Page 51 - Drumul_socialismului_1966_02

>—■■

llRUMUL SOCI PAGINA A
•W— I— H ^ l i r -ftT!

B*
Plenare ale ac □ ir coii
^ i • fy1

t a iri T- nm n ■ tru a doua z.i, ce fac în tim pul liber, timistă... j t n i l v L i v i
n s » g n
l & i f l l ilf & H f n a I tivi\m nu a mai interesat pe nimeni. ------- T I M I Ş O A R A ---------
l i v u lu«Sn ■ i $r& ODOBESCU N R \ 5
(Urmare din pae II
rea cerinţelor materiale şi spiriluale
unde trebuie sa ţii muncii şi reducerea preţului de ale oamenilor muncii. Num ărul de VtoOWCt
.salariaţi ocupaţi în economia naţio­
A N| .OR cost. Comparaţiv cu anul 1959, pro­ se prevederile, iar fondul de salarii 1 / W & 4 Z 4
nală a sporit cn I 250.009, dcpăşinclu-
ductivitatea muncii a lost in 19G5 cu
6! la sută mai mate, iar preţul
dc
Salariul leal a fost în
s-c dublat.
s
cost a /ost redus cu 18 la sutâ-
se
1965 cn 35 la sută mai rrure fată de
Şeseualul rămine în istoria ţării < a
■
perioada în (arc s-a încheiat proce­ 1950. Au crescut veniturile ţărănim ii, P B B A Z A D £ Q B P A R T / T / f
retribuirea unei zile-muncă fiind în
in trimestrul II sul complex al cooperativizării agri­ 1965 cu 16 la sută mai mare faţă (le
în liceele si şcolile profesionale din bazată pe o temeinică cunoaştere a cu ltu rii, care a marcat generalizarea anul precedent. St.itul a cheltuit în
regiunea noastră, la indicaţia Comi­ situaţiei fiecărui elev. Un astfel de Sintcti/.ind discuţiile participanţi­ re la ţiilo r de producţie socialiste in anii sesenaluluî pentru finanţarea ac­
tetului Central al U niunii Tineretu­ lo r la plenare se desprind cîleva întreaga economie, triu m fu l deplin ţiu n ilo r social-cuJturale 108 m iliarde — p a n g lic i ta fta ;
lui Comunist, au avut loc plenare ale referat creează o bază de discuţie concluzii necesare îm bunătăţirii cali­ al socialismului la oraşe si sate. C i­ lei. depăsindu-se cu 9 In sută nivelul
activelor U.T.C. care au analizat pentru toţi tinerii. tă ţii muncii organizaţiilor U.T.C. frele Com unicatului oglindesc dez­ prevăzut pentru 19G5. — ţe s ă tu ri e la s tic e ;
munca desfăşurată de comitetele Comitetele raionale şi orăşeneşti voltarea bazei tehnico-materiale a — d ife r ite p a n g lic i e la s tic e ;
U T C . şi birourile pe clase cit şi de U.T.C. să fie prezente, p rin ţi-o par­ agriculturii. îm bunătăţirea activită­ Sesenalul şi-o pus puternic am­
fiecare elev în parte, în cursul p ri­ Continuitatea în ticipare concretă, în viaţa organiza­ ţii gospodăriilor agricole de stat. în­ prenta pe viata întregii ţări, a oi «a- — p a n g lic i d c b u m Jia e;
m ului trim estru, stabilind totodată ţiilo r U.T.C. din scoli si să nu-şi re­ tărirea din punct de v.'dore erono- şei or si satelor, îmbogăţite prin con­
măsuri concrete pentru obţinerea u- ducă activitatea doar la a da sfaturi mico-organizatoric a c ooperativelor strucţia a sute de mii eh* locuinţe, — p o rt ja r tie r e re z e rv e p e n ­
nor rezultate mai bune la învăţătu­ muncă - cheia privind îm bunătăţirea conţinutului agricole dc producţie. După cum ara­ scoli şi aşezăminte de cultură şi să­ tr u fe m e i ( a r tic o le n o i) ;
ră in trim estrul IT. a ctiv ită ţilo r desfăşurate de organiza­ tă Comunicatul, rezultatele nhţinutc nătate. in aprovizionarea mai hună
si mai evoluată calitativ a populaţiei,
