Page 53 - Drumul_socialismului_1966_02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA
înapoierea în patrie a tovarăşilor
ORELE
fo la e Ceauşescu şi Ion Ghsorghs Itarer

Sfntem in miezul iernii. Pămîn-
Tovarăşii Nicolnc Ceauşescu, secre­ prietenească de două zile în Repu­ tul stă învăluit încă pe alocuri sub
tar general al CC. al PC .IL si Ion blica Populară Bulgaria, au p a rtici­ hlamida albă. Sevele n-au tre ­
Gheorghe Maurer, membru al Comi­ pat la 15 februarie a c., împreună cu sărit încă, m ugurii n-au zvîcnit.
tetului Executiv şi al P rezidiului Per­ tovărăşii Todoc Jivkov. Jivko .livkov Orele nopţii sint lungi. încep o
manent al CC. al P.C.R., preşedin­ şi Pencio Kubadinski. la o vinătoarc dată cu prim ele c lip iri ale serii,
tele C onsiliului de M iniştri al Repu­ organizată în regiunea Razgrad. cînd se aprind lum inile la cămin,
b licii Socialiste România, care la in ­ In ăteeaşi zi. conducătorii de cind in case, imaginea de pe m i­
vitaţia tovarăşului Todoi .livkov, partid şi de stat rom âni s-au înapoiat cul ecran prinde contururi mai 1
prim -secretar al CC. al P.C. Bulgar, in patrie. clare. I
preşedinte al Consiliului de M in iştri Sint orele iernii, aparent li- «
al R P. Bulgaria, au făcut o vizită (Agerpres) niştite, cind sunetul acela pre- I
vestitor al prim ăverii nu s-a auzit
încă, cind căm ările mai poartă
încă mireasma rodului bogat al
anului ce nu de m ult s-a înche­
iat.
AN U L XVIII. NR. 3461 MIERCURI 16 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI Şi totuşi, în aceste orc. oame­
nii satelor hotărăsc pîinea viito a ­
re. fructele toamnei. Orele aces­
tei ierni au st rin s ţăranii în adu­
UN IMBOLD | C IFR E $1 FA PTE nări în caic şi-au analizat hăr­
nicia. unde au arătat cum „i-a
ascultat" pâm intul, unde au sta­
b ilit planul producţiei viitoare.
Am poposit deunăzi intr-un
IN MUNCA DE VIITOR DIN A C T IV IT A T E A sat. L'n sat m ilionar. Apoldul de
Sus. Tocmai se sfîrşise
aduna­
rea. Oamenii erau veseli. în ch i­
nau pahare cu vin din via lor,
caic le-a dăruit peste 7.300 de
kg. dc struguri la hectar.
Din
Volumul C E FER IŞ T ILO R gesturile, din p riv irile , din vor­
bele oam enilor am desprins o p ti­
In anii .şesenalului, calea fera­ re de calc ferata s-a ridicat ia mism. tinereţe, bucuria zilelor a-
PRODUCŢIEI GLOBALE tă a fost înzestrată cu 261 de lo­ 140 km pe oră. cestea mereu mai pline. S-au fă ­
comotive Diesel electrice de 2100
cut glume. Cineva spunea că e
In staţiile C.F.R Bacău şi Tg.
f C P , 21 200 vagoane de marfă, Mureş au fost puse în funcţiune .um or pozitiv". Poate aşa a si
de pasageri şi de dorm it. Pe dis­ noi centrale telefonice automate fost Se aminteau crim peie nosti­
me din excursiile organizate de
realizat în anul tanta Braşov-Predeal au început care asigură legături rapide u r­ cooperatori la Bucureşti, pe Va­
să circule primele mari locomo­
bane şi interurbane cu Iivtreaga
tive electrice din tara noastră. reţea naţională a căilor ferate. lea Prahovei, la alte cooperative.
Echipam entul este de un «nalt Iar cînd vedeau că brigadierul
1 9 6 5 exploatare primele locomotive nivel tehnic, ceea ce oferă sigu­ dc la grădina legumicolă şi-a u i­
în
Au fost construite şi date
tat „necazul" începeau iar...
ranţă şi uşurinţă în exploatare.
