Page 52 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 52
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3460
ŞTIRI INFORMAŢII ^IN FO R M A ŢII COMENTARII
SĂ SE PUNĂ CAPĂT luptele din Vietnamul VEST!
de sud
RĂZBOIULUI DIN VIETNAM i DEN ŢĂRILE
saigonezi SOCIALISTE
Proteste ale opiniei publice de pretutindeni
au suferit pierderi
PRAGA 14 — Corespondentul
NEW YORK 14 (Agerpres) — test îm potriva po liticii Statelor Agerpres, Al. Liţă, transm ite : ln -‘
Ziarul „New York Times" a pu Unite în Asia de sud-est şi în al DECLARAŢIA M.A.E. grele stitutui de cercetări in dom eniul1
blicat un apel al profesorilor din te regiuni ale lunii. Demonstran siderurgiei a experim entat la în
69 de universităţi şi colegii am eri ţii purtau pancarte pe care erau AL R. D. VIETNAM treprinderea „Sklenena Bizute-
cane. adresat Congresului S.U.A., înscrise lozinci ce condamnau a- rie" din Jablonec Nad Nisou, re
în care se cerc să se pună capăt gresiunca americană în Vietnam. H AN O I 14 (Agerpres). — M inis SAIGON 14 (Agerpres). — După giunea Cehia de nord, un nou mod
războiului din Vietnam. „Credem M anifestanţii au cerut Statelor U- terul A facerilor Externe al R.D. luptele grele care s-au desfăşurat de utilizare a sticlei ca lu b ie fia n t
că noua escaladare a con flictu nite să înceteze amestecul în tre Vietnam a dat publicităţii o de duminică in>- mai multe regiuni din in procesul de prelucrare la cald
lu i m ilita r clin Vietnam va suferi burile interne ale altor state. claraţie in care protestează ener Vietnam ul de sud, luni, forţele pa a metalelor.
acelaşi eşec ca si aşa-numitn ..O- gic îm potriva recentului bombar triotice au atacat un post guverna Faţă de u leiu rile folosite pină
fensivă de pnce“ a preşedintelui BUF.NOS A1RES 14 (Agerpres), dament întreprins de avioanele a- mental din provincia Dinh Tuong la acum. care nu rezistau la tempe
Johnson", se spune în apel. Scri Un număr de 200 de delegaţi din mericnne asupra provinciei Ha 60 km sud-vest de Saigon. Pierderile ra tu ri prea m ari şi faţa de lubre-
soarea subliniază că „F rontul na partea diferitelor organizaţii ob Tinh din R.D. Vietnam. După suferite dc garnizoana atacată au fost fia n ţii solizi care duceau la uza
ţional de eliberare din Vietnam ul şteşti, politice, studenţeşti şi ţă cum se arată in declaraţie, avioa calificate de autorităţile m ilitare sai- rea prea repede a m atriţelor, sti
de sud controlează Tâ la sută din răneşti din Argentina, în tru n iţi nele americane au bombardat goneze drept „moderate". Cu cîteva cla lubrefiant prezintă o serie de
întregul teritoriu al ţă rii în tim p la Facultatea de ştiinţe exacte a şcoala Huong Phuc din această zile în urmă, remarcă agenţia Fran GKECIA. — In foto : Aspect din tim pul serioaselor ciocniri ce au avantaje. F.a are o conductibili-
ce regimul de la Saigon, abia reu U nversităţii din Buenos Aires, au provincie, provocînd distrugeri ce Presse, în apropierea acestui post avut loc între poliţie şi studenţii din Atena, care manifestau pentru solu tate termică mică, iar la tempe
şeşte cu cheltuieli enorme să men hotărît înfiinţarea unei comisii de serioase. „Bombardarea şcolii cinci autocamioane care transportau ţionarea problemelor lor : învăţăm înt democratic, condiţii de cazare mai ra tu ri ridicate devine viscoasă,
ţină controlul asupra celeilalte coordonare în vederea organizării Huong Phuc, se subliniază în de m ilita ri recruţi au căzut în tr-0 am bune etc. fapt care prelungeşte durata de
părţi a «teritoriului şi, acest lucnj, unei campanii de solidaritate cu claraţie, nu reprezintă un act izo buscadă a patrioţilor. utilizare a m atriţelor.