Citeva concluzii şi măsuri desprin­ succesului ţii. Este necesară o prezenţă activă in 1%5 în producţia agricolă sint. în întreaga creai ie m aterială şi spi­ — fu la re d in P .N .A .;
se in urma acestor plenare se impun din partea activiştilor cu probleme iu ansamblu, mai hune dceit in 1961. rituală a poporului. — b re te le „ F a v o r it" cu c lip ­
a fi evidenţiate, subliniind cauzele de şcoli la pregătire.! unor acţiuni e- Recolta de cereale a fost de 12,6 m i­ M arile realizări economice si so-
care au contribuit In răminerea în M u lţi participanţi la discuţii au re­ ducative menite să contribuie la r i­ lioane tone — cea mai mare produc­ cial-cultui ale consemnate în Comu­ s u ri.
urmă la învăţătură a unor elevi, marcat faptul că succesul obţinut de dicarea calităţii însuşirii cunoştinţe­ ţie obţinută piuă acum in agricultura nicat constituie o m îndrie pentru în ­
unele organizaţii U.T.C. a constat si lor. ţării noastre In perioada 1960—1965, C u m p ă ra ţi cu în c re d e re
munca desfăşurată de organele şi tregul nostru popor şi. totodată, un
în aceea că nu şi-au lim ita t activita­ Profesorii şi d irig in ţii, m em brii or­ producţia totală medie anuală la
organizaţiile U.T.C. din şcoli pentru tea doar la ţinerea unor adunări ge­ ganizaţiilor U.T.C. ale cadrelor d i­ principalele cultu ri o depăşeşte con­ indenin de a munci şi mai spornic p ro d u s e le fa b r ic ii n o a s tre ,
ridicarea ca lităţii cunoştinţelor ele­ nerale conform graficului, ci nu urm ă­ dactice, trebuie să fie bun» cunoscă­ siderabil pc cea obţinută în cei şase pentru a le ronsolidn şi lărgi conti­ fiin d de o c a lita te s u p e ri-
nuu. încrezători în forţele lor. nu­
vilor. rit sistematic înfăptuirea hotărîri- tori ai specificului muncii U.T.C., n11- ani anteriori. A sporit, de asE-menoa,
lor luate în cadrul adunării gene­ m.Yi astfel putinei să «ajute organiza­ producţia animală. trin d o încredere nestrămutată Tn
rale. M obilizindu-se elevii In cercu­ ţiile elevilor cu caic lucrează în In toţi «Tceşti ani, agricultura a asi­ politica justă, verificată de viaţă, a
rile pe m aterii, la m editaţii şi con­ slrînsă colaborare. gurat din producţia sa aprovizionarea partidului — întruchiparea năzuinţe­
sultaţii, s-a reuşit să se creeze o a ti­ O rganizaţiile U T C. trebuie să dez­ populaţiei cu produse agroalimenta- lo r şi intereselor lor viţele — oamenii
tudine pozitivă faţă de învăţătură. volte la elevi sentimentul de răspun­ re si n industriei cu m aterii prime muncii nu păşit în pripiul an al c in ­
O puternică influenţă educativă o dere faţă de activitatea de învăţare-, agricole, crearea rezervelor de stat, cinalului cu hotârîren de a nu-si pre­
rezuiiate nune au simpozioanele şi în tîln irile care seriozitatea cu care trebuie privită precum şi unele disponibilităţi pen­ lum inosului program de dezvoltare
cupeţi eforturile pentru înfăptuirea
urmăresc teme variate legate de via­ m um a in şcoală. Aceasta se poate tru exoort Comunicatul menţionează, m ultilaterală a ţâ rii adoptat de isto­
ţa tineretului din trecut şi azi, cerin­ face prin discuţii individuale, schim­ totodată, că sarc inile privind creşte­ ricul Congres al |Xr-lea nl P.C.R. în ­