Diesel-hidraulice pentru lin iile — Ei laşa. nu fi necăjit, am
secundare de manevră şi căi fe­ In cursul anului trecut, 10.000 aflat că tu ai făcut contract pen­
echivalează cu rate înguste. Totodată, Uzina de de feroviari au absolvit şcoli de tru furaje, nu pentru rid ich i, că
au
vagoane din Arad a început pro­
vorba aia, numai frunzele
calificare în meseriile de meca­
ducţia de serie a vagoanelor de nic de locomotivă şi electrome­ crescut. Le poţi recolta...
călători unificate pentru tra ficu l canic, sau şi-au ridicat califica­ Brigadierul însă căuta să ex­
intern şi internaţional. Acestea rea participînd la diverse cursuri plice preşedintelui :
° r sint dotate cu instalaţii moderne de scurtă durată. Dintre aceştia, coltele faine de la atîtca legume
— Vedeţi, tovarăşe Tvirr, dc re­
'o pamente tranzistorizate, frîne de locomotive Diescl-electricr. nu zic nimic. Se leagă numai de
de ilum inat si încălzit, cu echi­
peste 800 au devenit mecanici de
rid ichile alea. . Cine m-o fi pus
mare putere, dispozitive de anti-
☆
patinaj etc. In cursul anului trecut, prim e­ să prom it că la adunarea de azi
☆ le de vechime îndelungată şi re­ dau ridichi ?... Şi. dacă-i vorba,
metoda asta cu rid ich ile tim p u rii
compense pentru muncă irepro­
din volumul al C.F.K. a fost dotat cu noi clă­ şabilă acordate feroviarilor au am aplicat-o aşa. experimental...
Sectorul mişcare şi comercial
Sărbătoarea muncii
începuse
diri de gări pentru călători şi însumat 111 milioane lei. de cu dim ineaţă, cind sala că­
Vr
producţiei obţi­ m ărfuri, cu blocuri de lin ii auto­ Reţeaua u n ită ţilo r pentru ocro­ m inului cultural din Apold nu
mate, centralizări electrodinam i-
ce şi instalaţii pentru mecaniza­ tirea sănătăţii ceferiştilor şi fa­ mai avea locuri să găzduiască
rea încărcărilor şi descărcărilor m iliilo r lor cuprinde astăzi 10 pe toţi cooperatorii. S-a vorbit
nut în întreaga de m ărfuri. In anii şesenalului au spitale. 23 policlinici. 168 dispen­ aici despre cele 5.100 kg. porumb
fost date în folosinţă 25 de staţii sare şi ciixrum scripţii medicale, boabe, realizate la hectar de b ri­
de cale' ferată, construite în stil trei sanatorii de noapte, opt la­ găzile lui D um itru 111don şi a lui
perioadă a pri­ arhitectonic modern. boratoare şi un tren sanitar. In Andrei Glatz, despre Gheorghe
Ur.su si IIie iVonu care au predat
☆ v iito rii cinci ani se prevede cons­
Prin lucrările de înlocuire a truirea unui mare spital la Ad- tineret bovin îngrăşat în m a jo ri­
tate la clasa I ; s-a vorbit despre
jud. precum şi a nouă policlinici
mului plan cin­ traverselor din lemn cu cele pre­ şi circum scripţii medicale la T i­ roadele grădinii dc legume si a
fabricate din beton .şi prin cons­ mişoara, Tg. Mureş, C luj şi în fermei de bovine Apoi, s-a dez­
truirea de lin ii continui, viteza
cinal maximă admisă pe unele sectoa­ alte localităţi. (Agerpres). bătut chibzuit planul producţiei
viitoare, pentru a cărui realizare
cooperatorii din Apoldul de Sus
vor d ă lţii păm întului şi plantelor
la
îngrăşăminte care sc ridica
(1951-1955) sute de m ii de kg : 126.700 kg.
Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor superfosfat. 107.350 kg azotat (le
amoniu, 30.000 leg. sulfat de a-
gBH moniu...