cu ajutorul unor metode extreme". poporul vietnamez. lat. De peste un an. avioanele a- Un alt convoi guvernamental a că- BUDAPESTA 14 (Agerpres).—
A utorii cer, in încheiere, să înce P articipanţii au adoptat o de mej'icane atacă numeroase centre z.ut într-o ambuscadă in apropierea La Szolnok se deschide î'n acest
teze bombardamentele asupra te claraţie în care condamnă s p riji populate din R.D. Vietnam, bom- poziţiilo r de la Da Nang ale infante an şantierul fa b ricii de pre fab ri
riei marine americane. M ilita rii sai
rito riu lu i Republicii Democrate nirea de către autorităţile argen- bardind spitale, şcoli, pieţe şi ba gonezi au suferit pierderi grele. Nu 0 sfidare la adresa popoarelor cate din beton. Fabrica va reali
Vietnam şi să fie retrase neintir- tiniene a acţiunilor S. U. A. in raje din numeroase localităţi. A- za anual 145.000 m.c. de d iferite
ziat trupele americane de pe te Vietnam si cheamă pe toţi argen vioanele americane au bombardat se ştie încă nim ic despre soarta con elemente din beton pentru cons
rito riu l Vietnam ului de sud. tinienii să protesteze îm potriva peste 12(1 de şcoli, provocînd silierului american care însoţea con trucţii.
operaţiilor m ilitare desfăşurate de moartea a numeroşi elevi şi pro voiul. dio Arabia de Sud
AM STERDAM 14 (Agerpres) — americani in Asia de sud-est. fesori. Aceste acte demonstrează Se anunţă totodată sosirea de noi SO FIA 14 (Agerpres).—
In piaţa Frederiksplein din A m că cuvintele de „pace" şi „um ani în tă riri americane în zona Da Nang. Referindu-se la re la ţiile com er
sterdam a avut loc o demonstra W ASHINGTON 14 (Agerpres).— tate", rostite de preşedintele John Este vorba despre 8 vedete rapide de ADEN 14 (Agerpres). — Comisia mitate, de către un parlament bica ciale dintre Bulgaria şi Franţa,
ţie de protest îm potriva agresiu Organizaţia „Q uakerii pentru son, la intîlnirea de la Honolulu, tip nou — „S w ift". în prezent, în meral. agenţia BTA, transm ite că Fran
nii americane in Vietnam, orga pace in Vietnam" a in iţia t dum i sint menite să camufleze planul Vietnam acţionează 22 de asemenea de experţi britanici, desemnaţi de ţa ocupă locul al patrulea în co
nizată de Consiliul păcii din O- nică o demonstraţie în faţa- Ca S.U.A. de a intensifica şi extinde nave. f guvernul Federaţiei Arabici de Sud Pentru a tempera poziţia hotărîtă m erţul exterior bulgar cu ţările
pentru a face i ecomandări
referi
landa în colaborare cu 18 organi sei Albe, în semn de protest îm P otrivit relatărilor agenţiilor de toare la revizuirea constituţiei fede luată în ultim a vreme de Aden în nesociaiiste. Pentru comerţul d in
zaţii dc tineret. V o rbitorii s-au potriva războiului dus de Statele războiul de agresiune îm potriva presă, in prbvincîa Bînh Dinh, unde raţiei, a dat p ublicită ţii un raport favoarea independenţei, raportul re tre cele două ţă ri este caracteris
pronunţat îm potriva politicii duse Unite în Vietnam. P articipanţii Vietnam ului". unităţile diviziei I aeropurtate spri conţinînd propunerile sale în aceas comandă stabilirea capitalei noului tică creşterea in u ltim ii ani a
de Statele Unite în Vietnam si Declaraţia exprimă, in încheie jin ite de trupele sud-coreene desfă tă privinţă. Reţine atenţia faptul că stat la Aden, iar o treime din mem ponderii schim bului de produse
au cerut încetarea bombardamen la demonstraţie au îm prăştiat ma re, hotărîrea poporului vietnamez şoară aşa-numitn operaţiune „A ripa am bii mem bri ai comisiei sint en brii guvernului central să provină tot industriale. Astfel, în anul trecut,
telor, recunoaşterea Frontului Na nifeste cerind Statelor Unite „să de a continua lupta îm potriva a- albă", s-au desfăşurat dum inică lupte glezi, iar unul dintre ei este Ralph din acest teritoriu. Se recomandă n- Bulgaria a vîndut Franţei electro
legerea unei A dunări Naţionale pl in