Societatea, şcoala, organizaţia ţele noii societăţi faţă de tînărn ge­ buri de experienţă în legătură tu cele rea producţiei agricole, stabilite pen­ sufleţirea şi entuziasmul cu care po­ TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII
U.T.C., pretinde tinerei generaţii şco­ neraţie. succesele ştiinţei ariei si mai eficace metode de studiu, dezba­ tru perioada sesenaluluî, nu au fost porul nostru a trecut la îndeplinirea
lare însuşirea unui bogat bagaj de cu ltu rii in ţara noastră. Prin aceste teri legate de viitoarea lor meserie, realizate în întregime datorită. în h o tă ririlo r Congresului, a obiectivelor
cunoştinţe necesare pentru a face a ctivii,iţi se reuşeşte să sc creeze un expuneri pe marginea a ctivită ţii dc prim ul rînd. faptului că ritm ul de planului de stat ne acest an. se re­
faţă celor mai pretenţioase cerinţe orizont larg de vederi asupra dez­ muncă şi studiu a unor personali­ creştere planific.it nu a fost corelat flectă în realizările obţinute în m un­
ale tehnicii modeme. Din această vo ltării societăţii, elevii pot cuprin­ tăţi. cu baza tehnico-m alerînlă. Do aseme­ că, în luna ianuarie. îu angajamen­
cauză şi rolul organizaţiilor U.T.C. de in tr-o p rivire de ansamblu măre­ Totodată se impune ca fiecare or­ nea. nu au fost îndeplinite sarcinile tele mobilizatoare pe care si le-au HUNEDOARA—DEVA
din şcoli a crescut, s-a intensificat ţul tablou ai socialismului. ganizaţie U.T.C. să fie îndrum ată in in domeniul* chim izării, irig a ţiilo r şi luat colectivele în treprinderilor în
munca educativă depusă de ele. Aşa concordanţă cn specificul clasei res­ mecanizării luc rărilor. A tît Congre­ întrecerea socialistă pe 1966, cu o p ri­
se şi explică faptul că rezultatele la pective, cu p articularităţile şi pro­ sul al IX-lea al partidului, cît şi ple­ mă etapă la 8 mai. cinci se va săr­
învăţătură ale utecistilor la sfîrşitnl Rin nou despre blemele pe care |c ridică in c it să nu nara C,C. al P.C.1I. din 11—12 noiem­ bători a 45-a aniversare a creării
p rim ului trim estru reflectă o creşte­ sc meargă pe linia adm iterii unui ca­ brie 1966 an indicat calea lichid ă rii P artidului Comunişt Român. — angajeazâ muncitori necalificaţi care după practica
re calitativă a procesului de învăţă- racter universal — valabil al acţiu­ neajunsurilor semnalate, au stabilit
m înt, a num ărului de elevi cu note studiul inctividua n ilo r educative ce au loc in scoală. un program vast de măsuri în vede­ E xpetienţ.1 atîtor ani de construc­ legalq pe şantiere, vor putea sâ se califice in meseria de :
bune şi foarte bune. Clase ca anul O rganizaţiile U.T.C, si colectivele rea asigurării progresului neîntrerupt ţie socialistă a verificat justeţea po­
1 C si 1 T, — Şcoala profesională Co­ La plenarele activului U.T.C. de la de cadre didactice trebuie să inten­ al ag ricu ltu rii noastre socialiste. litic ii partidului, uriaşa ei forţă trans­ — lidar, dulgher, instalator electric în construcţii şi lăcă­
lan, clasele a X I a A, a X-a 1) si a Liceul ni*. 2 din Hunedoara, al lice­ sifice eforturile pe linia organizării In anii sesenaluluî. produsul socîat formatoare. capac itatea partidului dc
IX -a D de la Liceul „A urel Vlaicn" elor din Lonca si Petroşani s-a rela­ unor acţiuni de masă care să vină in si venitul naţional au cunoscut o d i­ a duce poporul înainte din victorie tuşi mecanici auto, pentru şantierele din Deva, Valea Jiului
