Page 38 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 2-A ( IdRUMUL J ocJĂ u SMUuNr. 3457
m

P R IM A EM ISIUN E DE f-f NOU SISTEM DE SECURITATE
T E LE V IZ IU N E PRIN A RACHETELOR
PROCEDEUL SECAM D EVA J V izita — cinem atograful
Sarcinile măreţe care stau in faţa altfel, activitatea extraşcolară a ele­ pune să se studieze posibilitatea ca deficienţelor semnalate, am alcătuit I „P a tria ” ; Veselie la Accapulco — ci­
şcolii noastre, izvorlte din documen­ v ilo r a fost destul de bogată. N ici in Sn bugetele sfaturilor populare să fie un plan concret de măsuri. Astfel, La Paris a fost prezentată în In S.U.A. este pe cale să se renli- nematograful „A rta " ; S IM E R IA : In -
tele Congresului al IX -lea al P.C.R., organizarea acestor activităţi p ă rin ţii prevăzute sume pe care să le putem am stabilit pentru fiecare învăţător faţa reprezentanţilor presei inter­ zeze un nou sistem de securitate pen­ drăzneţul Pardaillan — cinematogra­
constituie pentru noi un im bold neîn­ n-au fost antrenaţi in suficientă mă­ folosi la repararea sau procurarea şi profesor vizitele la dom iciliul ele­ naţionale prim a emisiune a pro­ tru rachetele cosmice. Prin injectarea ful „M ureşul" ; HUNEDOARA : Gau-
trerupt în muncă. Ca urmare, cadre­ sură. De asemenea, prea puţine con­ unor piese de schimb pentru aceste vilo r. Atenţie mai mare vom acorda gram elor de televiziune în culori, a 160 1 dc apă sub presiune, direct deamus ig itu r — cinem atograful
le didactice de In şcoala noastră au cluzii educative au fost trase după aparate, inlâturînd astfel desele dis­ mai ales elevilor slabi. Vom face v i­ p rin procedeul Secam, inregistra- „Flacăra" ; Unchiul meu — cinema­
cnutnt să răspundă cit mai bine aces­ vizionarea unor film e, prea puţin s-a cut ii ce se ivesc pe această temă în ­ zite in grup. împreună cu directorul tă pe niagnetoseop. (Piuă în pre­ în camera dc combustie, s-a reuşit să tograful „C onstructorul" ; PETRO­
tor mari sarcini, să pregătească cit urm ărit educaţia estetică a elevilor tre conducerile şcolilor şi contabilii scolii, fa m iliilo r care nu manifestă zent, înregistrările de «ic est fel erau se oprească motoarele rachetelor cu ŞAN I : Bocceluţa — cinem atograful
mai temeinic elevii. IC le s-au preocu­ cu p rile ju l pregătirii unor programe sfa tu rilo r populare. interes suficient faţă de situaţia la realizate numai prin mijloace foar­ com bustibil solid în numai 1/8 de se­ „7 Noiem brie" ; In compania lui M ax
pat îndeaproape de însuşirea con­ artistice, insuficient au fost folosite Analizînd profund situaţia la învă­ învăţătură a prop riilo r lor copii. Prin te costisitoare). Agenţia France cundă. După ce va fi d e fin itiv pus l.in d c r — cinem atograful „R epubli­
ştientă a cunoştinţelor de către elevi, în munca de educaţie cu copiii exem­ ţătură, am constatat deficienţe şi în organizarea judicioasă a lectoratelor Presse afirm ă că prin calitatea ca” ; LU PEN l : A fost odată un moş
au u rm ărit ca sistemele de cunoştin­ ple de eroi în tîliiite in lectura p a rti­ aplicarea sistemului de notare, în res­ cu p ă rin ţii şi prin utilizarea celor­ superioară a im aginii transmise la punct, procedeul de oprire a mo­ şi o babă — cinem atograful „C ul­
