Page 54 - Drumul_socialismului_1966_02

I
PAGINA A
( DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

SPORT • SPORT

Fotbal

Ou succes a! tM M H m iK a n m n M i C i m tn a
!n Editura Meridiane
A STAZI LA BRAŞOV: DEVA : Trageţi în Stanislas —
M cinem atograful „P atria" ; In tîln i-
jl rc Ia Iscliia — cinem atograful
J „A rta " ; SIMEE1A : Evadatul —
Steagul Roşu - Espauol Barcelona 1 cinem atograful „M ureşul" ; H U ­
N E D O A R A : Duminica la ora G
amatori — cinematograful „Siderurgls-
Echipa de fotbal Espanol Bar­ tic reuşit. Dacă Di Stefano va fi I tu l” ; Komulus şi iîemus — cine-
j m atograful „Flacăra" ; C A LA N :
celona. care va in tîln i astăz-i pe în zi bună, il vom avea în mod | Joc Limonada — cinem atograful
hunedoreni — album — tru ,,Cupa oraşelor tîrg u ri", a so­ sigur. „11 Iunie" ; G H E L A R : Nevasta
„Steagul Roşu'4 în meci retur pen­
La Braşov, m arţi a plouat fără
sit m arţi Ia amiază la Braşov, încetare dar m ii de amatori de | nr. 13 — cinem atograful „M ine-
[ rul" ; TE LIU C : C iulind în ploaie
înainte de a se duce la hotel, fo t­ fotbal din oraşul de la poalele
In a doua jum ătate a lu n ii ianua­ baliştii spanioli s-au op rit la sta­ Tim pei aşteaptă cu nerăbdare sâ fj — cinematograful „M in e ru l" ;
rie sala Dallcs din capitală a găzduit dionul Tractorul unde au efectuat vizioneze pasionantul meci. P a rti­ PETROŞANI : A fost odată im
expoziţia republicană a am atorilor un antrenament de 40 de minute da va începe la ora 15 şi va fi D moş şl o babă — cinem atograful
din cadrul celei de a lV -a Bienale de Lucrarea prezintă — într-o sub conducerea antrenorului A r- transmisă in întregime la radio | „7 Noiembrie" ; LUPENI : 800 dc
artă plastică. suită de fotografii artistice ine­ gilla şi asistaţi de celebrul portar pe program ul I. ® leghe pc Amazoane — cinem ato­
Expoziţia, care s-a bucurat de un dite, în bună parte interpretări Ricardo Zamora, in prezent con­ graful „C u ltu ra l4' ; Dansul etern
binem eritat succes, a adus in faţa — o selecţie din cele mai repre­ silier al clubului din Barcelona. ★ I — cinematograful „M uncitoresc";
vizitato rilo r, numeroase lucrări dc zentative opere ale lui Brancusi, In sala sporturilor Floreasca din P E TR ILA : VVinnclou — cinema­
grafică şi pictură ale a rtiştilo r plas­ Scenă din film u l „Şah la rege". păstrate în România. Nu s-a u r­ In interviu) acordat trim isu lu i Capitală a continuat ieri competi­ tograful „M uncitoresc" ; LO N EA:
tici amatori din toate regiunile ţă rii. m ărit o antologie exhaustivă, ci Agerpres, Ricardo Zamora a de­ ţia masculină de volei „Cupa 16 Călătorie in .imul pănhntului —
Regiunea Hunedoara a fost prezentă punerea in valoare a unor lu ­ clarat pr intre altele că „Steagul februarie", organizată de clubul cinem atograful „M in e ru l" ; U R I-
la expoziţie cu peste 20 de lucrări, Ş A L A R E G E crări care, poate deasupra tu tu ­ Roşu" a lăsat o impresie frum oa­ sportiv Rapid. In prim ul meci, Di- CANT : Fiul căpitanului Blood —
dintre care sase nu fost premiate: pa­ ror, definesc personalitatea, v i­ să la Barcelona, unde publicul namo a învins pe Steaua cu 3-0 cinematograful „7 Noiem brie" ;
tru cu prem iul 1J şi două cu prem iul ziunea. filozofia acestui mare ino­ este foar te exigent. Pe teren pro­ (15-8, 15-11, 15-5), iar in cel de al PAKOŞENI : Un lucru făcut la
III In sâptămîna aceasta la cinema­ Haralam bie Boroş, cunoscut publicu­ vator al sculpturii. priu fotbaliştii români vor încer­ doilea. Rapid a întrecut echipa I tim p — cinem atograful „Ener­