din Orâstie. clasa a IX -a E de la L i­ tat faptul că unii elevi nu muncesc sp rijin u l elevilor rămaşi în urmă în namicii susţinută. Faţă de 1969. în în victorie, ne drum ul fe ric irii şi p.l
ceu! din Sebeş si anul III al Şcolii acasă, m ulţum indu-se cu ceea ce re­ vederea rid ică rii nivelului lor de cu­ 1905 produsul social a sporit de 1.71 bunăstării. Prin munca harnică, p li­
tehnice Cugir au obţinut în prim ul uşesc să înregistreze în clasă. Acea­ noştinţe la gradul corespunzător al ori, iar venitul naţional — de 1.00 nă de iniţia tivă creatoare, clasa m un­ — Petroşani, Alba Iglia şi Cu gir.
trim estru rezultate cu care pe drept sta este cauza care contribuie la ră- cerinţelor actuale ale societăţii noas­ ori. Progresele înregistrate în dez­ citoare. ţărănimea, intelectualitatea,
cuvînt se pot m ituiri. mînerea lor în urmă şi la obţinerea tre. voltarea economiei, sporirea venitu­ întregul popor vor înscrie în cronica Lămuriri suplimentare se primesc de la serviciul personal şi
Succesele obţinute de unele clase de note m ici şi dc cele mai multe ori Prof. PITA PU DOKU lui naţional au constituit hazn tra i­ cincinalului in care am in tra t noi si
măreţe victorii în lupta pentru desă-
sint un rezultat şi al muncii organi­ la creşterea num ărului de corigenţi Şeful comisiei lirec şi şcnli nică pentru creşterea nivelului de formarea cadrelor din trust strada Dr. Petru Groxa pf. ?4, te
zaţiilo r U.T.C. care, prin metode şi Probleme dificile ridică elevii cla­ profesiunalc a Com itetului trai al poporului Comunicatul irflc e - vîrsirea construcţiei socialismului,
forme variate, au reuşit să dezvolte selor a IX -n şi anul I al şcolilor pro­ regional Hunedoara (ă amplu rezultatele m ăsurilor lupte pentru ridicarea patriei pe noi culmi
colectivelor de elevi răspunderea fa­ fesionale. Acestor elevi le lipsesc de­ al U.T.C. dc partid şi guvern pentru salisfnce- ale progresului si civilizaţiei. lefon 2042 Deva sau la sediile şantierelor.
ţă de învăţătură, de calitatea cunoş­ prinderile de bază în a învăţa, lu­
tinţelor însuşite, cru ce ii determină la o memorare
Plenarele activelor U.T.C. clin scoli mecanică a le cţiilo r unde gîndirea
au consemnat rolul mare ce-l are a- 'logică, interesul pentru cele studia­
dunnrea generală U.T.C. — şcoală a te lipseşte. B irourile organizaţiilor
educaţiei comuniste — în m obiliza­ U.T.C. pe clase au greşit prin aceea
rea elevilor la însuşirea temeinica a tă nu au avut planificate activităţi
cunoştinţelor. S-a m enţionat faptul în colaborare cu d irig in ţii şi profeso­
că acolo unde şablonul si form alis­ rii menite să îndrume pe elevii care
mul au fost înlăturate, unde stab ili­ nu «aveau deprinderi de a învăţa sin­ DIRECŢI» REGIONALA W . SPORT AUTO
rea ordinci de zi a adunării este fă­ guri, care aşteaptă o grupă de „în tra -
cută cu seriozitate — în urma unui ju to in ie “ a cărei eficacitate se ştie
studiu profund al sarcinilor dintr-o că este redusă, înăbuşind in iţia tiva HUNEDOARA - DEVA
anumită perioadă — adunările gene­ elevului şi obişnuîndu-1 să culeagă
rale au un efect educativ sporit, in- roadele gîndirii unui elev conştiin- recrutează
fiucTT7tînd şi m obilizînd masa de e- *cios, mai bine pregătit.
