Page 49 - Drumul_socialismului_1966_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA I
VIZITA TOVARĂŞILOR M A E CEMIŞESCil

Şl M 6KE0R8KE MAURER ÎN R. P. BULGARIA

RAZGRAD 14 (Agerpres). — La in ­ liu lu i de M in iştri al Republicii So­ lor şi telecom unicaţiilor, au luat par­
vitaţia tovarăşului Toilor livkov. cialiste România. te la serbArile populare cu p rile ju l
prim -secretar al Com itetului Central Oaspeţii români împreună cu to­ „Z ilei vitic u lto ru lu i" in comuna P ir-
al P.C. Bulgar, preşedintele C onsiliu­ varăşii Todor .livkov, .livko Jivkov, govo,. regiunea Russe In viile satu­
lui de M in iştri al R P. Bulgaria, au membru al B iroului Politic al C.C. lui Mecica din această comună, a
sosit in Republica Populară Bulgaria, al P C.B, prim -virepi cşodinte a! Ccn- avut loc un m iting.
într-o vizită de prietenie, tovarăşii: siliu lu i de M iniştri al R.P. Bulgaria, Tovarăşii Nieolae Ceausescu si To-
Nieolae Ceauşescu, secretar general .şi Pcncio Kubadinski, membru su­ doi .livkov au rostit euvintâri dc sa­
al CC. al PC.R. şi Ion Gheorghe lut. Apoi, conducătorii de partid si
pleant al B iroului Politic al CC. al
Maurer, membru al Prezidiului Per­ de stat români si bulgari au p a rtici­
manent si al Com itetului Executiv PC.B., vicepreşedinte al C onsiliului pat la serbările populare de tăiere a
al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­ de M in iştri, m inistrul transporturi­ viţei de vie.

ANUL XVIII. NR. Ml MARŢI 15 FEBRUARIE 1964» 4 PAGINI — 25 BANI Prezentarea scrisorilor de acreditare de către
ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Iranului
Imaginea optimistă cialiste România. Chivu Stoica, a p ri­ nului. Ahmad Eghbal, a rostit o cu- lui, Ahmad Eghbal, a avut apoi loc
La 14 februarie 1966. preşedintele
o "convorbire* cordială-
C onsiliului dc Stat al Republicii So­
vîntare.-
Ln ceremonia prezentării scrisori­
A răspuns preşedintele C onsiliului
! N P A G IN A A 4 - , m it pe ambasadorul extraordinar şi de Stat al Republicii Socialiste Ro­ lor de acreditare şi la convorbire, au
partic ipat Grigore Geamănu, secreta­
mânia. Chivu Stoica.
al Iranului, Ahmnd
plenipotenţiar
a rodniciei muncii Să se pună capăt războiului din Vietnam! Eghbal, care şi-a prezentat scrisorile Stat al Republicii Socialiste Româ­ M âncscu, m inistrul afacerilor ex­
rul C onsiliului de Stat şi
Corncliu
Intre preşedintele C onsiliului
dc
de acreditare.
nia. Chivu Stoica, şi ambasadorul ex­
terne.
(Agerprcs)
traordinar şi plenipotenţiar a l.Ira n u ­
Cu acest p rile j, ambasadorul Ira ­
poporului român Proteste ale opiniei publice de pretutindeni.
Luptele din Viefnamul de sud Sosirea tovarăşului SOSIREA DE LA LONDRA A DELEGAŢIEI
pentru înflorirea M ilita rii saigonezi au suferit pierderi grele. Gheorghe Rădulescu GUVERNAMENTALE ROMANE
Situaţia din Republica Dominicană
Duminică la amiază s-a înapoiat în
Capitală, venind de la Londra, dele­ b rii delegaţiei'au fost intîm pinnţi de
tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Nicu-
continuă să rămînă explozivă
română con­
gaţia guvernamentală
lescu-Miz.il. Gheorghe Rădulescu. Jâ-
patriei socialiste Tovarăşul Gheorghe Rădulescu, v i­ dusă de Alexandru Bîrlădeanu, prim - nos Fazekaş, 11ie Verdeţ. Gheorghe
viccpreşedînte al Consiliului de M i­
Gaston M arin, Roman Moldova» şi
guvernului
niştri. care la invitaţia
de Emil Diăgănescu. Ion Marinsscu,
t b i p r o b l e m a c i p r i o t ă cepreşedinte al C onsiliului de M i­ britanic a făcut o vizită oficială în Constantin Scarlat. Aurel V ijo li. m i­
niştri. reprezentantul permanent al
Marea Britanie.
