Page 5 - Drumul_socialismului_1966_02

I PROLETAR! DIN TOATE TARILE UNIJI-VA I
Opera lui Adunarea festivă de la Ploieşti

Romain Rolland închinată aniversării luptelor

muncitorilor petrolişti
în România
din ianuarie—februarie 1933
Opera lu i Romain Rolland, marele
umanist francez, de la naşterea că­
ruia se împlinesc o sută de ani, se PLO IEŞTI — La Teatrul dc stat din ru lu i „F rontul unic", organizaţia de
bucură In ţara noastră de o largă a- Ploieşti a avut loc m arţi după-amia- partid din Ploieşti a făcut o largă
preciere. De-a lungul ultim elor dece­ ză o adunare festivă închinată ani­ popularizare a program ului de reven­
nii, au apărut la noi 26 de e d iţii din versării luptelor m u n citorilor petro­ dicări, conducînd masa largă a m un­
scrierile sale, în sute de m ii de e- lişti din ianuarie-februarie 1933. Au cito rilo r petrolişti în marea luptă
xemplare. Prima sa lucrare in ver­ participat activişti de partid şi de grevistă din 1933. In încheiere, el a
siune românească — „V iaţa lui Bee- stat, petrolişti, foşti m em bri ai co­ arătat că oamenii m uncii din regiu­
thoven" — a fost tipărită în anul m itetelor de acţiune din întreprinde­ nea Ploieşti aduc un prinos de re­
1918. I-au urm at apoi „Colas Breug- rile din localitate, şi a lţi participanţi cunoştinţă eroicilor lu p tă to ri care in
non“, „In im ă vră jită ", „Jean Cristo- la luptele din 1933, oameni ai m uncii anul 1933 sub conducerea P artidului
ANUL XVIII. NR. 3449 MIERCURI 2 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI — 25 8AN) p h e \ .Jocul iu b irii şi al m o rţii", din întreprinderile regiunii. Despre Comunist Român au înscr is o pagină
.C ălătorie in ţara m uzicii". „Pentru luptele duse în acea perioadă de glorioasă In istoria luptelor revoluţio­
cine scriu?", „Goethe şi Beethoven", către munoitorim ea ceferistă şi pe- nare din ţara noastră.
„Scumpă Sofia", „V iaţa lui M ichelan- trolistă a vorbit Ion Sîrbu, secretar Form aţia artistică de amatori a
gelo" etc. Acestora li s-au alăturat al C om itetului regional Ploieşti al clubului ,,Flacăra" M oreni, colectiv
numeroase studii şi articole scrise de P.C.R. V orbitorul a relevat faptul că distins cu titlu l de laureat al celui
de-al IV-lea Festival bienal de teatru
prin adunările m uncitoreşti organiza­
PAG IN A 2 Romain Rolland despre creaţiile u- întreprinderi şi schele, prin manifes­ zentat apoi un m ontaj literar.
dc am atori „I. L. Caragiale", a pre­
te in acele vrem uri în ateliere, secţii,
nor marcante personalităţi; Charles
Coster, Jean Jacques Rousseau, Jean
Jaures, Panait Istrati. tele tipărite şi prin interm ediul zia­ (Agerpres)
C ritici şi istorici literari români au
scris numeroase studii şi monografii
despre Romain Rolland, cum ar fi
PROBLEME cele semnate de Ion M arin Sadovea- Primirea de către tovarăşul
nu şi de George Cuibuş.
La o sută de ani de la naşterea
scriitorului, vor vedea lum ina tipa­ Nicolae Ceauşescu a ministrului
PEDAGOGICE rului, în lim ba română, alte opere
ale lui Romain Rolland: „Dramele
revoluţiei", „P ie iret et Luce" şi mo­ consilier al ambasadei U.R.S.S.
nografia despre compozitorul francez
Lully. M arţi, 1 februarie 1966, tovarăşul silier al Ambasadei U.R.S.S. la Bu­
(Agerpres) Nicolae Ceauşescu, secretar general cureşti. la cererea acestuia.