levi. Tovarăşul profesor Neamţu Emil,
Elevul Tirăncscu lu liu , clasa a directorul Liceului „A urel Vlaîcu" TINERI PENTRU ŞCOLILE DE ŞOFERI PROFESIO­
X a R de la Liceul nr. 2 Hunedoara a- din Orăştie arăta că pe m u lţi elevi NIŞTI, DIN ŢARĂ ŞI DIN REGIUNE
răta că s-au ţin u t şedinţe peste şe­ cu note slabe din clasa a X l-a (24
dinţe cai? au dezbătut problema si­ corigenţi) ii caracterizează lipsa de CONDIŢII DE ÎNSCRIERE:
tuaţiei la învăţătură dar nu au pu­ răspundere faţă de învăţătură, pasi­
tut să schimbe atitudinea nejustă a vitatea, lipsa de interes pentru o-
unor elevi faţă de învăţătură şi dis­ biectele studiate. — să fie absolvenţi a cel puţin 4—8 clase elemen­
ciplină Explicaţia se referă In aceea Tovarăşul profesor Fotescu Romu- tare ; '
Jus, directorul Liceului nr. 2 din H u­
că „şedinţele" ţinute au constat din-
nedoara si Pii îianu Soi in, clasa a X-a — să aibă domiciliul stabil în regiunea Hunedoara;
tr-un referat care cm o înşiruire ste­ de la Liceul din Petroşani au carac­
rilă a notelor bune şi rele obţinute terizat bine activitatea b irourilor — să nu fie calificat în altă meserie ;
U T C. pe clase arătînd că acestea nu — să aibă vîrsta între 17 ani şi 6 luni şi 35 api.
de unii elevi. au suficientă in iţiativă, nu au pres­
Din practica organizaţiilor U.T.C,
tigiul necesar în faţa uteciştilor şi înscrierile pentru şcoală se fap la autobazele trans­
fruntaşe se desprinde faptul că un manifestă form alism în muncă. O r­
referat bun este acela ce realizează ganizaţiile U.T.C. au cunoscut doar porturilor auto din localităţile Deva, Sebeş, Alba Iulia,
o analiză am ănunţită a cauzelor care activitatea elevilor in tim pul orelor Brad, Petroşani şi Hunedoara.