Q In anul 1965 productivi tatea muncii in industrie a cres­ din industria poligrafică Oamenii şi-au hotărît dc pe a-
cut cu 7,2 la sută faţă de anul 1964. Pe această cale s-a ob­ cum rosturile. Şi tot acum s-au
r t
ţinut 58 la sută din sporul total al producţiei globale industri­ prins să intre cu toţii în bătălia
In zilele de 14 şi 15 februarie ton, aproape 3 milioane discuri cu păm m tul, ce va începe o dată
ale. cu prim ul semn al prim ăverii şi
au avut lor în Capitală lucrările şi altele. S-a dezvoltat şi volum ul
consfătuirii pe ţară a lucrători­ producţiei pentru export, nume­ va sfirşi abia atunci cind se vor
0 Nivelul producţiei de oţel, fontă şi laminate finite pline apropia orele iernii
lor din industria poligrafică, în roase articole româneşti au fost
realizat in anul 1965 reprezintă 241 la sută la oţel, 239 la sută care s-au analizat activitatea pe solicitate în diferite ţă ri cu mai ve­ [W s l _ LU C IA LIC IU
la fontă şi 286 la sută la lam inate faţă de anul 1959. anul 1965 a Trustului industriei che tradiţie industrială şi tipogra­
poligrafice şi a întreprinderilor fică. printre care Anglia, Franţa,
0 In anul trecut s-a realizat o producţie de 2.479.000 tone subordonate acestuia şi planul de R. F. Germană, Italia, Olanda. Su­
producţie pc 1966. edia, S.U.A., U.R S S. şi altele.
minereu de fier şi 12.095.000 tone cărbune brut, ceea ce re­ Din raportul prezentat dc ing. P articipanţii la consfătuire au
prezintă 233 la sută şi respectiv, 152 la sută faţă de nivelul Constantin Tronaru, directorul scos in evidenţă şi aspectele ne­ Frezorul Tudor Copăccnnu lu ­ i unor comisii permanente
producţiei anului 1959. tehnic al trustului, a reieşit că a- gative din activitatea întreprinde­ crează la atelierul mecanic nr. 1
nul trecut planul producţiei pe rilo r criticin d calitatea nesatis­ dc la C.S. Hunedoara. Organizîn-
0 Producţia globală industrială a crescut intre 1960-1965 întreaga industrie poligrafică a fost făcătoare a unor lucrări şi îndeo­ du-sţ bine munca şi preocupindu-
îndeplinit şi depăşit, obţinîndu-se sebi a manualelor şcolare, discu­ se îndeaproape pentru ridicarea ale Marii Adunări Naţionale
intr-un ritm mediu anual de 14,5 la sută, fiind de 2,25 ori mai
în acelaşi tim p economii în va­ rilo r. precum şi aspectul grafic ca lifică rii profesionale el reuşeş­
mare in 1965 decit in 1959. loare de aproape 28 milioane lei. neatrăgător al unor reviste. Ei au te su-si depăşească lunar planul In ziua de 14 februarie, comi-
Au fost tipărite peste un m iliard semnalat şi unele greutăţi în apro­ dc producţie cu circa 5 la suta şi pescu, preşedintele comisiei, a n-
nalizat proiectele de decrete p ri­
0 Productivitatea muncii în industrie a crescut în anii exemplare de ziare, mai bine de vizionarea la tim p cu h îrtie de bu­ să execute lucrări de bună cali­ sule permanente pentru a gricul­ vind ratificarea unor acorduri de
tură şi silvicultură, de politică ex­
planului şesenal cu 61 la sută, înregistrind un ritm mediu a- 70 milioane de cărţi, 37 milioane nă calitate, de către industria tate. ternă si juridică, ale M arii A du­ colaborare economică şi tehnică
reviste, s-au produs peste 10 000 producătoare.
nual de creştere de 8,3 la sută. nări Naţionale, s-au în tru n it în încheiate de ţara noastră cu alte
tone de ambalaje diferite din car­ (Agerpres) Foto : V. ONOIU
şedinţe de lucru pentru a exam i­ state.
Q In anii şesenalului a crescut cu precădere producţia na şi aviza unele proiecte de de­ Tovarăşul Valentin Steriopol.
industriei grele, concom itent cu producţia bunurilor de consum. crete normative. adjunct al m in istru lu i com erţului
In foto: C AB A N A RUSU Comisia pentru agricultură şi exterior, a dat explicaţii in legă­
Producţia industriei mijloacelor de producţie a sporit în medie tură cu principalele prevederi ale
(Petroşani), m inunat loc pen­ silvicultură si Comisia juridică,
pe an cu 15,7 la sută, faţă de 14 la sută cit a fost prevăzut ; tru recrecrca oamenilor mun­ întrunite in şedinţa comună, con­ acestor acorduri.
