de
intensive a producţiei şi a concen­ flectă pe deplin acest lucru. că datoria noastră — tru l IV anul trecut agregate să nu fie
a spus el — este să
Cuvîntarea lui Vasile Dumitrescu Lama maşinii de debitat „m uş­ asigurăm, cu agre­ s-au făcut revizii şi scos din producţie.
G. A. S. ORÂŞTIE unele reparaţii la o S-a adaptat pe peri­
că* lacom din m aterial. In foto­ gatele pe care le a- parte din cazane : au oada reparaţiei un
A N I I 1 grafie : tovarăşul toan Conta* di- vem, o cantitate cît fost verificate cu a- semîcireuit deschis
rijîn d maşina de debitat, de la mai mare de energie
Indicatorii urm ă riţi atelierul mecanic nr. 1 al C. S. electrică de care au tenţie arm ăturile lor, pentru apa acestui
1963 1964 1965 Demonstraţii de protest împotriva Hunedoara. El este apreciat pen­ nevoie secţiile com­ arzătoarele, zidăria, grup de agregate, co­
tru g rija cu care execută tăierea binatului. Faptul că etc. Acestea ca şi alte nectat la sarcina al­
tui turn de răcire, în
măsuri puse în a p li­
agresiunii americane în Vietnam corectă a materialelor. ■ planul lu n ii ianuarie care, au permis ca în funcţiune. P rin a-
Producţia globală ce revine s-a realizat în 29 de
8S 96 178 luna ianuarie agrega­ ceastâ măsură ca/.a-
la 100 lei fonduri fixe (m ii lei) zile este o continua­ tele respective să ncle şi generatorii de
re firească a a ctivi­
energie de la centra­
Corespondenţii Agerpres transmit: tă ţii noastre, este re­ funcţioneze cu încăr­ la nr. 1 au putut func­
cătură mare, să evi­
zultatul pregătirilor
tăm surprizele . ţiona la capacitatea
Valoarea producţiei globale pe care le-am făcut Spuneam că pre­ lo r normală".
pe cap de m uncitor (m ii lei) 67 126 190 8 Criza de guvern din Italia se află din nou in punctul de încă din anul trecut gătirile continuă. In I. G A R A IA C U
plecare 8 Preşedintele Saragat a iniţiat o a treia faza de con­
sultări cu personalităţi politice italiene în vederea soluţionării
Din datele prezentate rezultă ing. GEORGE R AlC A N crizei. 8 La Cairo au luat sfirşit lucrările simpozionului pentru
Directorul Trustului Gostat dezvoltarea industrială a Africii. 8 Pagubele incendiului de pe
eficienţa economică în condiţiile Hunedoara — Deva muntele Athos. ECOURI LA ANCHETA:
specializării producţiei animale.
(Continuare in pag. a 2-a)
„CE VIZEAZĂ ACTIVITATEA
li m$
„Omul în producţie, familie şi societate •* ' i i DE CONCEPŢIE? 11

Elaborarea oţelului
Oamenii muncii din regiunea noastră. însu­ unde este nevoie de el; să evidenţiem trăsăturile muncă, familie şi societate. Concursul ziarului
fleţiţi dc istoricele documente ale Congresului al ce definesc profilul etic şi moral al omului so­ nostru se va desfăşura in două etape şi anume :
IX-lea al Partidului Comunist Român, muncesc cietăţii socialiste. 15 februarie - 8 mai şi 8 mai - 20 decembrie
cu entuziasm nestăvilit pentru a traduce in viaţă
In foiletoane. note critice. schiţe, să sc ia 1966. cu ajutorul oxigenului
sarcinile încredinţate, caută căi şi mijloace noi poziţie şi să se combată acele atitudini şi ma­
de punere in valoare a rezervelor interne, apli­ nifestări înapoiate ce se mai întîlnesc la unii După sfirşitul primei etape a concursului, to­
că şi extind metodele şi procedeele avansate dc oameni, conservatorismul in muncă, rutina. com­ varăşii care au trimis cele mai multe şi mai bu­ Una din condiţiile promovării cu Bogdan Ioan, Opris Avram, Stoica
lucru, făuresc cu priceperea şi imaginaţia lor bo­ portarea nedemnă în familie şi societate, biro­ ne articole şi fotografii vor fi premiaţi. La în­ succes a progresului tehnic la otelâ- Alexandru, Baştea Ioan, au elaborat
gată diferite inovaţii şi raţionalizări, fac totul cratismul. indisciplina, nepăsarea, lipsa dc grijă cheierea etapei a doua. participanţilor la con­ ria M artin nr. 2 de la C.S. Hunedoa­ cu ajutorul oxigenului importante
ca să-şi îndeplinească mai repede şi mai bine faţă de avutul obştesc ş.a. Asemenea racile nu ra, de care depinde in mare măsură cantităţi de olcl de bună calitate,
sarcinile de producţie, pun in slujba înfăptuirii trebuie tratate cu îngăduinţă. Ele să fie dezvă­ curs. care au obţinut cele mai bune rezultate li îmbunătăţirea calităţii m etalului şi realizînd sortimentele programate şi
politicii partidului toată priceperea, talentul şi luite şi supuse oprobiului opiniei publice. Să bi- se vor acorda următoarele premii in obiecte: creşterea producţiei de otel o consti­ reducînd rebutul sub cifra admisă.