niştri, precum şi de membri ni con­
Comunicatul Direcţiei Centrale dc dă crestel e au înregistrat. în toţi anii Hepublîcn Socialiste România in Fin delegaţie au făcut parte Gheor­ ducerii unor m inistere economice,
Statistică cu p rivire la dezvoltarea şesenalului, ram urile producătoare Observatorii constată o înăsprire a lim bajului greco-turc. C.A.E.R., s-a înapoiat duminică d i­ ghe Cioară, m inistrul com erţului ex­ funcţionari supei lori clin M inisterul
economiei naţionale a Republicii So­ de mijloace de producţie, hotărîtoare mineaţa in ţară, venind de la Mos­ terior, şi George Macovescu. adjunct A facerilor Externe
cialiste România in 1965 şi în perioa­ pentru progresul întregii economii şi cova. unde a participat la cea de-a al m inistrului afacerilor externe. Au fost prezenţi membri ai Amba­
da 1960—1965, publicat in presa, înzestrarea ei cu tehnică modernă : 0 sfidare la adresa popoarelor din Arabia de sud 21-a şedinţă a Com itetului Executiv Delegaţia a fest însoţită de con­ sadei M arii B rita n ii la Bucureşti.
înfăţişează, în lim bajul lapidar al ci­ energia electrică şi termică, siderur­ al C.A.E.R. silieri şi experţi.
fre lo r şi datelor, imaginea tonică şi gia. construcţia de maşini, chimia. (Agerpres) La sosire, în Gara de Nord mem- (Agerpres)
optim istă a economiei noastre socia­ Odată cu aceasta s-au obţinut rea­
liste în plin avînt, tabloul însufle- lizări im portante în dezvoltarea in ­
ţito r al m arilor realizări care con­ dustriei bunurilor de consum, a că­
cretizează strădaniile Şi munca en­ rei producţie a crescut de două ori.
tuziastă. creatoare, a poporului, des­ S-a accentuat procesul de diversifi­ tov. Eros, sîntem nevoiţi ca după n-
făşurată sub conducerea partidului, care a ram urilor şi subram urilor in­ pliearca p rim ului strat de email pe
pentru continua în flo rire economică dustriale. a fost larg promovat pro­ COLABORARE PENTRU cazanele de băi, să le trim item din
şi progresul m ultilateral al Româ­ gresul tehnic, au crescut com plexi­ nou sudorilor pentru a încălca golu­
niei socialiste. tatea şi varietatea produselor. Indus­ rile ce apar. A lteori. C.T.C.-ul nos-
B ilanţul rodnic cu care oamenii tria şî-a afirm at tot mai m ult rolul IlI-a sâ forţăm ritm u l şi să neglijăm . tru respinge însemnate cantităţi de
muncii din ţara noastră au încheiat de ramură conducătoare a economiei uneori calitatea". vane băi, chiuvete, sifonne etc.. pen­
anul 1963 şi întreaga perioadă a şesc- naţionale. | REALIZAREA PIAKUUI „De unele neajunsuri existente in tru câ nu.sînt bine curăţate de im ­
nalului constituie o confirm are stră­ Schim bări înnoitoare s-au produs cadrul atelierului ne facem vinovaţi pu rită ţi şi deci. nu le putem emaila.
lucită a justeţei p o liticii ştiinţifice, in geografia economică a ţă rii pe şi noi, cei de la curăţătorie, n ţin u t Vă închipuiţi ce pierdere dt* timp, de
profund realiste, a partidului nostru, baza în fă p tu irii vastului program de sâ precizeze tov. Adam Iflîm ic ; Pînă manoperă există. In plus. intîm piiuim
de construire a socialism ului, de in ­ investiţii prevăzut de planul şesenal. nu dc m ult am avut mai i greutăţi cu greutăţi cu realizarea ritm ică a pla­
dustrializare a ţâ rii şi în flo rire a a- Comunicatul cuprinde o listă bogată i S O R T I M E N T A L calitatea. La sesizarea tovarăşilor de nului nostru propriu.