al C om itetului Central al P artidului Cu acest p rile j a avut Ioc o discu­
Comunist Român, a p rim it In audi­ ţie tovărăşească.
enţă pe I. A. lliu h in , m inistru con­ (Agerpres)
mmm Perspective de valorificare
a cărbunilor necocsificabili Numirea noului ambasador

pentru nevoile metalurgice al Republicii Socialiste România în R.O. Germană
iH AJUTORUL P rin decret al C onsiliului de Stat Socialiste România în Republica De­
Specialiştii In stitu tu lu i de Cerce­ al Republicii Socialiste România, to ­ mocrată Germană, in locul tovarăşu­
Noua faţă a oraşului Brad.
tări Metalurgice (I.C.E M.) — au pre­ varăşul Nicolae Ghenea a fost num it lui Ştefan Cleja care a p rim it o altă
CORESPONDENŢILOR zentat, recent, la o sesiune de comu­ în calitate de ambasador extraordi­ însărcinare. (Agerpres)
nicări ştiinţifice, rezultatele obţinu­
nar şi plenipotenţiar al Republicii
CONS'; ftUCTORiFDESPRE VOLUNTARI (I) te în fabricarea brichetelor de cocs
din cărbuni necocsificabili, folosite
ca înlocuitor al cocsului metalurgic
la elaborarea fontei.
(Agerpres)
ACTIVITATEA DE VIITOR Oamenii aerului

Lucratorii în domeniul cons­ prim at localităţilor un aspect a- clu, şeful şantierului T.C .M M .
tru c ţiilo r din regiunea Hunedoa­ greabil, luminos. Petroşanii.
ra — constructori, proiectanţi, be- La obţinerea acestor realizări Prea puţin s-a făcut în pri­
Ti.ticiari, furnizori de materiale au contribuit constructorii de la vi n ţa extinderii m icii mecani­
— au dezbătut zilele trecute in ­ I.C.S.H., T.R.C.H., de pe şantie­ zări, îndeosebi a mecanismelor Zi de iarnă, zi în munca încredinţată, grad dragostea pen­
tr-o consfătuire regională proble­ rele T.C.M.M., colectivele de pro­ menite să accelereze ritm u l exe­ care vîntul şi zăpada l-au ajutat întotdeau­ tru om, sim ţul răs­
na să-şi facă datoria.
m ătură şoselele, iz-
mele a ctivită ţii lo r viitoare, prin iectanţi de la D.S.A.P.C., C.C.V.J., cuţiei operaţiunilor de finisare". A vionul ajunge la punderii faţă de pro­
prisma sarcinilor trasate de cel l.R.E.H. şi Trustul m inier Deva. bindu-se furios de fesia sa.
de-al IX-lea Congres al partidu­ P rivind retrospectiv realizări­ tot ce întîlnesc în ca­ destinaţie. Aterizează Asemenea fapte dc
lui. le, im brâţişind cu entuziasm sar­ le. Pe o asemenea în apropierea oraşu­ adevărat eroism se
lui Sebeş. Apoi, asis­
staţia A-
vreme, la
Etapă premergătoare Consfă­ cinile trasate de cel de-al IX-lea 0 problemă unde V IA S A N din Deva tentul sanitar ajutat întîm plâ des la staţia
tu irii pe ţară a constructorilor, Congres al partidului, construc­ de a lţi doi oameni, A V IA S A N din Deva.