Elaborarea oţelului, folosind o x i­
capacitatea lor creatoare. tuie ridicarea continuă a nivelului de
PREMIUL I cunoştinţe profesionale al tuturor ca­ genul prin arzătoare, a fost începu­
Munca şi viaţa oamenilor ne oferă o bogăţie drelor din secţie. Aceasta, cu atit tul, prima etapă.
de fapte, de realizări care pot fi larg oglindite 1. Un aparat de radio cu tranzistori mai mult. cu cit tehnologia fabrică­ Anul acesta se urmăreşte ca tehno­
în coloanele presei. Pentru a stimula iniţiativa şi 2. Un pikup cu plăci rii otelului este în continuă perfec­ logia elaborării oţelului cu oxigen să
se perfecţioneze. începe propriu-zi* a
interesul corespondenţilor, colaboratorilor şi ci­ CO NCURSUL ţionare. Anul trecut, după cum se doua etapă. Se urmăreşte ca oxige­
titorilor. ziarul ,.Drumul socialismului" organi­ 3. Un aparat de fotografiat Stic, la cuploarele noastre s-a intro­ nul să se insufle prin lănci direct în
dus oxigenul ca intensificator în pro­
zează un concurs de reportaje, cursive, schiţe, cesul de elaborare. însuşirea noii teh­ baia de oţel.
N O STR U nologii este o cerinţă actuală care genului se grăbeşte întregul proces
foiletoane, note critice, fotografii etc., pe tema .* PREMIUL II Prin acest mod de folosire a oxi­
„O m ul in producţie, familie şi societate". 1. Un ceas de mină necesită o pregătire temeinică a fie­ dc elaborare a otelului. Anumite fe­
cărui m uncitor, maistru, tehnician şi
Concursul îşi propune să oglindească mai pe 2. O servietă inginer. Ce s-a făcut şi ce se face în nomene. ca viteza de decarburarc,
larg activitatea şi comportarea omului în pro­ acest sens ? lată întrebarea la care creşterea temperaturii băii dc oţel se
ducţie, familie şi societate. In scrisorile trimise ciuim cu focul ascuţit al satirei pc toţi acei care 3. Un stilou mi-am propus să răspund în cele ce accelerează o dată cu participarea
directă a oxigenului de înaltă puri­
în cadrul concursului să surprindem omul in din comoditate şi lipsă de răspundere poartă oa­ PREMIUL III urmează. tate la reacţiile care au loc în cup­
Pe ba2a experienţei altor otelării
diferite ipostaze .* în fabrici şi uzine, pe şantie­ menii pe drumuri, nu rezolvă operativ şi nu ma­ vizitate de specialiştii din secţie, a tor De aceea, procedeul de elabo­
rele de construcţii, in exploatările forestiere, pe nifestă solicitudinea cuvenită ţaţă dc cerinţele 1. Un ceas de mină studierii unui vast material docu­ rare eu insuflarea oxigenului prin
ogoare, la catedră şi in laborator etc. Să-l înso­ îndreptăţite ale cetăţenilor. 2. Un stilou mentar din publicaţiile de specialita­ lănci va trebui să fie foarte bine stă-
ţim pe om călătorind cu trenul sau autobuzul. Ia Concursul organizat de ziarul nostru este te, la începutul anului trecut au fost pînit de către toţi top ito rii şi m aist-ii.
In acest an, sub îndrumarea comite­
întocmite instrucţiuni tehnologice de
teatru şi la cinema. la căminul cultural şi la club. deschis tuturor corespondenţilor, colaboratorilor 3. O mapă plic. elaborare a otelului cu ajutorul o xi­ tului de partid din otelărie. în func­
şi cititorilor din regiune, care vor să-şi aducă
la ghişeele instituţiilor, rezolvînd diferite treburi Pe Ungă premiile in obiecte, redacţia zia­ genului si s-a trecut la pregătirea ţie de noile condiţii s-a trecut la or­
contribuţia la popularizarea a tot ceea ce este profesională a topitorilor si m aiştri­ ganizarea şcolarizării întregului per­
personale, participînd la acţiunile de interes ob­ rului nostru va acorda ciştigătorilor şi premii
nou, demn de evidenţiat, la combaterea concep­ lor. Programul de şcolarizare urmă­ sonal pe baza unui program bine
ştesc, in familie, in mijlocul tovarăşilor de mun­ ţiilor înapoiate despre muncă şi viaţă. în bani. rea însuşirea acestor instrucţiuni îna­ chibzuit, corespunzător tehnologiei
că şi de viaţă, in excursii, la vinătoave şi la pes­ Avem convingerea că atit corespondenţii vo­ inte de începerea folosirii oxigenului. In continuă perfecţionare. Programe­
cuit. luntari, colaboratorii, cit şi cititorii vor partici­ NOTA: Paralel a fost instruit si personalul le dc şcolarizare au fost întocmite
diferenţial, pe meserii. In programul
de la întreţinerea instalaţiilor de o-
Să surprindem şi să oglindim veridic chipul pa in număr mare la acest concurs, contribuind Toţi participanţii la concurs vor comunica xigen. de pregătire a topitorilor şi maiştri­
omului nou. înaintat, al patriotului înflăcărat ca­ astfel la popularizarea omului zilelor noastre, redacţiei, in primele lor scrisori, numele şi Ca urmare a însuşirii cunoştinţe­ lor do pildă, sînt cuprinse teme ca :
re munceşte cu dragoste şi pasiune pentru a face întotdeauna la datorie, bun soţ, tată şi cetăţean prenumele, profesia de bază şi funcţia actuală, lor profesionale necesare s-au făcut Ing. ILIE MARINESCU
paşi importând tn asimilarea tehno­ Oţelârla M artin nr. 2 C.S.
viaţa tot mai frumoasă, prezent oricind şi ori­ şi la combaterea atitudinilor retrograde faţă de locul de muncă şi adresa unde domiciliază. logiei de elaborare a otelului, folo­ Hunedoara
sind oxigenul prin arzătoare.
Anul trecut, echipele conduse de (Continuare în pag. a 3-a)