,in c u ltu rii, de ridicare a nivelului dc de obiective industriale al căror an la atelierul cărora noi livrăm produ­ Si încă ceva: atelierul nostru este
tra i al poporului. Sarcinile funda­ de naştere este 1965 : mari între p rin ­ sele. biroul organizaţiei de bază a re­ deservit de un vagon acoperit care
mentale trasate de cel dc-al VJII-lca deri ale chimiei şi petrochim iei, com­ comandat conducerii atelierului să face naveta — conform unui grafic
Congres al PC.R. în domeniul dez­ plexe de industrializare a lem nului, Organizaţiile dc bază ale P arlidu- — spunea tov. D um itru Coştiuc — promoveze in posturile cheie mem bri — între curăţătorie, emailaj si depo­
vo ltării economiei naţionale în peri­ fabrici de materiale de construcţii, " lui Comunist Român de la Ij/în n s-a sim ţit lipsa amestecului de fo r­ de partid cu o bogată experienţă pro­ z itu l' final. Acest grafic, din cauza
oada 1960— 1965 au fost îndeplinite noi unităţi ale industriei uşoare şi „ V ictoria" Câlan desfăşoară o rodni­ mare pentru reperul vane băi Acest fesională. Totodată, munca politică tovarăşilor de la C.E.L*. nu se res­
cu succes. In aceşti ani a continuat alimentare. în total. în perioada 1960 că activitate pentru mobilizarea neajuns periclita realizarea planului de masa a fost axată pc îndeplinirea pectă întocmai, ceea ce ne provoacă
în ritm susţinut procesul de dezvol­ — 19C5 au fost construite şi au înce­ i m uncitorilor la îndeplinirea sarcini­ lunar. Biroul organizaţiei noastre de ritm ică a planului de producţie si numeroase greutăţi.
tare a industriei, a crescut gradul de put să producă, in toate ram urile in ­ lor de producţie. Sub îndrumarea co­ bază a discutat această problemă cu îm bunătăţirea ca lităţii. Considerăm Consider câ problemele ridicate se
valorificare a resurselor naturale, au dustriale, 502 întreprinderi şi secţii I m itetului de partid pe uzină, b iio- biroul organizaţiei de bază dc la u- că acţiunile iniţiate în u ltim ul tim p vor putea soluţiona dacă vom prim i
fost puse în valoare tot mai m ult noi. Au fost dezvoltate şi moderni­ ■ urile organizaţiilor de ba/A clin sec- tilaje. în urma concluziilor reieşite, (reîmprospătarea agitaţiei vizuale, un sp rijin mai substanţial din partea
rezervele de care dispune agricultu­ zate numeroase întreprinderi existen­ I ţii. ateliere şi clin cadrul diferitelor s-a recomandat conducerilor celor discutarea împreună cu birourile o r­ com itetului de partid pe uzină, a con­
ra. s-a asigurat dezvoltarea propor­ te. s-a îm bunătăţit în continuare re­ ■ sortimente iniţiază numeroase acţi­ două sortimente să ţină o legătură ganizaţiilor dc bază din celelalte a- ducerii tehnico-adm inistralive şi b i­
ţională, echilibrată, continuu ascen­ partizarea teritorială a forţelor de uni comune. mai strinsă între ele, să se îngri­ teliere ale secţiei, a problemelor de neînţeles. printr-o colaborare m ii
dentă a întregii economii naţionale producţie. Investiţiile efectuate în Despre colaborarea rare s-a stator­ jească de aprovizionarea ritm ică cu producţie curente. întărirea autocon­ strinsă între birourile organizaţiilor
şi. pe această bază, s-a îm bunătăţit anii şesenalului — 211 m iliarde lei — nicit între aceste organe au fost so­ materialele necesare. Un accent deo­ trolu lui ele.) vor influenta in bine de bază din cadrul secţiei noastre".