ţe ale acestora să fie cit mai înche­ culară etc. pectarea unor cerinţe psiho-pedago- lalte mijloace de care dispunem, vom şi prin simplitatea lui, noul pro­ toarelor de rachete va perm ite să se I tu ra l" ; LONEA : Camera in form ă
gate, punînd un accent deosebit pe Este cunoscut faptul că metodele gice. Astfel, intre procentajul note­ căuta să realizăm o colaborare cit cedeu are toate şansele să intre reducă considerabil prim ejdia explo­ de L — cinem atograful „M in e ru l” ;
unitatea instructiv-educativă a pro­ mai strînsă cu pă rinţii. De aseme­ în scurt tim p in circu itu l indus­ ziilo r în momentul aprinderii. Un lucru făcut la tim p — cinemato­
cesului de învăţăm int. nea. in atenţia tutu ro r cadrelor di­ tria l. «ft graful „7 Noiem brie" ; V U LC A N i
E fortul depus de cadrele noastre dactice va sta în mod deosebit acti­ A fost, de asemenea, prezentat In tîln ire la Ischia — cinem atograful
didactice s-a reflectat în cunoştinţele vitatea organizaţiilor de tineret. In un dispo//itiv electronic care per­ > M C IIE L SUPRAPUR „M uncitoresc” : U R IC A N I : Patru
elevilor, în num ărul notelor bune şi Părinţii, şcoala şi copiii j prezent ele participă la toate acţiu­ m ite fixarea im aginilor, schimba­ fele într-o curte — cinem atograful
foarte bune. Totuşi, rezultatele o b ţi­ nile întreprinse de «acestea, avind un rea cu lo rilo r şi emiterea m irelor, „7 Noiem brie" ; A N IN O A S A : Logod­
nute nu ne mulţumesc. In munca pe rol a rtiv în dezbaterea şi rezolvarea lin iilo r şi a efectelor speciale. După cum relatează publicaţia a- nicele văduve — cinem atograful
care am desfăşurat-o an existat si u- problemelor. O atenţie deosebită a- — EVACUAREA S T A Ţ IU N II mcricană „Chemical and Engineering „Muncitoresc** ; B A R B A T E N I: Musa­
nele deficiente care au atras după moderne de predare au o eficienţă şi lor bune de Ia clasele V —V III şi cel cordăm elevilor rămaşi in nrmă la News", firm a „B ell Tclephone Labo­ I firi ciudaţi pe muntele de gheaţă —
sine şi goluri în procesul de învâ- un randament sporit în muizca la de la clasele I— IV, e un mare deca­ învăţătură. Cu aceştia organizăm -P O LU L NORD—14“ cinem atograful „0 August" ; C R IV I-
ţăm înt. clasă. Folosirea acestora cere price­ laj. Explicaţia acestui fapt am găsi­ pregătiri colective, sub supraveghe­ A via to rii polari au ineeput eva­ ratories'*, a obţinut nichel cu o pu­ D IA : Comisarul M aigret se în fu rie
In m aterialul de faţă mă voi opri pere de a le m înui, cere cunoştinţe t-o In exigenţa diferită faţă de cu­ rea cadrelor didactice. cuarea personalului staţiunii în ritate care perm ite să i se cerceteze — cinem atograful „M uncitoresc” :
mai m ult asupra deficientelor noa­ metodice Şcoala noastră dispune de noştinţele elevilor. Tocmai din acest învăţătorii, si în special d irlg in ţil, derivă „Polul Nord-14". Evacua­ structura electronică. B R A D : S ălbaticii dc pe rîu l m o rţii
stre, considerînd că o analiză apro­ o bună parte din materialele necesa­ m otiv am recomandat com isiilor me­ continuă studierea psiho-pedagogiră rea este determinată de faptul că N ichelul suprapur a fost obţinut — cinem atograful „Steaua roşie” ;