Lucrările premiate aparţin a rtişti­ tograful „P atria" din Deva va fi pre­ lui din realizările film e lo r „Afacerea Fotografiile — concepute si ca desigur să obţină victoria şi nu Zeleznicear Belgrad tot cu 3-0 gia" ; B AR B ATE N I : Viaţă uşoa­
lor amatori rare activează in cercu­ zentat in prem ieră film u l „Şah la Protar" şi „P olitică cu... delicatese". realizate de artistul fotograf N i­ (iar-6, 15-5, 15 -9). Astăzi de la o- ră — cinem atograful „6 August4' ;
rile de artă plastică din Lupeni si rege". Noua producţie a studioului Imaginea este realizată de Gheor- colae Săndulescu — c it şi prefaţa ar fi exclus un al treilea joc. Im ­ ra 17, se dispută ultim ele p a rti­ LIV E Z E N I : Ucigaşii dc femei ;
Hunedoara. Prem iul II pentru pictu­ cinem atografic Bucureşti este un ghe Fischer iar muzica si decorurile semnată de scriitorul Gco Bogza, portant este, a adăugat Zamora, să de : Steaua-Zeleznicear şi Rapid- C R IV ID IA : Acealonc — cinema-
de Mircea Istrate şi, respectiv, L iviu
film poliţist, realizat după scenariul
ră a revenit pictorului amator Cza- lui A lexandru A ndriţoiu şi Nicolae Popa. întregesc în mod fe ricit şi rele­ asistăm la un spectacol fotbaiis- Dinarno. ' tograful „M uncitoresc" ; BRAD :
tai Emil pentru lucrarea „Peisaj in ­ vant imaginea acestui genial ar­
Ştefănescu. In rolurile principale în tîlnim pe Răzbunătorul — cinem atograful
dustrial". Cele două prem ii II pentru tist de faim ă mondială, fiu de * * „Steaua roşie"; G U R AB A R ZA :
turneul
© C onlinuinrlu-şi
in
U rm ărind descoperirea unei bande
grafică le-au obţinut Bociu Ghcor- de falsificatori de acte. film u l cap­ actorii Em il Botta, Ion Besoiu, H ara­ ţăran român, creator- cu profun­ U. R. S. S. echipa selecţionată de oară s-a înscris Ia competiţie e- Parisul vesel — cinem atograful
lambie Boroş, Elena M aria Vitas, La­
ghe şi Piss M incrva de la Lupeni tează de la început prin acţiunea sa zăr Vrabie, Livia Năstase, Dinu Ce­ de rădăcini în eposul şi folclor ul hochei pc gheaţă a R. F. Germa­ chipa Angliei. Iată echipele care „M in e ru l" ; A L B A IU L IA : lfo -
pentru linogravurile „A utoportret" şi încordată, plină de surprize. zar, îoan Pasztor, Boris Olinescu, A u­ românesc. ne a jucat Ia K allnin cu echipa vor lupta pentru cucerirea trofe­ | eheiştii — cinem atograful „V ic-
„Oşeni“ . Premiul II pentru pictură pe Regia film u lu i este semnată de ra A ndriţoiu si Rudolf Chat!. (Versiunea română, engleză, ului : Anglia, Austria, Belgia, toria" ; Bocceluţa — cinem ato­
sticlă l-a p rim it pictorul amator Klo- franceză, germană, spaniolă le­ locală SKA. Mochciştii sovietici Bulgaria, R. D. Germană, R. F. graful „23 A ugust"; TE1UŞ :
rea Vnsile de la Hunedoara pentru gat ; 17 fotografii artistice alb- au term inat învingători cu scorul Germană, Spania, Franţa, Grecia, I Judcx — cinem atograful „V icto ­
lucrarea „Două cetăţi". negru : 76 pag ; form at 24X30 — dc 3-2 (0-1 ; 1-1 ; 2-0). Olanda, Ungaria, Italia, Luxem ­
Prem iile 111 pentru grafică au re­ Duminică culturală b irlic velină crctată ; preţ 60 9 Echipa de fotbal a U. H S. S. burg, rolonia, România, Suedia, ria" ; Z LA T N A : 40 dc m inute
venit am atorilor Hogedus Lazăr şi lei). care se află de mai m ulte zile în Elveţia, Cehoslovacia, Iugoslavia
Balaş îoan de la Lupeni. B razilia a susţinut un meci in lo­ şi U. K S. S.