ţional de Eliberare din Vietnam ul înceteze să m ai joace rolul'dc jân-, gresiunii americane pînă la victo grele. In acelaşi tim p. infanteriştii Hone, fostul guvernator britanic în vot universal şi direct, iar dacă a- care, maşini^unelte, instalaţii
de sud. Ei au cerut, de asemenea, darm in lume". ria finală. m arini americani au continuat ope aceste te rito rii. cest lucru nu este posibil — prîn- pentru industria alim entară şi
guvernului olandez să nu acorde raţiunea „V u ltu ru l cu două capete", tr-un sistem de consultare electora textilă, fructe, -legume, cereale
nici un fel de ajutor agresorilor în partea de sud a provinciei Qunng Sfidînd puternica mişcare de e li lă „largă Şi liberală". P rim ul m inis etc., şi a obţinut în schimb ma
americani. berare şi aspiraţiile popoarelor din şini şi instalaţii, întreprinde)!
N'gai. încercările unită ţilor de m ari Arabia dc Sud, expuse chiar în cele tru. desemnat de preşedintele Adu complexe, nave. In u ltim ii ani.
LAU SAN N E 14 (Agerpres). — nă şi de aviaţie, scrie agenţia UPI. mai înalte fo ru ri şi organisme inter nării Naţionale, îşi va forma guver a fost achiziţionată din Franţa o
La Lausanne a avut loc un de a face joncţiunea în vederea în naţionale, comisia de experţi brita nul din ambele camere ale parla fabrică de semiconductor), între
m iting al populaţiei o a şu lu i in cercuirii un ită ţilor patriotice din a- nici şi-a alcătuit raportul pe baza cu mentului. prinderi chimice, trei în tre p rin
semn de protest îm potriva agre noscutei poziţii a guvernului b rita Noul stat va fi proclamat indepen deri pentru stabilizarea v in u ri
siunii S.U.A. în Vietnam. Armând ceastă zonă s-au soldat cu un eşec, nic, sprijin ită de guvernul federal, dent pînă în anul 1968. lor etc.
Fore), membru al parlam entului, în tru cit acestea din urmă au reuşit cu privire la viito ru l constituţional
şi Jean Vincent, secretar al C. C. să sc replieze în m unţi. al te rito rii lor din Arabia de Sud. Ast
al P artidului M uncii din Elveţia, S-au semnalat lupte în ju ru l Sai- fel. raportul prevede, printre altele,
care au luat cuvintul ia m iting, gonului, iaT în aşa-numita zonă „D", crearea „R epublicii Unite a Arabiei Consultările de la Bruxelles
au condamnat războiul dus împo de Sud", in care să intre toate teri
triva poporului vietnamez scoţînd controlată de forţele patriotice, bom toriile din actuala Federaţie a A ia-
în evidenţă caracterul fals al aşa- bardierele americane „B-52" au efec biei de Sud, inclusiv Adenul, şi ale BRUXELLES 14 (Agerpres) — C ri rii generali ai celor trei mari centra
num itei „in iţia tive de pace" a tuat numeroase raiduri. gerea unui şef de stat, cu puteri li za guvernamentală din Belgia a in le sindicale.
trat in cea de-a patra zi. In vederea
W ashingtonului. găsirii unei posibilităţi de soluţiona Observatorii politici din capitala
P articipanţii la m iting au adop re cit mai urgentă, regele Baudouin Belgiei relevă că regele doreşte să
tat în unanim itate o rezoluţie care şi-a continuat duminică si luni con desemneze cit mai curînd posibil*.-9
cere-retragerea trupelor america sultările cu o serie de personalităţi persoană care să pună capăt <rm/oi
ne din Vietnam, respectarea întoc politice belgiene. In cursul celor guvernamentale. In rîndul cercurilor
mai a acordurilor de la Geneva. Situaţia din Republica Dominicană do'Jă zile, regele a purtat discuţii cu politice belgiene se subliniază că în
Conducerea Federaţiei' sindica unii m iniştri aî guvernului demisio următoarele 48 de oie regele ar putea
telor oamenilor muncii din indus nat. cu preşedintele Băncii naţionale, desemna o personalitate din rîndul
tria mecanică şi a ceasornicelor continuă să rămînă explozivă cu preşedintele Federaţiei industria P artidului socîal-creştin, pentru fo r
a dat pub licită ţii o declaraţie in şilor belgieni, precum ‘ şi cu secreta marea noului guvern.