fundată a acestora ne aduce mai re: magnetofon, aparat de radio cu todice să analizeze cu răspundere as­ a elevilor. Observaţiile şi constatu­ banchiza pe care se află «această a s tfe l: peste o foaie de nichel cu pu­ A L B A IU L IA : De-as fi Harap A lb
m ult folos decît evidenţierea p ă rţilo r pik-up, aparat de proiecţie. Dar nu e pectul respectiv al problemei si să rile făcute sint îm părtăşite cadrelor staţiune a început să se spargă în — cinem atograful „Victoria** ; W in-
bune, pe care le cunoaştem cu toţii. suficient a dispune doar de aceste lupte pentru a se realiza o unifo rm i­ care predau la clasa respectivă, a- bucăţi, in cit continuarea derivei ritate industrială şi cu o grosime de netou şi Comoara din Lacul de a r­
materiale. E necesar a le şi folosi în zare în exigenţă, în aprecierea şi no­ ceasta spre a se crea posibilitatea 0.003 ţo ii se «aşează prin galvanizare I gint — cinem atograful „23 A ugust' ;
Astfel. în munca noastră am acor­ munca la clasă, cu scopul rid ică rii tarea elevilor. Am recomandat în a- respectării particu laritâlp n r in d iv i­ pe ca devine periculoasă. T E IU Ş : S ăritură în întuneric — ci­
dat o slabă atenţie realizării unei eficientei lecţiei, a ca lită ţii ei. Am ccst sens ca exigenţa să înceapă în duale şi de vîrstă ale elevilor. Staţiunea „Polul Nord-14" a fost un strat dc nichel gros de 0,15 ţoii.
strînse u n ităţi de acţiune a celor trei asistat la lecţii în care au fost folo­ p rim u l rind cu noi înşine. organizată in primăvara anulai Apoi foaia este supusă unei oxidâri I nematograful „V icto ria " ; Z L A T N A 3
factori educativi : scoală, fam ilie şi In centrul a ctivită ţii com isiilor me­ trecut în Oceanul îngheţat de slabe, curăţată de carbon şt oxid de Samba — cinem atograful „M uncito­
ru l” ; ORAŞTIE : Cine eşti d-ta, d-Ie
organizaţiile de tineret. îm binarea site astfel de materiale şi care au Am constatat apoi la clasele de în­ todice va sta problema u tiliz ă rii în Nord. la 600 km de Insula Vran- nichel şi netezită cu o rază electro­ I Sorgc ? — cinem atograful „P atria" ;
armonioasă a a ctivită ţii acestor fac­ avut bune rezultate. La lecţiile de is­ ceput de cicluri, respectiv la clasele munca la clasă a metodelor moder­ ghel. In luna oc tom brie 1965, cînd Strigătul — cinem atograful „Flacă­
I şi V o situaţie mai slabă (a în ­
tori constituie una din condiţiile de torie, de pildă, se folosesc diafilm e, ne de predare, urm ărind ea fiecare banchiza cu staţiunea s-a apro­ nică. Puritatea nichelului suprapur ra" ; CUG IU : Lovitură dc pedeapsă
bază care asigură succesul în in stru i­ la lecţiile de muzică se fac audiţii, văţătură. Acest lucru este explicabil cadru didactic să posede tehnica mî- piat la o distanţă de 10-12 lem de se apreciază stabil indu-se raportul I — cinem atograful „7 N oiem brie" ;
rea si educarea elevilor. Or, tocmai la ansamblul coral se fac înregistrări deoarece pentru elevii din clasa I, n u irii în bune condiţluni a acestor Insula Jeanette, banchiza a înce­ dintre rezistenţa electrică a m etalu­ SEBEŞ : Old Shatterliand — cinema­
in această direcţie. în prim a parte a etc. Am «asistat însă şi la o serie de trecerea de la joc la muncă, respectiv aparate şi a însuşirii m etodicii aces­ put să se spargă. încă de pe a- lui la temperatura camerei şi rezis­ s tograful „Progresul" ; Ghepardul (se­