După aproape un an de expoziţii, calitatea Mar'mga prim ind re p li­ <9 In ccl dc-al doilea joc al
începînd cu cele de cerc si term inind A devenit o tradiţie in comu­ zi acţiuni variate şi interesante. ca form aţiei locale Grcmio. Fot­ turneului pc care-l întreprinde în
cu cea de la salo Dalles, am atorii ca­ na Şibot din raionul Orăştie ca De pildă, înainte de masă a avut baliştii brazilieni au repurtat vic­ Izrael, echipa dc fotbal Steaua
re au reprezentat regiunea Hunedoa­ periodic să se organizeze pentru loc pentru copii dimineaţa de toria cu scorul de 3-2 (2-2). Bucureşti a in tiln it la Tel A viv
ra în faza finală nu demonstrat, unii locuitorii satului duminici cultu­ basm : „Prislea cel voinic şi me­ Tom tfzţa pc IWachabi. deţinătorul „Cupei
din nou iar a lţii pentru prim a dată, rale. Bine organizate, ele s-au bu­ rele de aur" şi o vizionare colec­ © Comitetul dc organizare al Izraclu lu i". Gazdele au cîştigat cu
autenticitatea talentului lor. Frumoa­ com petiţiei internaţionale de te­ 1-0 prin tr-u n punct marcat d in ­
sele rezultate obţinute la această bie­ curat întotdeauna de aprecierea tivă la televizor a programului — album — nis pentru echipele dc tineret tr-o lovitură de la 11 m.
nală ne dau încrederea că la viitoa­ publicului. O asemenea duminică închinat pionierilor şi şcolarilor. „Cupa Galca" a anunţat oficial Astăzi, la H aiffa, Steaua joacă
rea expoziţie, regiunea Hunedoara se culturală a avut loc şi in 6 tebru- în jurul orei 15. a iost or­ că la ediţia din acest an vor par­ meciul revanşă cu reprezentativa
va putea m îndri cu un număr şi mai arie a.c. ganizat cu tovarăşii care lucrează C ontinuator al tra d iţiilo r rea­ ticipa 20 de ţări. Pentru prim a Izraclului.
mare de participanţi si de prem ii. in sectorul zootehnic al coopera­ liste din arta înaintaşilor săi ro­ pînă în zori — cinem atograful
Prezentăm mai jos lucrarea „Ose- Cu sprijinul conducerii C.A.P.i mâni şi receptiv la experienţa „M u n c ito ru l"; O R Ă Ş T IE : A port
ni " apnrţinind artistei amatoare Piss a cadrelor didactice, căminul cul­ tivei agricole din localitate un pozitivă a p ictu rii europene, To- M u blar — cinem atograful „Pa­
Minei'va de la cercul de artă plasti­ tural. împreună cu biblioteca co­ concurs „Cine ştie, cîştigă nitza (1806-1940) a fost artistul tria " ; E permis să calci pc iarbă
că din Lupeni, care la expoziţia re­ munală au organizat in această Pregătit din timp de către to­ pentru care problemele creaţiei, — cinem atograful „Flacăra" :
publicană a obţinut prem iul II. varăşul Conţan Traian, directo­ ale conţinutului şi expresiei plas­ CUG1R : U ltim a cavalcadă spre
rul şcolii generale din localitate, tice s-au pus totdeauna sub sem­ Santa Cruz — cinem atograful
R a d i o
care a fost de aîtlel şi examina­ nul unor- chinuitoare întrebări. „U.M.C." ; SEBEŞ : Jocurile o lim ­
pice de la Innsbrnk — cinemato­
tor, concursul a oferit un prilej In grafică, în pictură, ca şi în graful „Progresul" ; La 4 paşi do
de îmbogăţire a cunoştinţelor nu scrisul său, străbate un înalt i-
deal de umanitate pornit dintr-o (Urmare din nap. 1) la lucrători există şi la celelalte in fin it — c i n e m a t o g r a f u l
numai pentru concurenţi ci pen­ conştiinţă artistică devotată deo­ întreprinderi forestiere. La I.F. „Sebeşul" ; APO LD U L DE SUS r
PRO G R AM U L I : 5,06 „Pe drum
tru toţi cei prezenţi in sală. potrivă binelui şi frum osului. n il lor este destul de curat, fo­ Sebeş, în punctul Tău. te im pre­ ■ de fie r" — program de cîntece şi
Cum sc reuşeşte în dragoste —
cinem atograful
August" ;
Concurenţii - Todea Avram. Prospeţimea si farmecul cu­ restierii au aparat de radio sionează plăcut fe lu l cum trăiesc B „23 dimineaţa,
I jocuri ; 5.40 „Bună
H AŢEG : Caporalul şi ceilalţi -—
B m h b h \\ Moise Vasile. Duşa Teoîil şi Cu- decorativ, îm binate laolaltă si a- ş.a.m.d. Intrucîtva, viaţa lor se m uncitorii. Deseori, aici form a­ I cinem atograful „Popular" ; IL IA :
arabescului
lorii, ingenuitatea
dragi m elodii" — muzică uşoa-
aseamănă cu cea a forestierilor
teanu Îoan - au dat răspunsuri
ţiile de am atori din raionul Sebeş
ră ; 6,15 Transm item pentru sate;
tinse de magia lum inii, in e xp ri­
„Lu'-»
bune. dovedind o temeinică pre­ marea unor sentimente de o ra­ de la Ruginosul. Dar există şi susţin diferite programe artistice. H ina". dii populare ; 8,00 Sumarul
6.45 Salut voios de pion
Samba — cinem atograful ier ; 7.30
deosebiri.