viata oamenilor muncii. au sporit puterea economică a tă rii, lic ita ţi să-si spună părerea tovarăşii sebit s-a pus si pe calitatea acestora realizarea planului sortim ental- . In cuvîntul lor, inter locutorii noş­
C ifrele şi datele Com unicatului avuţia naţională în interesul ridică­ D um itru Coşliuc, secretar al organi­ care lăsa de dorit. Intervenţia ope­ O mare parte din produsele secţiei tri au voi’bit despic unele acţiuni in ­
scot in evidenţă una din trăsăturile rii nivelului de trai al poporului. zaţiei de bază de la sortim entul ar­ rativă a organizaţiilor de partid a turnatorie nr. 1 trec, înainte dc a iua teresante iniţiate in sp rijinu l reali­
esenţiale ale economici noastre: di­ S ubliniind rezultatele obţinute în ticole sanitare, Adam Iftim ie. sscie- preîntîm pinat o situaţie care. lăsată drum ul spi'e*.beneficiari, pc la atelie­ zării planului sortimental. Totodală
namismul. ritm u l înalt dc dezvoltare. anii şesenalului în ridicarea eficien­ tar al organizaţiei de bază de Ia n- la voia în tîm p lârii. putea conduce la rul de emailaj. Intervenţiile tov. au fost scoase la iveală şi anumite
In 1963. producţia globală industria­ tei economice a investiţiilor, concre­ ‘tciieVLil de curăţătorie. lo sif Schiffîcr, perturbaţii în bunul mers al produc­ Gcza Eros în ca druld iscu ţie i organi­ lipsuri care mai persistă în organiza­
lă a crescut cu 13,1 la sută faţă de tizată în creşterea m ult mai rapidă secretar al organizaţiei de bază de ţiei". zate de redacţie, au scos la iveală a- rea producţiei, lipsuri asupra cărora
1964, sarcinile planului rle stat fiind a producţiei industriale derit a fon­ la atelierul montaj şi Geza Eros. se­ „O situaţie sim ilară s-a petrecut în numite neajunsuri care vor trebui să organizaţiile dc partid din uzină vor
realizate în proporţie de 101,3 la sută. d u rilo r fixe. Comunicatul menţionea­ cretar al organizaţiei de bază de la cadrul atelierului montaj — nc-a re­ preocupe in mai mare măsură pe co- trebui sA acţioneze cu mai multă ho­
Pe ansamblul perioadei 1960— 1965, ză totodată că în 1965 planul dc in ­ atelierul emailaj. din cadrul secţiei latat tov. Ioslf Schifîler. Postamen­ m u n rtii ce lucrează’ în celelalte ate­ tărî re pentru lichidarea lor.
producţia industrială a tă rii a înre­ vestiţii si de punere în funcţiune nu turnătorie nr. 1. Tema pusă în dis­ tele băilor sînt compuse din mai liere ale secţiei. „D in cauza unor su­
gistrat un ritm mediu anual de creş­ a fost realizat integral. A întîrziat cuţie ■> fost preocuparea com unişti­ m ulte piese. In unele cazuri acestea duri efectuate de m întuială, spunea A. DA VID
tere de 14.5 la sulă. superior ccluî intrarea în funcţiune a unor unităţi lor pentru realizarea planului sorti­ nu erau curăţate şi date Ia tim p de
prevăzut in iţia l. Tocmai pe baza unui industriale, spre exemplu în indus­ mental. către atelierul dc curăţătorie. Biroul
asemenea ritm s-a asigurat obţine­ tria chimică, ceea ce a avut drept Este im portant de am intit faptul organizaţiei noastre de bază a dis­
rea. în anul trecut, a unei producţii consecinţă nerealizarca planului în ­ că în 1965 colectivul secţiei a reuşit cutat pe larg această problemă eu to­
globale industriale de 2.25 ori mai deosebi la îngrăşăminte chimice, f i ­ să îndeplinească planul de producţie varăşii de la curăţătorie. Au fost sta­
mare dccît în 1939. depăşindu-sc pre­ bre si fire artificiale. rHnloz.A şi hîr- la toate reperele cu 21 de zile înainte bilite măsuri comune care au condus
vederile planului de 6 ani. Cît dc tie Aceste constatări oblică m inis­ de sfîrşitul anului. Acest luciu a fă­ Ia îm bunătăţirea muncii.