anului şcolar, noi am m uncit nesa­ alte lecţii la care, cu toate că se pu­ la învăţătură, ia r pentru cei de la tor lecţii. tunci, 12 cercetători polari au fost riile I si II) — cinem atograful „Sebe­
tisfăcător. P ă rin ţii elevilor, neantre- tea folosi material modern in preda­ clasa a V-a de la munca cu un învă­ Prin efortul nostru comun, prin tr-o transportaţi pe păinînt, iar restul tenţa lui electrică la temperatura hc- I şul" ; A P O LD U L DE SUS : Unora le
naţi suficient de către şcoală, au par­ re, el a lipsit Folosirea acestuia ar ţător, la munca cu mai m u lţi profe­ muncă asiduă pentru înlăturarea de­ au continuat cercetările ştiinţifice. liu lu i lichid. Cu cit acest raport este ptace jn //-u l — cinem atograful „23
ticipat în mică măsură la activitatea fi contribuit la ridicarea eficienţei sori, fiecare avind felul său de a lu­ ficienţelor, avem convingerea că acti­ In decembrie, banchiza a în­ mai mare, cu atît mal mică este I August" ; HAŢEG : Dincolo de ba­
de instruire şi mai ales de educare a lecţiei. In trim estrul în curs condu­ cra cu copiii, duce la apariţia unor vitatea noastră în acest trim estru va ceput dîn nou să se spargă în bu­ cantitatea de im purităţi. S-a sta b ilit I rieră — cinem atograful „Popular" ;
copiilor. cerea şcolii a pus un accent mai mare greutăţi în activitatea elevilor. Am fi m ult mai rodnică. căţi. Deşi pericolul imediat a I U A : V ii şi m orţi (seriile I şi II)
Conştienţi de această deficienţă, pe folosirea metodelor moderne în recomandat fiecărui cadru didactic trecut, totuşi s-a luat hoturîrea ca că raportul rezistenţei electrice la n i­ fi — cinem atograful „Lum ina".
noi punem în prezent un accent mai predare si controlează cu perseveren­ să ţină seama de acest lucru. IO A N POPA oamenii să fie evacuaţi. Transpor­ chelul suprapur este aproxim ativ de
mare pe folosirea tuturor acestor fac­ ţă acest lucru. directorul Şcolii generale tu l personalului staţiunii se face 3 ori mai mare decît raportul rezis­ I
tori în munca instructiv-educativă. Legat de folosirea acestor aparate Pentru îm bunătăţirea a c tiv ită ţii din comuna Roşia dc Sccoş în condiţii grele, din cauza nop­ tenţei electrice la cel mai bun nichel
In prim ul trim estru, ca şi acum de şi mai ales de repararea lor, aş pro­ noastre de viito r, pentru înlăturarea raionul Sebeş ţii polare şi a gerurilor puternice. Industrial cunoscut pînă acum. K a a i o.

Program ul I: 5,06 P otpuriuri pen-*
tru fanfară; 5,40 Cîntece şi jocu»*l
populare din d iferite regiuni ale ţâ­
r ii; 6,15 Transm item pentru sate;
6,22 M îndru-i jocul „I-Iaţegana"; 6,45
Salut voios de pionier; 7,15 Cintă
Vieo T o rrin n i; 7,30 Itin e ra r folcloric
m uzical; 8,00 Sumarul presei; 8,30
J.a microfon, melodia preferată; 10,05
I Inte rp re ţi de muzică populară: M a-
B dioracheta p io n ie rilo r; 11,15 Teatru
ria Petcr şi Plorea Nctcu; 10,30 I(a-
fi la m icrofon : „Don G il cu ciorapii
il verzi"; 13.40 „D in oraş în oraş" —-
1 muzică uşoară ; 14,08 Concert folclo­
ric; 16,20 M ici fo rm aţii de muzică u-
şoarâ; 17,30 In slujba p a trie i; 18,03