refl m gătire, obţinind la sfîvşitul con­ ră puritate — iată trăsăturile de­ — Camerele de dorm it, ne-a Orăştie, Cîm pul lu i Neng de Ja presei ; 0,08 Dansuri simfonice
La sectorul Grădişte de la I.F.
m M elo
’fiS M iS i. cursului frumoase premii acorda­ fin ito rii pentru zestrea adusă de spus tovarăşul Glwjorghc Boam- I.F. Petroşani precum şi în alte
de compozitori rom âni ; 8,30 La
te de conducerea cooperativei a• el la tezaurul artei româneşti. beş, şef de brigadă, sînt prea sectoare, m uncitorii sint m u lţu ­ microfon, melodia preferată ; 9,30
gricole. Din această operă inepuizabilă mari, au 24 de paturi. Acum sin- m iţi de felul cum sint cazaţi. Mai j Sfatul m edicului ; 9,35 U vertu ri
W Ca semn de apreciere pentru ca sem nificaţii şi ca sensibilitate tem puţini m uncitori, dai- în pe­ sint însă. unele parchete, unde la opere de com pozitorul polonez
munca desfăşurată deâ tovarăşii poetică, album ul consacrat pic­ rioada de vîrl‘, cind există a flu ­ 'SVija faţă de om este dată uitării-. K arol K u rpuiski ; 10,05 Ce s£.
din sectorul zootehnic, brigada torului reproduce 133 de lucrări, enţă de m uncitori, este foarte In parchetele Poiana Răchiţelei vedem ? Ce sâ citim ? Cc sâ as­
.J .Y I dintre 'care' 64 în culori,' greu1 Sa1's’e ţ!h'ă! ^Ul-at: TrV n fa i^1 de de la I.F. Dobra, Pravăţ, de Ja cultăm ? ; 10,15 Solişti şi form a-
artistică de agitaţie, instruită de aceasta nu avem dulapuri pentru
tovarăşele învăţătoare Haţegan Pe linia celorlalte albume mari haine, ne aprovizionăm greoi cu I.F. Orăştie, cabanele sint mici, ţii artistice de amatori ; 10,30 Cu
întunecoase. In parchetele Valea
profesorul Baghetă in Ţara m u­
Maria şi Bonţa Maria. a prezen­ apărute la Editura M eridiane alimente pentru că magazinul de R ăchiţii şi Valea Tisei de la I.F. I zicii ; 11.00 Poeme simfonice ro­
(Grigorescu, Luchian, Clueuren-
tat un program bogat şi atractiv. cu, Baba) albumul Tonitza va a- la Ghelar este prea departe. Orăştie, cabanele nu au aspect mâneşti; 12.10 Călătorie muzicală;
In această situaţie se găsesc si
Au mai iost prezentate apoi de
f S către soliştii Cheorghc Elena, duce o noutate în prezentarea m uncitorii din parchetele de la plăcut, tencuiala este incomple­ 12,45 Fragmente din (reluare);
opere ;
sint
tă. pereţii şi pardoseala
reproducerile
13,20
grafică, Im binînd
Limba noastră
Valea V înătului şi Valea Brăde-
llieş Maria. Cazan Maria, Cîrlo- policrome cu desene alb-negru, sei. După cum ni s-a relatat a- crăpate, frig u l se face sim ţit in 13,30 Muzică populară bănăţea­
nă ; 14,20 Cintă M aria C o lîrlra
’ • * ! ’ t f ban Maria şi Oile anii îoan me­ form ulă menită sâ îmbogăţească ceste parchete sint mai aproape inte rio ru l lor. Din multe cabane şi Gheorghe Gigea — melodii
lodii de muzică populară şi u- imaginea despre artist cu partea de satul Poiana Răchiţelei. De lipseşte m obilierul necesar. populare ; 15,00 Transm isiune
grafică a creaţiei sale şi să a-
Toate acestea au creat şi cre­
t t j M 1I*h X'ţl-vJt^rW * şoară. ducă totodată o notă de variaţie. aici ele s-ar putea aproviziona ează nem ulţum iri în rîndul m un­ sportivă ; 17,20 Colegi de liceu ;
bine. Dar în sat nu există ma­
Bazaţi pe experienţa acumu­
18.30