cii. Comisia juridică, în şedinţa con­
iar producţia industriei bunurilor dc consum cu 12,3 la sută, dusă de tovarăşul Traian lonaşcu, dusă de tovarăşul Traian lonaşcu,
realizîndu-se niveful prevăzut în Directive. preşedintele Comisiei juridice, au preşedintele comisiei, a exam inat
studiat proiectul de decret privind
(Din Comunicatul D ire cţiei Centrale dc Statistică). autorizarea Uniuni,! Naţionale a proiectul de decret pentru m o d ifi­
V ie tn a m u l d e s u d Cooperativelor Agricole de Pro­ carea unor articole din legea dc
ducţie de a constitui şi valorifica organizare judecătorească, p ri­
fondul de stat de legume şi fructe. vind T rib u n a lu l Suprem.
Tovarăşul Alexandru V oitino-
numeroase atacuri lansate de patrioţi Tovarăşul Vasîle VIlcu. preşe­ vici, preşedintele T rib u na lu lu i Su­
dintele Comisiei pentru organiza­
prem, a făcut o expunere asupra
rea Congresului de constituire a conţinutului proiectului de decret.
U niunii Naţionale a Cooperative­ In urma discuţiilor care au avut
Evoluţia situaţiei de la Santo Domingo lor Agricole de Producţie, a pre­ loc, comisiile au avizat favorabil
zentat o expunere asupra proiec­
0 In Capitala Republicii Dominicane atmosfera râm ine în­ tului de decret. proiectele de decrete examinate
şî au înaintat avizele lor Consi­
cordată 0 Greva generală, deda rată de m uncitorii de la ra fin ă riile Comisia de politică externă, pre­ liu lu i de Stat.
de zahăr, din unele ram uri im portante ale industriei si alte sectoa­ zidată de tovarăşul D um itru Po- (Agerpres)
re de activitate a intrat în cea de-a cincca zi.
Nou procedeu de înnobilare
Revendicările muncitorilor a extractelor tanante de stejar
metalurgişti spanioli Un grup de1 specialişti de la Fa­ ioni şi a unor reactivi chim ici.
brica de tananţi „Argeşul" din Pi­ Prin acest procedeu se îm bunătă­
0 Peste 300 de reprezentanţi ai m etalurgiştilor din M adrid au teşti, unica unitate producătoare ţeşte calitatea producţiei, p u rita ­
semnat o scrisoare în care sint expuse revendicările acestei cate­ de tananţi vegetali din ţară, a e- tea tarutuilui creşte cu 2-3 im itaţi,
gorii de oameni ai muncii 0 P rin tre acestea, se num ără: mărirea laborat şî experimentat cu bune în tim p ce procentul de cenuşă se
salariilor şi suprimarea actualei legislaţii sindicale.
rezultate, un procedeu de înnobi­ reduce cu circa 10 la sută.
lare a extractelor tanante de ste­
jar, cu ajutor ul schim bătorilor de (Agerpres)
ACASA LA FORESTIERI
Pentru lucrătorii forestieri, iarna Pentru a vedea modul cum se — Ne aprovizionăm o Colhon, inginerul şef de peratura e mai scăzută. urgent măsuri pentru re­ trucţie cabana de pe Va­ difuzor. Toate parchete­ Vizităm citeva cabane.
constituie cel mai greu anotimp. prezintă lucrurile din acest punct dată pe săptămînă de la la l.F. Baia de Criş. Pro- E xplicaţia ? In pereţi e- pararea cabanei, amena­ lea Inorii. Cabanele ve­ le dc pe Valea Rugino- Toate sînt prim itoare,
Şi este explicabil. Mai ales acolo un magazin forestier de cedînd asa, m uncitorii xistă crăpături, uşile şi jarea ei corespunzătoa­ chi de la Losul Vadului, sul au aparate de radio. curate, frumos aranjate.