consfătuirea regională a prile ­ to rii au pornit pe un nou d'um nu s-a făcut este mare frământare. aşează bolnavul în a- Cu aceeaşi siguranţă
O comunicare telefo­
ju it purtarea unor discuţii rod­ de muncă cu convingerea fermă nică făcuse cunoscut vion. P ilo tu l decolea­ şi precizie în tehnica
nice. că rezultatele anterioare obligă că viaţa unui om e în ză din nou. Zborul zborului, tînărul Va-
la mai m ult, la mai bine. Jo tu l: calitatea pericol: „T în ă ru l D i­ are loc in condiţii sîLe Filipoiu, un alt
pilot al staţiei, a adus
nu Pasca din satul grele : viscolul nu s-a o mare contribuţie la
Rezultatele bune Pianul de Jos. raio­ oprit încă. Atenţia o- salvarea vie ţii oţela-
Productivitate si b lu ri arhitectonice realizate sau nul Sebeş suferind de m ului din carlingă ru lu i Costruş Luca de
„Dacă privim noile
ansam­
insuficienţă renală a-
creşte : duce un sufe­
__ obligă! __ chiar unele construcţii industri- cutâ are nevoie de o rind, pe care trebuie la Com binatul side­
ritm — noţiuni A. OARGA intervenţie c h iru rg i­ să-l ferească de orice re suferise in tim pul
rurgic Hunedoara ca­
cală urgentă". şoc sau zdruncinătu­
ln perioada şesenalului regiu­ (Continuare în pag. a 3-a) Vestea declanşâ un ră, să-l salveze. producţiei o arsură
nii Hunedoara i-a fost alocat un care se întreg mecanism, în Curînd, în zare se gravă, necesitind u r­
volum de investiţii de aproape care operativitatea o- desenează o linie va­ gent un tratam ent
13 m iliarde iei, din care circa cupă prim ul loc. gă E C lujul. Apoi special la un institut
10 m iliarde lei pentru dezvolta­ condiţionează Dispecerul Augus- prinde contur din ce din Bucureşti. In ­
rea continuă şi armonioasă a in­ tin Bichea ia legătu­ în ce şi m sfirşit apar tr-un tim p record bol­
dustriei. Ca urmare, industria Asimilarea de noi ra cu statia meteoro­ siluetele blocurilor. navul a fost transpor­
metalurgică a fost dotată cu a- In dezbateri s-a accentuai că logică a aeroportului, Un v ira j scurt şi ae­ tat la destinaţie.
gregate de mare capacitate, com­ rezultatele dobindite pinâ acum utilaje necesare mecanicii Costin Du­ roportul îşi desfăşoa­ Ioan Lehoczki co­
plet mecanizate şi, In parte, auto­ nu constituie nicidecum o lim i­ m itru şi Iştoc Nicolae ră larg pista pentru m andantul detaşa­
matizate. D intre obiectivele date tă a posib ilităţilor constructori­ şantierelor pun imediat în func­ aterizare. „Pasărea m entului Aerosanitar
în folosinţă se cuvine să am in­ lor, ci, judecind după priceperea ţiune motoarele, o fi­ argintie" coboară lin. Deva a zburat intr-un
tim furnalul de 1 000 m.c., 5 cup­ şi maturizarea lor, doar prelu­ de construcţii ciantul sanitar Romu- Cu m ultă grijă pa­ tim p record în fru n ­
toare M artin de 400 tone pe şar­ diul perfecţionării activităţii tu­ lus Henţiu ambalea­ cientul este dus Ia tând viscolul, Ia c lin i­
jă, complexul dc laminoare con­ turor colectivelor, în vederea rea­ Varietatea construcţiilor ca­ ză trusa de prim a ju ­ maşina „S alvării", ca­ ca din C luj, tianspor-
tin u i de la Peştiş, o fabrică de liză rii cu succes a noilor sarcini re se ridică in ţara noastră tor, duce în avion le îşi continuă d ru ­ tînd un bolnav care
oxigen, intrarea parţială în func­ aferente anilor urm ători. „V iito ­ cere o diversificare continuă a targa şi peste cîteva mul spre clinica nr. avea nevoie de o in ­
ţiune a fabricii de produse re­ rul — spunea tovarăşul inginer producţiei de utilaje folosite m inute pilotul deco­ 1 medicală din cen­ tervenţie chirurgicală
fractare din Alba lulia. Darea Ghcorghc Moldt, director tehnic în această ram ură industrială, lează. tru l C lujului. urgentă.