duc la obţinerea de rcz.nitale nesa- de cursuri, însă ceea ce fac ei
tisfăcăloare la învăţătură, analiză acasă, cum îsi pregătesc temele pen-
ssxzro ctsbex «ow i a n i o »
Secţia mase plastice a F. C. Orâstie. O discuţie între m aistrul Ste-
w 4 lian Drâgan şi operatorul Nicolae Pruneanu despre calitatea am balajelor
ui1 •'J 1 L VJ B IL i * fi SA
N i l i - «IIF IP IF N l AS de medicamente. Foto: V. ONOIU INTREPRIHOEBEA ELECTROMONTAJ
i ii u
n r tn u u ! U sD sd1 sie protecţiei muncii
f
o DE S I B I U
u J - A m M lIW i u i K
A 01
strada Lector nr. 12
bă. V/cau sci justific ln-
Aurel Oprcon lucra fu­ Opreau a tăcui primul dai mai bun şcoala şi or­ ctcdeiea acordată". I Ii carierele de piatră Angajează în cursul trimestrului I al anului 1966 :
ră să-şi ridice cupid. Dc pas In \ iată. iar colecti­ ganizaţia U T C
sub nililul st timpului ie­ vul — acesta este esen­ O intimplarc mi-a ră­ Dc Iu secretarul orr/a- Zăcămintele ce formează obiectul din poziţia înclinată la un unghi ~ sudori cqtegoria 4-6 ce vor fi cuprinşi în echipe dş
şeau in şir neştiuţii şuv /- ţialul — l-a ajutat să-l mas neştearsd in memo­ nuutici dc partid. Petru unor exploatări în carieră pun pro­ mai mîc de înclinare (micşorarea electricieni linii ;
rie. Din cauza unui orgo­
|c albastrul dc şpan me­ Iaca şi pe al doilea. Co­ lluiulac allăm că A. O- bleme deosebite în ce priveşte sis­ unghiului de înclinare a taluzului), — montori construcţii metalice ;
talic. Pc musiuu cc nc a- munistul Cornel Radu. ti- liu ne justificat cc mu stu- prean îşi depăşeşte cu temul de exploatare. A tît sistemele, drenarea apelor subterane şi a ce­ — muncitori necalificaţi \
prnpiam dc strunind mi- nărul Oh. I.anqă an fost pinca am indus In eroare rcifidarilalc sarcinile de cît şi metodele de exploatare sînt lor de suprafaţa.
imit dc cl desluşeam toi ululuri de el, l-au slâluil. pc maistrul seefrei. Mă plan, execută lucind de diferite de la caz la caz. In foarte La excavarea rocilor cu explozivi, Doritorii se vor adresa în vederea angajării la sediul în­
mai bine z.gontoiul carac­ l-au ajutat să inie teapă aşteptam să tiu ,.muştru- buna caliluic, este disci­ multe cariere de marmură şi piatră prin folosirea încărcăturilor mari, treprinderii — Serviciul Personal şi Invâţâmînt.
teristic nl maşinii în pli­ tu la ridicarea prcxligiu- luit‘\ ră o meritam din plinai, participă cu regu­ exploatarea se face fie manual, sau sc produc în cazul treptelor mari, Informaţii suplimentare se vor primi (a telefonul 6500
plin. şi nu m oş h mirat
nă tunc(iunc Din tind in lui colectivului trebuie de loc dacă primeam şi o laritate ta activităţile or- parţial mecanizat, fie total meca­ blocuri, sau bucăţi mari de roc.ă, Sibiu.
ciad siruntfand îndepărta să-şi aducă un aport de­ sancţiune administ/alivă. <iani/aie la clubul cele- nizat. în funcţie de direcţia sau care nu pot fi încărcate direct în
cu uii rirtip, anume lu­ zinteresai ticcnrc membru rişlilor din Simeria. El poziţia zâcâmîntului şi de gradul de Instalaţiile de transport. Sfărîmarea
cid, grămezile dc şonn al lui. Au trecut o zi, două. trei activează şi In echipa de fisurare natural al acestuia. secundară a lor im plică de aseme­
caic se adunau pc batiu. dansuri, iar mai recent, a La întreprinderea noastră, dezve­ nea pericol de accidentare ce tre­
început să se pregătească
„Vedeţi uccsl llăcău ? pentru a urma cursurile lirea rocilor sterile, cit şi produc­ buie prevenit.
— nc adresă întrebarea liceului seral. ..Iti cadrul ţia de blocuri de piatră necesară Fireşte, măsurile de securitate in
sccictuml comitetului ÎNSEMNĂRI sectorului / montaj unde prelucrării, sau producţia de deşeuri exploatările la zi, la carierele de
UTC., Viorcl Susan A- muncesc şi cu. adaugă li- de piatră brută necesară staţiilor de m arm ură si piatră, sint numeroase.