m ult a crescut forţa industrială a ţă­ terele. întreprinderile Ia concluzii cut posibil ca ultim u l an al sesenn- In realizarea ritm ica a planului
rii reiese din faptul că volum ul pro­ care trebuie ducă Ia măsuri me­ lulu i să fie încheiat cu 670 buc. vane sortim ental nc mai lovim însă de o
ducţiei globale realizat înlr-un sin­ n it'' să evite în viito r defecţiuni si­ băi. 405 buc. chiuvete de 500 mm.. problemă: la începutul lunii, pină se
gur an — 1965 — echivalează cu 90 m ilare 371 buc. chiuvete de 100 mm., 937 întocmesc tisele lim ită de materiale,
la sută din producţia obţinută în în ­ Darea în exploatare a noi capaci­ Măicstiie, siguranţă. lata ce-l buc. rezervoare pentru W.C. şi alte lucrul merge în salturi, se ivesc a-
treaga perioadă a prim ului cincinal tăţi rle producţie, cu un înalt grad de caracterizează pc strungarul articole sanitare date peste plan. numite goluri. Este necesar ca orga­
(1951— 1955). tehnicitate, introducerea si extinde­ loan Tcodnriu, care a lost de­ Despre preocuparea care există în nele de resort să acţioneze mai ope­
Piatra unghiulară a acestor reali­ rea în industrie n unor pre^edep t'h - clarat inimos pe lOCrj. PI se nu­ .fiecare com partim ent al secţiei pen­ rativ în această direcţie pentru că.
zări o constituie aplicarea nrabâlută rologire noi. a m ^ran’^ări» sî auto­ mită printre rei mai apreciaţi tru ca şi în acest an activitatea de trebuie să recunoaştem, aceste în tir-
a politicii partidului de industriali­ m atizării. ridicarea ra lţfio ă rii carie/», muncitori de la Atelierele Cen­ producţie să se desfăşoare ru aceleaşi zicri au cam devenit un obicei. Lipsa
zare socialistă a ţării. Cea mai rapî- lor au dus la creşterea urodnetivită- trale G uiabana. bune rezultate, ne-au vorbit toţi in­ tablei pentru cazane de băi. bună­
terlocutorii noştri. oară. din primele zile ale lunii. na
(Arlieol qourui in ,.Scinlcia‘' nr 6801) (Continuare in pop. a 3-a) „In primele zile ale lu n ii ianuarie obligă ea în decadele a Il-a şi a
AMĂNUNTUL Şl VALOAREA LU

Valea Jiului. D inlr-un capăt în celălalt, centrul oraşului, pc o vire la modul cum suit
bazinul carbonifer este m artorul umil elan porţiune a străzii Repu­ organizate consul to ţi ile CETĂŢENEASCĂ
deosebit de muncă. Din adîncuri se scot blicii. In rest. nici o mă­ şi tratamentele la cabi­
sură. Cum s-ar zice... mă­ netul dentar fără plată,
sute şi m ii dc tone dc cărbune energetic
suri doar cit se vede in de ia policlinică. Nc spu­
si cocsîficabil.