în funcţiune a obiectivelor enu­ la l.C.S.H. — ne rezervă sarcini ln acest scop m inisterul de re­ Lupta cu secunde­ Reîntors din cursă, Asistenţa medicală
merate mai sus a favorizat ob­ măreţe. Realizarea lor depinde sort a aprobat asimilarea pen­ le începută jos, pe pilotul prezintă co­ prin A V IA S A N este
ţinerea unui spor de producţie de modul în care vom şti să ne tru fabricaţia de serie pentru pămînt, continuă a- m andantului rapor­ acordată de stalul
de 700 000 tone fontă, 1,5 m ili­ îndreptăm atenţia spre folosirea prim a dată în ţară a unor cen­ cum în văzduh tul dc zbor. nostru complet gra­
oane tone oţel şi 1,1 milioane metodelor avansate de muncă. trale de beton care vor avea ...Viscoleşte în tr-u - între tim p un nou tuită. în prezent a-
tone lam inate finite. Consider drept factori ai efici­ o capacitate de 30.000 şi 60.000 na. V întul are o vite­ apel la telefon, o ceastă staţie este do­
In industria m inieră in aceas­ enţei muncii noastre extinderea mc pe an Se prevede ca în a- ză mai mare de 50 tată cu 7 avioane. Co­
tă perioadă, pe lingă dezvolta­ u tiliză rii elementelor prefabri­ nii urm ători să se realizeze şi km pe oră. Grele con­ nouă misiune. La S pi­ lectivul A V rA S A N a
rea m inelor de la Lupeni, V u l­ cate din beton armat pînă la 20 centrale mobile de acest fel d iţii de zbor. Comu­ talul din Zlatna se transportat in cursul
can, Tcliuc şi Deva, au fost date tone, generalizarea u tiliz ă rii co- pentru capacităţi mai mici. nistul Suba Ghcoighe, solicită sînge şi plas­ anului trecut in d ife ­
mă. Pilotul şi sanita­
în exploatare noile mine de la frajelor glisante la lucrări in ­ Tot pentru şantierele de con­ un om intre două rul reîncep pregăti­ rite localităţi ale re­
D îlja şi M uncelul Mic, s-au cons­ dustriale .şi civile, premontarea strucţii vor fi asimilate exca­ virste, stâpin pe pro­ rile de zbor. Se deco­ giu n ii 600 de bolnavi,
tru it şi Înzestrat eu utilaje mo­ construcţiilor metalice în suban- vatoare de 0,65 mc, care vor fesia aleasă, pilotează lează din nou. Deasu­ a paraşutat aproape
derne preparaţiile de la Coro- samble mari, mecanizarea pe sca­ înlocui pe cele de 0,5 mc afla­ atent bim otorul. In 300 leg medicamente,
ieşti. Deva şi Te)inc. ră largă a transportului materia­ te, in prezent, în fabricaţie. cei 10 anî de cînd lu ­ pra spitalului asisten­ 520 leg sînge şi plas­
Romulus
tul sanitar
Obiective im portante au fost lelor. Gama de rulouri compresoare crează la staţia A- Henţiu paraşutează mă
puse în funcţiune şi în celelalte In viitor, atenţia noastră va se va completa cu un tip nou V IA S A N a ieşit me­ sînpele cerut de care Şi în aceste condi­
ram uri industriale ale regiunii. trebui îndreptată şi în domeniul I de rulou compresor vibrator, reu victorios în lupta depinde viaţa unui ţii de iarnă, activita­
La termocentrala de la Paroşcni, planificării, organizării şi apro­ iar actualele macarale turn vor cu capriciile vrem ii, alt om... tea vrednicului colec­
puterea instalată a crescut ,prin vizionării cu materiale unde s-au fi modernizate în sensul m ă ri­ cu norii furioşi sau Este nobilă meseria tiv nu stagnează Oa­
terminarea m ontării noului grup mai manifestat deficienţe. înscri­ rii siguranţei în exploatare şi descărcările electrice. menii sînt la post,
energetic de 150 MW. Au fost erea în plan a obiectivelor tre­ creşterii randam entului lor. Dragostea lui faţă de acestor oameni. Expe­ gata să îndeplinească
rienţa anilor îndelun­
puse in funcţiune fabrici de ma­ buie să se Iacă, de acum încolo, Noile utilaje se adaugă la oameni, dorinţa de a gaţi î-a perfecţionat, cu tontă răspunderea
teriale de construcţii la Simeria numai după ce în prealabil s-au importantele realizări obţinute fi totdeauna acolo un­ le-a precizat m işcări­ m isiunile ce Ie sînt
şi Bircea, un complex de indus­ asigurat toate documentaţiile teh­ în şesenal în ce priveşte asim i­ de se simte mai m ult le Este una din me­ încredinţate.