care condamnă reluarea bombar
damentelor asupra te rito riu lu i SANTO* DOMINGO 14 (Agerpres). forţelor interamericane, dizlocate la
R. D. Vietnam. — Duminică, după cele cinci zile de Santo Domingo, a fost grav rănit. Fo
tulbu ră ri, capitala dominicană pre losind acest incident drept pretext Criză alimentară în India
CIUDAD DE M EXICO 14 (A- R F. GERMANA — De curînd în Oberhausen, s-a desfăşurat zenta aspectele unui cîmp de luptă, pentru intervenţie, forţele interaine-
asupra
ricane au stabilit controlul
gerpres). — „Sâptămîna de luptă pentru pace; în Vietnam " în cursul căreia au relatează corespondenţii din Santo străzilor şi in s titu ţiilo r din capitala GENEVA 14. — Corespondentul ajutoare urgente reclamă 5,6 m ilioa
Peste 1.000 de 'locuitori din ca fost îm părţite populaţiei' manifeste’ chemînd la lupta activă pentru Domingo. In tot cursul nopţii de du dominicană. Num ărul m orţilor, ca Agerpres, H. Liman, transm ite: St ne persoane ad«;lte şi 15- !0 milioane
pitala M exicului au participat du ca S. U. A. să înceteze războiul dus in Vietnam ul de sud. minică au fost auzite împuşcături şi urmare a celor cinci zile de inciden cretarul general al O.N.U. şi directo copii intre 1— 14 ani Dup.', aprecie
explozii, Se' relatează că un soldat al
minică la o demonstraţie de pro In foto : Pe străzi se împart, manifeste. te, se ridică la 16, iar al ră n iţilo r de rul general al F.A.O. (Organizaţia rile oficiale, este de aşteptat ca foa
N aţiunilor Unite pentru Alim entaţie
metea să ia proporţii in lunile ce u r
păşeşte cifra de 50. şi A gricultură), au lansat un apel co mează, ameliorarea nefiînd posibilă
In acelaşi tim p, greva generală de m un-pentru ajutorarea Indiei, care decît spre sfîrşitul anului şi numai
Canellopoulos IN PROBLEMA CIPRIOTA clarată vineri de m uncitorii de la suferă de o gravă criză alimentară. in cazul că recolta va fi bună.
mai multe ra fin ării de zahăr şi din
alte sectoare de activitate, a conti Situaţia este deosebit dc alarmantă Pentru a face faţă flagelului, In-
milioane
are -c*'oie de 11— 14
se pronunţă pentru nuat să se extindă şi în provincia la in şapte state, caro totalizează 100 tone ce. eaî şi de 130.000 tone lapte
Observatorii constată o înăsprire a limbajului greco-turc Puerto Plata. Santiago de Los Cabal- milioane de locuitori. D intre aceştia, praf.