Satisfacerea cerinţelor rile, să remedieze defi­ Dar să ne întoarcem tru a-i da căldură. In In ju ru l globului; 18,13 Din discuri­
le lu i Grigoraş D inicu; 18,30 Dialog
oam enilor m uncii preo­ cientele. deoarece blocul la partea eare-i revine lealitate, I.G.O a înain­ cu ascultătorii; 18,45 V arietăţi m uzi­
cupă fiecare întreprinde­ se află în termen de ga­ totuşi I.G.O. Alba lulia. tat o nouă adresă şantie­ cale ; 10,00 O rizont românesc ; 20,00
re şi instituţie din regiu­ ranţie. clar, n-am prim it In ziar era criticat fap­ ru lu i nr. 5 al T.R C.H., Radiogazeta de seară; 20,30 Cînt.ăm
nea noastră. Acest lucru nici măcar răspuns la se­ tul că la o cerere a unui aceasta din urmă a ală­ tinereţea — muzică uşoară; 20,45
a reieşit in evidenţă şi sizările noastre4*. cetăţean s-a răspuns turat-o celorlalte, I G.O. Noapte bună, copii: „V u lp o iu l şi co-
cu p rile ju l unor raiduri Drept argument, tova­ printr-un ordin ferm — a considerat problema Jacul” ; 21,15 Atenţiune, p ă rin ţi; 21,30
organizate de redacţie in răşul inginer loan Flo- deci problema apărea re­ rezolvată, ia r cetăţeanul Cîntece de dragoste — muzică uşoară
u ltim u l tim p pe «această rescu, directorul I.G.O. zolvată, în vreme ce în în cauză a continuat să românească; 22,45 Muzică uşoară
temă. In articolul in titu ­ A lba lulia, ataşează co­ apartamentul respectiv stea în frig. Iată un fel pentru toate vîrstele.
lat „O m ului — atenţia pie de pc patru adrese continua să fie frig, iar de rezolvare a cererilor
cuvenită”, publicat în prin care se solicita şan­ cetăţeanul solicitator să oam enilor m uncii de ca­
urma raidului întreprins tierului nr. 5 Alba lulia nu cunoască nim ic în le­ re nim eni n-are nevoie.
în raionul Alba, era c ri­ să remedieze diverse gătură cu rezolvarea ce­ Sperăm că de data aceas­
ticată şi slaba preocupa­ deficienţe la blocul re rii sale Despre acest ta I G.O. A lba lu lia şi
re a conducerii între­ A I clin Cetate. Aşa­ lucru tovarăşul Flores- alte întreprinderi care
p rinderii de gospodărie dar, firu l explicaţiilor cu nu ne spune nim ic în procedează la fel au în­ 19,00 T elejurnalul de scară; 19,15
orăşenească Alba lu lia duce la Trustul re­ răspunsul pe care-l tr i­ ţeles cu nu-i bine să re­ Pentru cei m ici — F ilm u l: „Cine a
pentru asigurarea încăl­ gional de construcţii Ilu - mite redacţiei. La cere­ zolve în «acest fel o so­ găsit m ănuşa?”. Pentru tineretul
z irii apartamentelor din nedoara-Deva, pentru că rea cetăţeanului Paneti licitare Oamenii au ne­ i şcolar — „Cu cît cîn t — atita sin t” ;
noile blocuri. Poşta de din moment ce condu­ Petru, I.G.O. trebuia să voie de fapte, de rezol­ 20,00 Sâptămina: 21,00 Avanprem ie­
ieri ne-a adus răspunsul cerea şantierului nici varea operativă a cerin­ ră; 21,15 Teleglob; 21,40 M aeştrii ge­
conducerii acestei între­ măcar nu răspunde u- răspundă prin măsuri, ţelor, nu de adrese şi jus­ Brigada artistică dc agitaţie din KJu de M uri — Haţeg — prrzcntiiu l program ul «Bucurii dc iriatA nouA" nului scurt — Jaek London; 22,15 Pa­
prinderi nor legitime cereri, nu adică să facă totul pen­ tifică ri. rada vedetelor — Luis M ariano; 22,40
„Ne însuşim critica a- vedem cum s-ar putea T e lejurnalul de noapte. BuIetinuD
dusă in ziar — se spune rezolva problema decit meteorologic.