faţa ochilor. neau pl inire altele, că e-
Dc data aceasta am însoţit m inerii şi pe Cîl despre felul in ra ­ neresar să se scoale la
ceilalţi oameni ai muncii din oraşul regio­ re se desfăşoară trans­ orele 3. 4 şi 5 de d im i­ că vor reuşi sâ obţină tră. Erau de apă şi se în­ nut şi de cc. Ne-a spus-o
cetăţeanul Kmeric M un-
tindeau, la foarte multe
un consult atunci cind
nal Petroşani după ieşirea din mină — la portul în comun in ora­ neaţă pentru a se putea doresc. Oare de ce tova­ din blocuri, pe suprafeţe teanu, vechi client al
zână. O biectivul ? Modul cum cerinţele lor şul Petroşani, datorită înscrie numai pe lista răşii de aici nu s-au gîn- considerabile. Din cele acestei întreprin d eţi :
de fiecare zi îşi găsesc ecoul in activitatea proastelor condiţii de c ir­ din ziua respectivă. dit că se poate proceda 8 blocuri vizate de noi „Cînd in-am dus la
culaţie sînt concludente Nemulţumirea cetăţe­
unor in s titu ţii şi organizaţii locale. mai înţelept, aşa ca la (ulterior ni s-n spus câ I.L.L. si am solicitat re­
m ă r t u r i s i r i l e tov. nilor ni s-a părut înte­ Deva, de pildă. La poli­ sint mai multe în aceas­ paraţiile, mi s-a răspuns
Faptele sînt m ultiple şi variate. Adesea Schmidt, şeful sectoru­
meiată. La
am
spital
înlîlncşti g rijă şi deplină solicitudine. Dar lui transporturi al I.C.O. luat legătura cu o persoa­ clinica din Deva înscrie­ tă situaţie) l-am ales pe câ acum n-au curaj sâ
FC» 3. Batem la uşa a-
rile se fac tot pe bază
trim ită oameni pentru
alături dc acestea, aspectele negative îşi Petroşani. nă aflată la serviciul ad­ dc liste, dar cu două zile partam entuluî nr. 7. Ne reparaţii de teamă ca a-
fac şi ele sim tită prezenţa. Din rindul lor — Au fost zile cind m inistrativ. Nu era in înainte, prin prezentarea întîm pinâ tovarăşa Ioana cestia să nu cadă, să se
am surprins cîtcva, care par amănunte, datorită d rum urilo r im ­ deplină cunoştinţă de cetăţeanului la fişier sau Beivhi. li explicăm ros­ accidenteze !" Iată o a-
practicabile s-au scos din cauză. Ne-a îndreptat la
dar cu valoare cetăţenească deosebită, fă­ pe baza unei simple con­ tul vizitei. Im ediat ne firm aţie care ne-a slîr-
circulaţie cîtc 20 de au­ portarul de serviciu, pre­ vo rb iri telefonice. Oare conduce în apartament şi nit interesul. Vrînd să
ră pretenţia de a le fi epuizat, cu intenţia tobuze. Fiecare cu arcuri cizând că ei sînt cci mai
ca cei vizaţi să tragă concluzia cuvenită. rupte, direcţii slăbite în măsură să ne spună e chiar atît de greu să ne arată doi pereţi com­ aflăm dacă ăsta-i m oti­
plet uzi.
Adaugă : „La
vul principal, am dorit
se procedeze astfel şi la
etc. Mai m ult chiar, pe care-i procedeul. Iatâ-ne Lupeni ? Credem câ sesizarea noastră a venit sâ stăm de vorbă si cu
unele rute cum este discutînd cu acesta din schimbarea m odalităţii pe aici tovarăşul Ştefan conducerea I.L.L. N-am
Cursă cu... din care cnuzâ ele sînt Cîmpul lui Neag circu­ urmă :
pline de ogase si gropi sus-nmîntite ar fi mai Căliman, de la sectorul avut cu cine. A ici nu
laţia autobuzelor a fost
făcute în zăpada înghe­ — E adevărat, oame­ echitabilă, atît pentru I.L.L. Lupeni. A dat din există director şi nici in ­
obstacole ţată. Pentru a conduce suspendată. nii se înscriu la noi d i­ policlinică, cît şi pentru umeri a neputinţă şi ne-a giner sef. Se caută acum.