organizarea unor leros şi alte localităţi. In capitală ea
ATENA 14 (Agerpres). — In ultim a „îm părţirea insulei". Tsirimokos a care i-au fb'st adresate la sosirea sa a cuprins 80 la sută din numărul în
la Atena, el a dezm inţit
anumite
alegeri generale vreme, observatorii constată o înăs menţionat, totuşi, că există posibili zvonuri in legătură cu demisia sa. treprinderilor. G reviştii cer guvernu
lui provizoriu dominican să ia mă
tatea unei soluţionări paşnice a pro
între Turcia si
prire a lim bajului
Grecia în problema cipriotă. Decla blemei cipriote. Concomitent, subsecretarul O.N.U. suri Îm potriva celor vinovaţi de asa Viscol neobişnuit la Moscova
ATEN A 14 (Agerpres). — Intr-o de raţiei de la 7 februarie a m inistru Pe de altă parte, la Atena s-n a- pentru problemele politice speciale, sinarea studenţilor care manifestau
claraţie făcută duminică la Atena, lui de externe turc, îhsan Caglavan- nunţnt sosirea, la invitaţia prim ului Jose Rolz. Bennett, a părăsit Nicosia, paşnic în faţa palatului prezidenţial, MOSCOVA 14 (Agerpres). — La Luna la Mu .. .uncţioncază de
lid e rul E.R.E., Panayotis Canellopou gil, care conţinea o replică la comu m inistru grec, Stephanos Stephano unde a avut convorbiri cu guvernul precum si evacuarea din ţară a tru 14 februarie, la Moscova a bin tu it taşamente speciale, dotate cu tehni-
los, s-a pronunţat pentru organizarea nicatul comun dat publicităţii la Ate poulos, a generalului G. Grivas, co cipriot şi cu reprezentanţi ai comu pelor interamericane. Situaţia din un viscol de o putere neobişnuită. In •ă puternică, rare curăţă zăpada de
in cel mai scurt tim p posibil a unor na cu ocazia încheierii vizitei pre mandantul şef al Forţelor armate ci n ită ţii tuix?e din insulă, îndreptîndu- Republica Dominicană continuă să cîteva ore, grosimea straiului de ză pe suparfaţa de 42 milioane m etri
alegeri generale. Părerea exprimată şedintelui C iprului, Makarios. i-a ur priote. in cursul vizitei sale în capi se spre Ankara. De aici, Bennett in rămînă explozivă şi ca urmare a fap padă a atins 70 de cm. Despi c un vis pătraţi, a magistralelor capitalei. Ză
de Canellopoulos, scrie agenţia Fran mat duminică declaraţia m inistrului tala Greciei, Grivas va avea o serie tenţionează să-şî continue călătoria tului că elemente m ilitare de dreap col dc o asemenea intensitate nu-şi pada se transportă în afara oraşului
ce Presse, a produs o vie nedume de externe grec. Tsirimokos, redac de întrevederi calificate drept „im in Grecia, Anglia şi apoi în Dane ta, ce deţin funcţii superioare în ar amintesc nici locuitorii mai bâtrîni şi se aruncă in n u ri. In urma visco
rire în rîndurile cercurilor politice tată în termeni aspri şi afirm înd că portante" cu reprezentanţii guvernu marca. Suedia şi Finlanda, pentru a mată. refuză să execute ordinul lui ai oraşului. 2.000 de maşini speciale lului de luni. voi- fi necesare cel pu
greceşti. Lupă cum se ştie, pînă în „Grecia şi Cipru se opun oricărei so încerca o reanimare a acţiunii de Godoy de a părăsi ţara, deşi liderul pentru curăţatul zăpezii au reuşit să
prezent, partidul E.R.E., care acordă lu ţii care exclude enosis-ul (unirea lui grec asupra situaţiei m ilitare din mediere a Organizaţiei N aţiunilor lor Frnncisco-Rîvera Cnminero a ple asigure funcţionarea neîntreruptă a ţin zece zile pentru a curăţa întreaga
sp rijin guvernului condus de Stcpha- celor două ţări), sau care ar duce la Cipru. Hăspunzînd unor întrebări Unite in problema cipriotă. cat la Washington. transporturilor urbane. zăpadă de pc. străzi.
nopoulos. s-a arătat reticent la orice
propunere, făcută in special de Pa-
pandreu, de a se organiza alegeri ge
nerale în Grecia. Declaraţia lui Ca sori abundente au fost semnalate dum inică convorbiri cu mem brii
nellopoulos a fost prim ită cu răcea D E L III den-Wui temberg şi Renania-West- şi pe ţărm ul M ării Baltice. In guvernului şi cu lideri ciprioţi au organizat un m iting antiguver Lavton, unul di;, liderii partidu
lă şi de cercurile de dreapta ale Par Luind cuvîntul In • deschiderea falia. Aceste greve au fost decla landurile Renania-Westfalîa şi Re- turci, precum şi cu reprezentanţii namental. P otrivit agenţiei naţio lui liberal, personalitate im portan
tidu lui E.R.E. O serie de personali lucrărilor parlamentare in proble rate în semn de protest îm potriva nania-Palatinat au căzut ploi a- nale de presă din Venezuela, gu tă a presei britanice şi cunoscut
refuzului adm inistraţiei între p rin
tăţi ale acestui partid au făcut cu me bugetare, preşedintele Indiei, derilor metalurgice de a satisface bundente, care au dus la creşterea diplom atici ai Greciei, Turciei. vernul a trim is un mare număr economist.