în răspuns. Intr-adevăr, prin uncie măsuri pe
cetăţeanul Paneti Petru care să le ia însăşi con­
nu are căldură in apar­ ducerea trustului. Să
tament Dar vinovat pen­ sperăm că de această
tru acest lucru se fare dată vom în tîln i opera­
şantierul nr. 5 Alba lu ­ tivita te şi că, in sl'îrşit,
lia al T ltC .H , care a vom afla că în blocul Num ărul pe luna ianuarie a.c. al capitaliste dezvoltate" de I. Lem nij. Castro : Geografia foamei — Dilema j PENTRU 24 ORE
executat blocul. Recepţia A I din Alba lulia va fi Industriei Metalurgice revistei „Probleme economice" se In cadrul ru b ricii „Schimb de pă­ braziliană : Pline sau oţel) de C. B îr- i
este făcută provizoriu, căldură. E o cerinţă ele­ deschide cu editorialul : „Noi pcis- re ri" sint publicate matei talele: „Pre­ lă (Ia ş i); „Fenomene reale într-o v i­ i Vremea se va menţine umedă, cu
iar centrala termică nu-i mentară, pentru a cărei lncepind de astăzi, la Grupul şcolar al Com­ pcclive ale ştiinţei romaneşti". In gătirea şi specializarea cadrelor teh­ ziune îngustă" (Cnrlo M. C ipolla : n cerul mai m u lt noros. V or cădea pre­
term inată. Noi am făcut rezolvare credem că nu continuare sint publicate «articolele : nice şi economice'* dc V. Angholescu; „Ilis to irc cconomiouc dc 1:» popu- c ip ita ţii sub formă de ploaie, ia r în
mai multe adrese in lu ­ mai e nevoie de schim­ binatului Siderurgic din Hunedoara se desfă­ „Coordonatele dezvoltării economice „In legătură cu articolul „C rite rii dc lation m ondiale") de L Nieoaru. 8 regiunea de munte sub form ă de n in ­
na decembrie anul tre­ buri de scrisori, anchete, şoară un schimb dc experienţă intre şcolile M i­ in anul 1DG6“ dc dr. Vasile Rausser ; amplasare teritorială a u n ită ţilo r dc i soare. V întul va sufla moderat d ia
cut, cerînd constructoru­ şi cîte şi mai cîte form a­ nisterului Industriei Metalurgice, Voi fi pre­ „Im portanţa istorică şi social-ccono- deservire a populaţiei' dc Ch. Sc- M aterialul „Personalitatea ş tiin ţi­ sectoarele nord .şi nord-vest. Tempe­
„In fo rm a ţii î
lui să-şi termine lucră­ lită ţi. zentate referatele: „Rezultatele obţinute în fo r­ micâ a U n irii Principatelor Române" bcstycn fică a lui D iin itric Guşti" de B. T in m ratura staţionară — ziua va fi cu­
rubrica
este înserat la
marea deprinderilor practice ale elevilor şi căile de dr. M nrin A. Lupii ; „S ta lulu i — A rtico lul „Indicatorii dezvoltării ştiinţifice ". prinsă între 2 şî 8 grade, ia r noap­
pentru îm bunătăţirea sistemului actual de in ­ lege dc bază a cooperativelor agri­ intensive şi m u liila tcrn lc a agricul­ In acest număr al revistei, rubrica l tea intre 2 şi — 3 grade. Ceaţă lo­
' LA TINTA struire în atelierul şcoală şi producţie** ; „Pre­ cole dc producţie" de S. Martin; „Sar­ tu rii" de T Condratcnco este p ub li­ „Scrisori către redacţie" cuprinde cală.