un autobuz încărcat cu La întrebarea, cine tre_ mineaţa. incepind cu o- cetăţean. sfătuit să plătim noi pe Am mers In Sfatul popu­
E dimineaţă. Autobu­ călători, şoferii trebuie buia să cureţe zăpada rele 5. U nii se scoală de cineva, care să se urce lar al oraşului regional
de pe şoselele asfaltate,
pe acoperiş si să repare
Petroşani. Tovarăşul in­
zul I.G.O. de la Lenea sâ facă eforturi deosebi­ tov. Schmidt ne-a răs­ pe la orele patru, trei şi stricăciunile. Noi n-am giner Coriolan Nicoară,
a sosit la capăt de linie. te. să se dovedească ade­ puns eu un zîmbet stîn- chiar două. pentru a a- Apa curge, acceptat. Ne-a zis. atunci, vicepreşedinte al com i­
Şoferul coboară de la văraţi maeştri ai slalo­ gaci : Bineînţeles, tot în­ vea şansă. Trebuie să vă sâ stăm asa pină în luna tetului executiv, ne-a
volan. Intrăm în vorbă mului. treprinderea comunală spun că nu înscriem de- răntîn m artie'. explicat doar cauzele u-
cu el (ne-a rugat însă să Efectul ? C ălătorii sînt orăşenească... cit 20 de persoane, re­ m ezirii pereţilor, fără
nu-i spunem numele). supuşi unor devîirate Comentariile, credem, partizate egal pe cei Iată un răspuns de-a să adauge si cuvenita
— A cîta cursă aţi fă­ cazne ; fac echilibristică, nu-şi mai au locul. doi medici. Cine nu în ­ Ne întorceam dinspre dreptul de neînţeles, a- precizare că, de fapt. n-a
cut acum ? balansuri, vin unii peste cape în lista din ziua cu­ Cîmpul lui Neag. Din gravat de însuşi faptul existat preocuparea ne­
rentă se întoarce acasă,
maşină, blocurile cons­
câ se trece cu atita uşu­
— De abia a doua. ne a lţii, se calcă pe picioa­ fără să-şi rezolve proble­ truite în U ricani ni se rinţă peste cerinţele bine cesară pentru remedie­
lămureşte interlocutorul. re... 0 soluţie mai ma nici pentru ziua res­ înfăţişau în destulă ar­ întemeiate ale unor cetă­ rea urgentă a defecţiu­
— Şi atît de obosit ? ! Firesc, nc-am adresat pectivă, nici pentru al­ monie cu mediu] natu­ ţeni. Fenomenul, nu este
— Păî, pe un astfel de gospodarilor oraşului. înţeleaptă tădată... ral. P rivindu-le. ne-au particular. Iu Petroşani, n ilor existente. S-a lăsat
drum nici nu se poate J,a Sfatul popular oră­ De la bun început, pro­ atras atenţia nişte pete din cartierul „C arpaţi", V. FURIK,
altfel. De fapt nu este şenesc Petroşani, cei in nu există? cedeul ni se paie cam mari de pe faţade. Cind sesizările, din aceleaşi
un caz izolat. In această cauză au incereat să ne ciudat şi. în orice caz, ne-am apropiat, am avut motive, s-au ţin u t lanţ. N. ANDRONACHE, .e.;m
Iarnă drum urile din în­ asigure eă măsuri au fost nepotrivit din conside­ curiozitatea să vedem In foarte multe aparta­ V, ALBU, | ,v.W
treg oraşul regional Pe­ luale, La Lupeni, cîţiva din­ rentul câ oamenii sînt ce-l cu petele care s tri­
troşani (în mare majo­ tre corespondenţii noş­ mente apa a năpădit pe­ A. OARGA
ritate asfaltate) nu nu E drept, zăpada a fost tri voluntari ne-au sem­ obligaţi sâ facă eforturi, cau aspectul exterior al reţii, Iar I.L.L. nu vine La întreprinderea de industrie locală Brad se depun multe eforturi
fost curăţate de zăpadă curăţată dar numai în nalat un aspect cu pri­ fără a avea certitudinea e d ificiilo r din faţa noas­ să remedieze. Am re ţi­ (Continuare ln pag. a 2-a) pentru realizarea unor lucrări de bună calitate.
- In fotografie: lustruitoarea Maria Ştefani, de la secţia mobilă. în tim­
\T pul lucrului. Foto : V. ONOIU