noscut că nu împărtăşesc punctul de Radhakrishnan. a declarat că ţara revendicările m uncitorilor privind apelor R inului şi Mosellei, impie- M arii B ritanii, S.U.A. şi Franţei de soldaţi îm potriva partizanilor
vedere expus de Canellopoulos. la Nicosia. Se apreciază că Ben ce acţionează în acest stat. 1‘^R IS
sa trece în prezent prin mari d i majorarea salariilor. dicînd desfăşurarea în condiţii nett urmează să întocmească un
Observatorii politici din capitala ficu ltă ţi datorită lipsei m ărfurilor Conducerea sindicatului m unci normale a traficului fluvial. raport către secretarul generat U XH AN G K H A Y La 14 februarie, a început la
Greciei apreciază că declaraţia lide alim entare într-o serie dc state. torilor m etalurgişti din Germania Thant. asupra situaţiei din Cipru. Paris, în faţa T rib u n a lu lu i sigu
rului E.R.E. riscă să zdruncine într-o El a spus că guvernul indian va federală reprezentînd aproxim a tJAN'GUI Postul de radio „Patet Lao“ re ranţei statului, procesul intentat
oarecare măsură poziţia guvernului lua o serie dc măsuri pentru creş tiv 2 milioane de membri, a co Z A N ZIB A R latează că în perioada 17 mai unui grup de opt membri ai Orga
Stephanopoulos care este confruntat terea producţiei agricole. Referin municat că poziţia patronatului Colonelul John Bedel Bokassa, 1964 — 9 februarie 1966, forţele nizaţiei Armate Secrete (O.A.S.),
în prezent de o serie de alte d ificu l du-se la politica externă a guver împiedică reglementarea conflic care şi-a asumat, după lovitura de Prim ul vicepreşedinte al Repu patriotice laoţîene au1 doborit care au pus la cale, la 15 august
tăţi de ordin economic şi politic. nului indian. Radhakrishnan a de tului izbucnit în industria prelu stat din luna ianuarie, şi prero- blicii Unite Tanzania, Abeid IO 300 de. avioane americane şi 1964. atentatul nereuşit îm potriva
clarat că acesta va m ilita pentru crătoare de metale. au avariat multe altele. Po preşedintelui de Gaulle. După
întărirea colaborării internaţiona triv it aceleiaşi surse, la 9 fe cum se ştie, de Gaulle urma să ia
le bazate pe principiile neameste ZA N ZIB A R bruarie, p atrioţii laoţienî au parte la festivităţile consacrate
cului în treburile interne ale al SCURTE ŞTIRI doborit încă două avioane, în re celei de-a 20-a aniversări a debar
Preşedintele Republicii Unite giunile Phou Khouth şi Phou cării trupelor aliate în sudul
tor state. El a arătat că
pentru
nou sistem îm bunătăţirea re la ţiilo r în do'-pa Tanzania, Julius Nyerere, a făcut Xung, iar la 11 februarie, in pro Franţei. Din grupul celor 8 lip
o scurtă vizită la Zanzîbar — ca
kistaneze este necesar ca ambele pitala părţii insulare a Tanzaniei. vincia Şam Neua, un avion. seşte principalul acuzat, Jean
părţi să îndeplinească acordurile E! a participat la parada m ilitară ativele de preşedinte al Republi rome, a predat, în numele Consi Jacques Susinî, care, după unele
monetar în Australia de la Taşkent. şi demonstraţiile care‘au avut loc cii A frica Centrală, a făcut o de liu lu i revoluţionar, suma de 2.000 LU SA K A inform aţii, s-ar afla ascuns în
Italia.