darea desenului tehnic în şcolile profesionale" cinile economici forestiere in perioa­ cat la rubrica „Răspunsuri la întrebă­ scrisori din partea : M inisterului In ­ PENTRU U R M ĂTO AR ELE
da 19GG— 1070" de M ihai S u d o r; rile citito rilo r". dustriei Constructoare de M aşini — 3 Z IL E
Sint părinţi, care din cauza unor neînţelegeri îsi şi „Autom atizarea proceselor tehnologice din „Uncie laturi ale eficienţei economi­ Rubrica „însem nări" cuprinde ma­
desfac căsătoria, lusînd iii urma lor copii cărora iiu Ic întreprinderile siderurgice şi influenţa acesteia ce a inve stiţiilo r" dc Al. Pinten: „E fi­ terialul : „C ondiţii asemănătoare — Direcţia generală tehnică, Statului Vreme umedă şi noroasă cu preci­
popular a! regiunii Oltenia, Fabricii
mai acordă nici o atenţie. asupra structurii m eseriilor specifice şi conţinu­ cienţa economică a producţiei şi u ti­ rezultate diferite. (Din experienţa a de produse chim ice „Colorom" — p ita ţii sub form ă de ploaie şi lapo-
tului învăţumintului**. Pe baza referatelor şi dis­ liză rii radîoizotopilor” de M. Italâ- două cooperative agricole dc produc­ C'odloa, Fabricii dc cerneluri „A u ro ­ viţâ. Tem peratura aerului în uşoară
scădere la s lirşitu l intervalului.
cu ţiilo r se va elabora o sinteză a controalelor din nescu : „Dezvoltarea com erţului inlro ţie)” de G. Gîlcă (Craiova). ra" — Bucureşti. C om binatului de Dimineaţa, circulaţia pe şoselele
1005 şi concluziile privind schimbul de expe­ ţărtlc socialiste şi nesorialisle" de Al. In cadrul ru b ricii «Critică şi biblio­ cauciuc sintetic şi produse petrochi­ regiunii devine anevoioasă din cau­
Pi lin şi O. Ciulea ; „Schim bări struc­ grafic" sînt publicate materialele : mice din or aşul Gheorghc Gheorghiu-
rienţă. Dcj. za ceţii care va predomina pînă la
Pentru participanţi se vor organiza asistenţe turale în industria principalelor ţări „.Subdezvoltarea şi foamea" (Josue de ora prinzului.
la orele practice din ateliere şi la orele de desen
tehnic, vizitarea grupului şcolar .şi a Combina­ a rs a
tului siderurgic Hunedoara, precum şi un pro­
gram artistic susţinut de către elevii grupului
şcolar. ajunge să doţin.ă 2.000 capete, ja r
Profilarea şi specializarea-factor defer ■mi nan? G.A.S. Bîrcca 1.000 capete. Se va
dBamiâifSii
extinde apoi Com binatul avicol de
la M intia cu încă 100 m ii locuri, se
vor planta în masiv 350 ha viţă de
După ce m iercuri au ju ­ pentru creşterea vie etc. Socotim insă cu nu este lip ­
sit de interes ca organele care se o-
© I ii prim a zi a turneu­
lui internaţional dc vo­ cat cu form aţia de cate­ cupă cu exploatarea fondului funciari
din regiunea noastră să dea o atenţie
lei (masculin) dc la Pa­ goria H, Flacăra Moreiti. sporită te renurilor situate în raioane­
ris, echipa Ştiinţa Galaţi braşovenii vor în tîln i (Urmare din pag. I) oferâ raionul Sebeş pentru cu ltiva ­ A ctivitatea econom îco-financîară le Sebeş şi A lba unde se pot planta in'
a invins form aţia lla - m iinc echipa C.S.M. Si­ rea vitei de vie si a pom ilor. Şi în înregistrată in u ltim ii trei ani, la a-
cing Club cu scorul dc biu. In sectorul vegetal, ta profilarea cadrul acestei unităţi activitatea e- ceste unităţi, confirm ă că num«ai masiv im portante suprafeţe cu pom i
şi viţă de vie.