de vedere în întreprinderile fores­ la Certej. Distanţa pînâ au la dispoziţie mai m ult ferestrele nu sînt căptu­ re. P in u l cu Brazi, Piciul z\ici, unde lucrez eu, o- — Avem cabaniere ca­
unde nu sint luate măsuri din timp şite, nu sînt etanşe. In
pentru asigurarea unor condiţii tiere din regiunea noastră, zilele acolo este de 3 km. Ma- tim p liber. POPAS LA Bordului, Kugînosul, Va­ xistâ o adevărată colo­ ic ne fac curăţenie, nc
lea de Brad au fost re­
nie a forestierilor. Avem
informează tovarăşul Ig­
optime de viaţă, zăpada mare, vis­ trecute am întreprins un raid-an- RUGINOSUL parate, zugrăvite, dotate două cabane cu paturi naţi Cubineţ. Cînd e ne­
colul şi frigul fac ca în cabanele chetâ în unele parchete aparţînind cu solie pentru încălzit comune şi trei cabane voie tot ele ne pregătesc
forestierilor să existe o temperatu­ De la Baia de Crîş am si gătii mîncare. M unci­ compartimentate, in care si mîncare.
D.R.E.F. Hunedoara. torii sînt aprovizionaţi locuiesc numai fam ilişti.
ră neccrespuniătoare, îngreunează Raid prin unităţile D. R. E. F. plecat la I. F. Hunedoa­
aprovizionarea cu alimente. Drept Redăm mai jos citeva aspecte ra. In drum ’ spre punc­ bine cu slănină, brînză, Pentru cărăuşii proprii a s e m .a n .Ar i ş l ..
avem. de asemenea, o ca­
conserve diferite si pro­
rezultat, activitatea economică este constatate cu ocazia raidului nos­ tul forestier Ruginosnl, duse de carne. In gene­ bană. Ln acestea se a- DEOSEBIRI
prim ul interlocutor, to­
influenţată negativ. tru. gazînul este bine aprovi­ ...UNA RECE această situaţie, desi: se varăşul inginer . Ioan Ni- rat' ci sînt m ulţum iţi... daugă o brutărie, maga­
zionat cu produse varia­ face foc, totuşi camera cola. şeful serviciului .. Ajungem la Ruşino­ zii pentru materiale şi •Şi în parchetul Valea
UNA C A L D A ... prevăzute cu saltele de Ioan Mîrza. Seara, după te, consistente, iar deser­ G rija faţă de m uncito­ se răceşte repede. producţie, ne-a declarat: sul. Aici totul ne sur­ alimente. Peşlisului de la I. F. H u­
lină, cearşafuri albe si ce term inăm lucrul, ci­ virea este corespunză­ rii forestieri am în tiln i- Este firesc că de ase­ — G rija faţă de m un­ prinde plăcut Muzica de — In acest an, in te rv i­ nedoara s-au îm bunătă­
Parchetul Lupoaia de pături, sint aranjate cu tim ziare, reviste şi cărţi, toare. Pentru ridicarea t-o şi la alte parchete de menea condiţii m uncito­ citori stă mereu in aten­ la aparatul de r^dio sc ne inginerul Ioan Nicola, ţit condiţiile de viaţă ale
la l.F. Baia de Cris. A- gust. Cabana este cura­ ascultăm diferite progra­ alim entelor este stabilit la l.F. Baia de Criş, la rii nu sînt m u lţu m iţi şi preconizăm să facem o
mabil, tovarăşul loau tă, spaţioasă, lum inată me la aparatul de ra­ un program care ne con­ Ţebea. Ponor etc. Dai-, nu lucrează cu randa­ ţia noastră. Pentru acest aude pînâ departe. baie pentru forestieri. forestierilor. In înterîo-
Mîrza, vef de brigadă, nc şi dotată cu m obilierul dio... vine. in parchetul Bucuresci- mentul necesar. De ace­ an s-nu construit două — La aparatul de ra­ Problema cu ilum inatul
invită în cabana fores­ necesar. — Cum rezolvaţi apro­ — Aşa se obişnuieşte Poduri, in schimb caba­ ea, se impune ca tovară­ cabane la parchetele Va­ dio pe care-l avem, n^ am re2olvat-o La Rugi- l a z A r d e m e t f r
tie rilo r Intrăm . In inte­ — Ne sim ţim bine vizionarea cu alimente ? în toate parchetele fores­ na este friguroasă, mai şii din conducerea între­ lea Simisagului. Dealul spune mecanicul Ignaţi nosul avem un grup e- \ “
rior e<te cald. paturile aici, r.c spune tovarăşul l-am întrebat. tiere, intervine Eliseiu ales noaptea, cînd tem- prinderii să ia cit mai .Groşii şi este in cons­ Cubincţ, s-a adaptat un leetrogen... (Continuare in pag. a 2-a)