claraţie în care s-a referit la une
cu p rile ju l celei de-a doua ani lire sterline fondului special de A utorităţile zambiene au hotă-
NICOSIA le probleme ale politicii interne şi eliberare. Această sumă a fost
versări a revoluţiei din Zanzibar. externe ale ţă rii sale. P otrivit a- ît să-l expulzeze dîn ţară pe foş M O NRO VIA
CANBERRA 14 (Agerpres). — A- Intre R.D. Germană şi Republi Intr-o cuvîntare rostită cu prilejul genţiei Ghana News, colonelul înmînată personal secretarului e- ni SS-ist. Brcnhardt, care în tim -
genţiile de presă relatează că înce- ca Cipru a fost încheiat un acord unui m iting. Nyerere a subliniat Bokassa a declarat că, în dome xecutiv al Com itetului de coordo >ul celui dc-al doilea război mon- De două săptămîni la cea mai
nare a ajutorului pentru mişcarea
pînd de la 14 februarie, în Austra comercial pentru perioada 1966— că este necesar ca toţi locuitorii niul politicii externe, regimul in de eliberare naţională din Africa lial a participat la răpirea dicta- mare plantaţie de hevea din lu
lia a intrat în vigoare un nou sistem 1968 şi un protocol comercial pe ţă rii să contribuie la dezvoltarea oruluî-italian Mussolini. După a- me (Liberia), producţia a fost pa
monetar, în cadrul căruia lira aus anul 1966. In 1966, schim burile de Tanzaniei. staurat după lovitura de stat vn al O U.A.. Sebastian Chale. Chalr rrstaren lui Brenhardt s-a stabilit ralizată. La începutul lu n ii februa
traliană a fost înlocuită cu dolarul m ărfuri vor spori cu o treime respecta toate acordurile semnate a vizitat Zanzibarul luînd parh ~ă el este cetăţean al R.F. Ger rie cei 10.000 de m uncitori au de
australian. De la această dată siste faţă de 1965. BONN de ţara sa cu alte state, adăugind la festivităţile ce au avut loc cu mane. deşi aresta afirmase că nu clarat grevă, revendicînd o spori
mul valutar al Australiei trece la că va m ilita pentru dezvoltarea ocazia celei dc-a dopa aniversar' -irc cetăţenie. El se afla în Zam- re a salariilor. Plantaţia aparţine
sistemul decimal. Lunînd această mă BONN In Germania federală continuă acestor re la ţii; a revoluţiei din această ţară. bîa în calitate de medic stomato companiei americane Fîrestone.
sură. guvernul australian intenţio să cadă de cîteva zile ninsori a- log, dar. dc fapt, nu are această Pentru înăbuşirea grevei, au fost
nează să sim plifice operaţiunile ban M uncitorii din industria meta bundenle, care provoacă serioase NICOSIA CARACAS calificare. mobilizate forte poliţieneşti. Au
care cu: străinătatea. Modificarea de lurgică a R.F. Germane au p arti dificu ltăţi com unicaţiilor. Astfel, avut toc violente ciocniri între
fin itiv ă a actualului sistem bancar va cipat zilele trecute la o serie d e 1 pe autostrada Bremen—Hamburg Jose Rolz Bennett, subsecretar Detaşamente ale partizanilor ve LONDRA grevişti şî poliţia care a deschis
fi efectuată treptat, intr-o perioadă greve preventive, care au fost or aproxim ativ 100 de maşini au fost al O.N.U. pentru problemele poli nezueteni au atacat dum inică lo focul asupra m anifestanţilor, o-
de 1,5—2 ani. Actuala liră australia ganizate în numeroase întreprin înzăpezite. In Saxonia inferioară tice speciale, care se află de calităţile Sar Miguel şi Batatal Luni a încetat din viaţă la Lon m orind un m uncitor şi rănind
nă va fl echivalentă cu 2 dolari aus deri din landurile Hessen, Ba- trenurile au mari în tîr2ieri. N in miercurea trecută în Cipru, a avut din vestul statului T ru jillo , unde dra, în virstâ de 81 de ani, lordul grav a lţi trei.
tralieni. In locul monedelor pence $1
9chilling se Introduce centul.
Redacţia sl administraţia ilarului tir. Or, Petru Greza nr. 25, telefon 1588, 12 75, 1565, 12 11, laxa piâilia lo numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.W.T.R. — nr, 263 328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40 06