3-0 (15-G, 15-4, 15-G). In © Cei mal valoroşi a- G A S. Apoldul dc Sus. s-a ţin u t sea­ conomicâ este bună. lată cîţiva in d i­ p r’.n aplicarea p ro filă rii şi speciali­ Acţiunea de profilare şi speciali­
cealaltă partidă cam pi­ tlc ţi ju n io ri din întreaga ma in special de folosirea condiţiilor catori sinteti- i care exprima eficien­ zării susţinute a producţiei, corelată zare în gospodăriile dc stat se află
oana Franţei, „Asniercs ţară vor lua startul, sîm- naturale externi de favorabile ce le ţa m ăsurilor luate. cu asigurarea unei baze tehnico-ma- abia Ia început. In u ltim u l tim p au
Sporls" a intrccut echipa b jtft si duminică, in con­ teriale corespunzătoare, cu asigura­ fost luate măsuri pentru a se te rm i­
dc tineret a Franţei cu cursul republican dc sa­ G. A. S. A PO LD U L DE SUS rea unor cadre care să conducă na în cursul acestui an lu crările de
3-0 (15-G, 15-4, 15-G). lă. Inlrcccrca sc va des­ competent şi calificat procesul de
făşura în sala Floreasca producţie, justifică pe deplin rolul profilare şi dezvoltare a tu tu ro r u -
O M iercuri 1G februa­ A N I I jiită ţilo r. Profilare»! gospodăriilor
II din Capitală după ur­ gospodăriilor agricole de stat de a
rie la Draşov sc va des­ mătorul program: shn- Indicatorii urm ăriţi produce mai m uit, mai bun şi mai va fi corelată cu prevederile planu­
făşura returul meciului butâ dc la ora 1G tar du­ 19G3 1964 19G5 ieflin. lu i de 5 ani şi va da perspectiva or­
dintre echipele Steagul minică de la ora 9. Atent ta noastră va fi îndreptată ganizării a ctivită ţii de producţie, va
Roşu Braşov şi F.spanol @ Intre 17 şi 20 fe­ şl în v iito r spre găsirea celor mai a- uşura munca de conducere, e lim im n -
Barcelona, contind pen­ bruarie, la Budapesta, se Valoarea producţiei globale d<x:v;Uo p:-ofi!e pentru gospodăriile du-se totodată unele greşeli ce s-au
tru turul trei al „Cupei va desfăşura concursul agricole la 100 ha teren agri­ 75G 1.051 1175 I de stat din cadrul regiunii noastre. manifestat în ceea ce priveşte dota­
oraşelor tirg u ri" la fot­ speranţelor olim pice la col (miî lei) Rezultatele de piuă «acum «nu do­ rea unităţilor.
bal. După cum se ştie, scrimă, competiţie care vedit că eficienţa economică .şi ca- Prin traducerea în vtaţA a sarci­
prima in tîln lrc , disputa­ va reuni tineri set im uri Iitatea producţiei este m ult mai mare n ilo r stabilite de Directivele Con­
tă la Barcelona, a fost din Polonia. România, Preţ cost pe tona de struguri 2.100 1.950 1.754 dacă, de exemplu : l.oflO vaci sint gresului al lX -loa al PC.R. p rivin d
ristîtrată dc fotbaliştii Iugoslavia. U.U.S.S., R. lei crescute într-u n combinat model, cu transformare,! gospodăriilor de stat
sp.anioli cu scorul de 3-1. D. Germană şi Ungaria. posibilităţi superioare de întreţinere, in mari unităţi agricole de tip indus­
J.a Braşov se fac u lti­ Tot la Budapesta, in zi­ 1 Producţia dc struguri obţinută decît dacă acelaşi efectiv este crescut tria l, pc lingă mărirea considerabilă
mele pregătiri Stadionul lele dc 2G şi 27 februarie, (kg/ha) 4.000 6.241 6.92G după prin cipiile clasice. Ca urmare, a ca n tită ţilo r de produse agroali-
Tractorul pe care se va va avea lor triunghiula­ în planul de perspectivă pentru u r­ mentarc» ce se vor livra statului, se
desfăşura partida, a fost rul dp spadă între echi­ m ătorii cinci ani, vor creşte efecti­ va crea posibilitatea îm bunătăţirii
curăţat dc zăpadă, iar pele Franţei, Ita lic i şi
fotbaliştii susţin ultim e­ Ungariei. Datele de mai sus confirm ă juste­ cializarea şi profilarea şi în secto­ vele de taurine şi în special de vaci ca lită ţii şi reducerii preţului de cost
le jocuri de verificare. (Agerpres) ţea aplicării ind icaţiilo r p rivin d spe- ru l vegetal. de lapte. Astfel, G.A.S. Petre.şti va al producţiei. .