trializare a cărnii la Haţeg, o fa­ nice cu avizele necesare, ampla­ larea unei game variate de u- nevoia ajutorului său,
brică de produse lactate la L i- samentele. materialele şi u tila ­ tila.je pentru construcţii. corectitudinea faţă de seriile care presupu­ M I NERV A S A V ll
înalt
ne în cel maî
vezeni ş.a.m.d. jele tehnologice. Apreciez că este (Arjerprcs)
In lanţul realizărilor maî tre­ depăşită şi metodologia adm iterii
buie adăugată o verigă Im por­ lu cră rilo r la finanţare.
tantă : construirea a circa 20 000 „Consider că, în afara celor Electricianul Aurel Ncagu,
apartamente, precum şi a unui discutate, trebuie să ne referim
num ăr im portant de şcoli, spaţii şi la una din problemele im por­ de la Ateliere Gurabarza, se
comerciale, cinematografe, că­ tante ale a ctivită ţii noastre : fo­ remarcă prin calitatea lu cră ri­
mine culturale. losirea la capacitate a utilajelor, lor executate.
Noile construcţii ridicate în cei extinderea m icii mecanizări, spu­ Foto : V. O N O fl)
6 ani de muncă intensă au im ­ nea tovarăşul inginer Vasilc Bu-
■ ■ M a — — m — — —
salariu nu-şi putea permite
J d e t a m a r(ozair ea lui dom * aşa ceva. Mai întîi a început Scrisoarea adresată tovarăşului Chivu Stoica,
cu ciupeala din gram ajul
po rţiilo r.
Acolo, ceva in minus nici preşedintele Consiliului de Stat al Republicii
Pe dom' Fănîcă îl cunoş­ îşi alegea pentru sufletul zis. E drept că lingă mine E om bun nu se uită acolo s-a dus smerit la conduce­ nu se vede, şi-a zis. Şi la o
tea tot Petroşaniul. Era om lui şi al prietenilor tot ce-i erau nu-şi ce „inspectori" la cîteva sute cînd e vorba rea T.A.P.L. Petroşani. A adică n-am eu prieteni ca­ Socialiste România de către preşedintele
bine făcut, la un metru şi plăcea. care au fost serviţi de pe să-şi facă prietenii să se fost p rim it cu braţele des­ re să mă apere ?
ceva peste 70 De elegant Ce mai, peste tot oameni lavă cu cartofi pai şi... sa­ simtă bine. încercă să mă chise, căci nu mai avusese Apoi a avansat. A pus în Republicii Democrate Vietnam, Ho Şi Min
n-aveai ce-i reproşa. Se pur­ a'ntîiâ. care-1 serveau ca pe lată verde lămurească ospătarul. Petroşaniul un alt bucătar cîrnaţii pe care-i făcea a-
ta după u ltim ul jurnal de tavă. — Oameni de vază, c li­ — Bine. bine dar cine i mai isteţ ca el. midon în loc de slănină
mode. Ce mai; om impeca­ enţi vechi, cunoscuţi m-am — Trecutul nu contează — Mănîncă el omul cînd
Şi de ce nu l-a r fi servit dc fapt dom' Fănică? I veţi
bil. Şi pe deasupra mai a- cînd e vorba dc dom' Făni­ îi e foame Nu stă să cau­
Doar unul era dom' Fănîcă întreba.
vea şi o „JA W A " de 350. în Petroşani. Om cu vază şi că Prezentul... viito ru l e to­ te, şi-a zîs dom' Fănică.