poi lot cl continuă: in ulii- nurnl A. Oprcon, au losl măcinare-concasare pentru mozai­ Pe tim p de Iarnă îndeosebi, este ne­
imd timp nu a re hui ut prelucrate documentele curi, sau ciment, trebuie să respec­ cesar un control sistematic al trep­ în t r e p r in d e r e a r a io n a l a
nici o piesă, isi Incc con­ bănuind că c subiectul dar din toate astea, ni­ cchn de-al IX-lca Con­ te un anum it sistem de lucru, cu­ telor şi m arginilor exploatării pen­
ştiincios ilu'.onu Cu cilva unei discuţii, A. Oprcon mic. Intr-o şedinţă U.T.C. gres ol partidului şi ma­ noscut de altfel în toate lucrările tru detectarea fis u rilo r şi suprafe­
timp in urmă insă.." ridică capul, apasă pc am inst erdical aspru terialele pre/.entule in de suprafaţă — exploatarea în ţelor de alunecare de pe care pot
trepte. Acest sistem solicită însă res­
Ţinând Aurel Opiean. manetă oprind strungul. pentru abaterile mele. A- plenarele CC. al P.C.R pectarea m ărim ii taluz.ului natural, să se desprindă blocuri de rocă ste­
rilă. Aceste blocuri, ca şi zăpada si
terminind şcoala piolesi- Se priveşte pentru o cli- ccaslă situaţie m-a tulbu­ Muncitorii cu înaltă cali­ a boemelor de siguranţă, înălţimea gheaţa, care atîrn.T. trebuie îndepăr­
o na hi m o medie bună. pa încurcat imlnrjorin- rai Ioni Ic mull‘‘. ficare dc Iu Atelierele treptei şî lăţimea ei, în scopul unei tate la timp. La terminarea lucră­ IDUSTRIE LOCALA ALBA IULIA
a Incc pi d să rudă pc pan­ du-sc lot. Cmictind adine la ede R. M. II discută toi mai munci mai sigure în frontul de lu­ rilo r în trepte, lăţimea bermei de
ta nijlnmu/lundrii. I.ipsu — Cn cehului cum stai? înlimplatc cl u începui mult despre triplul că as­ cru. prevenirii şi evitării «acciden­ Siguranţă trebuie să fie egală cu
dc exigentă liftă de mun­ — nc interesăm noi. să-şi den .scama iu dc tă'/i un muncitor nu sc telor. De aceea este indicat ca 1 10 din înălţimea treptei. însă de produce şi livrează :
ca proprie, anturajul u- Răspunsul vmc /îrc.sc, laid colectivul îl ajută, li poale nudlumi să aibă m aiştrii si seTii de brigadă să dea cel puţin ) m. De asemenea, pentru
nor ..prieteni", ncrcspec- acordă cu labdarc un doar miini dc nur. El tre­ o atenţie deosebită prevenirii ros­ evitarea căderii oamenilor in ex­ — cărăm izi ceram ice n o rm a le ;
taren indieni iilor dale de Iară o col: credit uriaş pentru care buie să aibă şi un cap dc togolirii blocurilor si bucăţilor de ploatările la zi, drum urile si cără­
lucrători cu mai multă — Cind rebutnm înain­ nimeni nu aştepta nici o aur. capabil să valorilice rocă de pe laiuzul treptelor prove­ rile de acces, trebuie să fie îm prej­ — îm ple titu ră din sîrmă n e a g ră şi zineotă
te vreme rjlc o piesă tic cu maximum de runda
experienţă în muncă şi o importantă cit dc mică dnhindă. „Atunci tn-am nite din cauza fisurilor, a form ării muite cu garduri care servesc drept — porazăpezi m etalice ;
meni posibilităţile oterde
viată puteau su ducă la îmi iMica late rău. In su­ Iruminial mult, nc spune dc tehnica actuală. de crăpături şi n alunecărilor. In spri jin.
dcqcncrarca unor cutilati ltei simleum un pustiu tinărul. In ţaţa ochilor Unele măsuri dc rirhca- acest scop taluzul treptei trebuie La operaţiile de perforai e-puşcare — bu nu ri de larg consum din tab lă ;
vedeam mereu un vîrl de
verificat continuu.
pro.'esiona/c şi morale să­ Infrc.g, iar cu in mijlocul ac. iar pe acest spaţiu re a caliiic.urii şi orqani- Ca regulă generală. în special în trebuie respectate cu stricteţe mă­
surile de prevedere, stabilite prin
dite şi cultivate cu oste­ lui, dc/.orifnlut. nu ştiam microscopic era incrustat, 7utca muncii s-an luat şi anotim pul de iarnă, înălţimea trep­ Regulamentul da exploatare tehnică — b e n to iiită brută, b e n to g e l, trasgel :
încotro s-o apuc, cum să
neală şi gti/ci de şcoală, repar <trcşcida. Comuniş­ dc miini dibace, un sin- la noi. In cc mu priveşte tei sau a tnluzului de siguranţă în şi de normele de tehnica securităţii — cam ere com b in ate tip 101 ;
dc orquiu/at ia U.T.C. Cn- tii, slrunqurul Petru ToHt, (jur cuvînt: INCRTDElli:. \ reau să învăţ cil mai fronturile de lucru trebuie să fie ru muncii.
Cu ochii mintii înciudaţi
sint
atît mai mică, cu cît rocile
Principala preocupare în dinam i­
muni.yhi, membrii orqani- nin eu multă experienţă priveam acest cuvînt din mnil, cn să pol munci şi mai fria b ile şi mai slabe. La ro -ile ca lucrărilor din carieră o consti­ — ciururi pentru nisip şî pietriş ;
7atici UTC. nu au stal m au ajutat cu tact şi 9 Iile ic care luau deoda­ mai bine. Calea pentru o de tritire moi, (argile, nisipuri etr.) tuie însă transportul. De aceea, n-
răbdare, m-nti Incul să — d u la p u ri m etalice tip fiş e i şi vestic-
pasivi. Ei au plivit lucru­ înţeleg ra in prcqu/ircn tă proporţii gigantice, ci­ muncă coordonată, siste­ neconsolidate, unghiul de taluz nu pfu*e foarte evidentă necesitatea li­
nei respectări deosebit de riguroase
rile in perspectivă, au în­ mea pmlcxinnaiu sint în­ pru' reveneau la starea matică şi tenace mi-au trebuie să fie mai mare decît un­ «a normelor de securitate la circula — piese tu rn a te din fontă ;
ghiul de taluz natural al rocii res­
ţeles că ta Opreau nu c- că numeroase goluri. Dor, lor microscopică. După oralat-o comuniştii". Apoi pective. ţia trenu rilor şi maşinilor, a maca­
un timp am înţeles sub­
ta \oiba dc o absentă unii , prieteni" mt-nu dat stratul midtor lucruri pc cu un ■/imhet larri pc bu­ Re suprafeţele de stralificaţie, a- ralelor, p lanurilor înclinate, a vn- — roabe m etalice ;
sau două tn sine ci dc o şi ei , staluri" pe care da­ linifu care trecusem îna­ ze mai adăuqă: .,Rc acest hmecnrea stratelor creste dacă pe goneţilor şi a tuturor m ijloacelor de — piatră corrcosată.
..independentă" râu înţe­ că Ic aplicam fmi dau inte cu destulă uşurinţă. drum voi merge neubă- ele. sau pe crăpături, pătrunde apa. transport in lucrările la z.i.
M ăsurile de combatere a pencolu-
Ing. NIC. CIOHOTFA
leasă. seamo acum că puteam Şi, la îndemnul colecti­ fut". lu i de accidentare în asemenea ca­ directorul în treprinderii EXECUTĂ REPARAŢII METALURGICE.
Tcrmlnlnd şcoala A. sd stric tot ceea ce mi-a vului, m-am pus pc trea­ A. NAGY zuri constau în aducerea treptelor „M arm ura" Simeria