Mergea ceas. La atelierul bun renume, care servea şi — A fost.. A fost bucătar tul. Colac peste pupăză, con Vii proteste împotriva reluării de
cooperativei meşteşugăreşti el Ia fel de bine pe ce-i ca­ CJifriUton şefia restaurantul „M ine Şi Fănică nu le-a înşelat ducerea T.A.P.L. i-a dat lui
avea mare trecere. Cînd in ­ re-] serveau. ru l" din Petroşani. II cheamă speranţele. Cîtva tim p tre­ dom-Fănicâ sarcina să facă către S.U.A. a bombardamentelor
tra toţi se aplecau de par­ Ştefan Dăian. Acum s a me­ burile au mers aţă. Nimeni preparate şi pentru bufete­
că aveau sciatică. L-am cunoscut şi eu. M i­ tamorfozat. E deţinut pen­ nu avea ce reproşa. Iar cei le din Petroşani. Nici că se
— Să tră iţi dom’ Fănîcă ! nat de curiozitatea atitor e- mustrat... tru 4 ani deoarece a avut care sc mai declarau ne­ putea ceva mai gras pen­ asupra teritoriului R. D. Vietnam
Cu ce vă putem fi de fo ­ logii aduse meseriei lui Intr-altâ seară rupt de o- mină lungă (şi de ce n-am m u lţu m iţi erau socotiţi duş­ tru el. O sursă bună de ciu­
los ?... dom' Fănîcă de, mare maes­ bosealâ şi „m ort” de foa­ spune-o deschis, şi îngădu­ mani, oameni răi. buc.
tru bucătar, m-am dus să me am mers iar la „firm a " inţa celor de la T.A.P.L. Pe­ Opinia publică mondială condamnă cu hotarîre acţiunile agre­
— Se face imediat. N u­ vizitez „pom ul lăudat". unde lucra dom' Fănică. troşani) şî a furat din ges­ Numai că „Lupul îşi Pentru ca cei din ju r să-şi sive americane in Vietnam.
mai puţină răbdare... Doar Drept să spun n-am găsit Probabil că era ziua lui tiune nu mai puţin de pes­ schimbă părul, dar năravul ţină gura i-a îm brobodit pe
pentru m'nevoastră ce nu lu cru ri prea deosebite. Ba sau a nevestisii. La o masă te 16 000 lei (Asta ce s-a pu­ ba" l cei de la biroul central să-i
facem ' şi interlocutorul c li­ chiar mi s-a părut nepotri­ vreo 10-15 amici, şi în ju ru l tut imputa din documentele dea lui banii pentru prim e­
Şi iată-1 pe dom' Fănîcă
pea cu jumătate de ochi în v it că in fa rfuria cu grăta­ lor roiau ospătarii. In capul existente pe numai doi ani). pus din nou pe „treabă". le lucrătorilor din bucătă­
semn de amiciţie. rul de porc şi garnitură dc mesei jub ila dom* Fănică. Om cu cazier — dom' Fâ- A ltfe l nici nu putea. Luxul, ria restaurantului. Cine era Corespondenţii Agerpres transmit
La magazinul textil, ba cartofi şi varză călită mi-a — E om dintr-o bucată, nîcâ mai fusese condamnat eleganţa, chefurile cu prie­ V BRAŞOVEANU
chiar şi în depozit prim ul adus şi un castravete m u­ a încercat să-mi astîmpere la G luni închisoare corec- tenii, pacheţelele pentru cei 6 Presa engleză despre rezultatele in tîln irii „celor şase" ® La
care făcea „recepţia" m ăr­ rat. curiozitatea ospătarul care ţionalâ pentru fapte asemă­ îngăduitori cu el trebuiau
fu rilo r era tot dom’ Fânieâ. Aşa o fi maî nou. mi-am mă servea Ţine la prieteni. nătoare. Ieşit din închisoare scoase de undeva. Or, din (Continuare in pag. a 2-a) Cairo s-a deschis Expoziţia naţională industrială a R.A.U. © In
Italia, barom etrul crizei indică în continuare instabilitate.