10,03 In ju ru l globului ;
M l P p M | lată, ne-am propus sâ organizăm prefaţă semnată de Corneliu gazin şi nici drum pentru trans­ cito rilo r, îm bolnăviri, fluctu a ţii, Tribuna radio ; 19,30 V arietăţi
o
Volum ul este precedat de
asemenea duminici culturale şi Baba, A rtist al Poporului din portul m ărfurilor. Dacă ar exis­ îngreunează permanentizarea lu ­ muzicale ; 20.00 Hudiognzcla dc
în satele aparţinătoare comunei Republica Socialistă România. ta preocupare din partea Sfatu­ cră torilo r — factori care influe n ­ seară ; 20.45 Noapte bună, copii :
şi
„P îrîiaşul, puiul de ciocîrlie
noastre. Deja am şi începui pre­ (Date tehnice: Format 24X 29: lu i popular comunal Poiana Ră­ ţează negativ activitatea econo­ băieţelul" ; 20,55 O mare artistă,
gătirile in acest sens legat cu suprnropei lă policromă, chiţelei şi conducerii între prin ­ mică a întreprinderii. Se impune M aria Tunase şi eleva ei, M lno-
O LA IU U JOAN vers. Rom. E.F.R. G. ; 148 pagini ; derii. problema aceasta s-ar pu­ dora Nemeş; 21,15 Istorie şl li­
secretarul Com itetului 64 reproduceri în culori ; 69 alb- tea rezolva. aşadar, din partea conducerilor teratură ; „Februarie 1933“ ; 21.45
executiv al Sfatului popular negru ; 120 Ici). între prin d erilo r forestiere sâ Cîn.tecele Bucureştiului ; 22.20
din comuna Şibot, raionul CONSEMNĂRI facă totul pentru a crea condiţii Jean Claude Pascal — muzică
Orăştie optime de viaţă la toţi lucrătorii
Tot mai m ultă g rijă pentru a uşoară.
asigura condiţii optime de viaţă din toate parchetele. PRO G RAM UL I I : 7,50 C într-
cc revoluţionare ; 8,00 Voci, o r­
chestre, melodii — muzică de
estradă ; 8.30 Pagini din opera
„Idonieneo'4 de Mozart ; 9,30
r a i
D D O R I M Â 9 cîn ta" — muzică uşor.ră; 10.40
Doine şi jocuri : 10,10 „O chitară
Din repertoriul pianistei
M u rit
Fotino ; 11,07 „C înt de dragul eu.
Ein totdeauna omul a adăugat fru ­ nea tov. Aurelian Perţa, deputat în Lucrări care au înnoit sălile de Valea Mică este urm at de cei din sa­ mi-e drag" — muzica usoa:.i :
+ CUPTOR SOLAR G IG A N TIC viaţa sa într-o închisoare-azil de m useţilor naturii altele făcute de Sfatul popular comunal Zlatna, sâ curs s-au făcut şi la şcolile din sa­ tul P irita. Deja, pentru lucrările de 11,30 Cîntccc ciobăneşti şl jacuri;
alienaţi, înainte de a fi eliberat tele aparţinătoare — Runc, Valea electrificare s-a strîns frumoasa su­ 12,20 Dansuri din opere ; 12,OU
Cel mai mare cuptor solar din şi recunoscut ca fiin d pe deplin mina si im aginaţia lui. Totul din do­ vezi locatarii cum sc îngrijeau să „M îndra mea. floare aleasă" - -
lume se află in construcţie în Pi- rinţa de a-şi lacc viaţa mai frum oa­ facă in ju ru l blocurilor B o mîcâ gră­ Mică, P â trinjeni şi Pirita. mă de 90.000 lei. muzică populară; 14,30 l’ ag.ni
rin e ii francezi. Această construc­ sănătos. Bănuit de „anarhism ", să, mai luminoasă. Şi această dorin­ dină, un loc care să întregească tinere­ ...O dorinţă a cetăţenilor din V a­ ...Bunii gospodari au avut în ve­ din istoria discului ; 1G,30 Roza
ţie va ocupa o suprafaţă de 16 ha Alejandro Novoa a fost arestat, ţă de frumos, capătă în zilele noastre ţea noilor construcţii. Din mină sau lea Mică era electrificarea. Preocu­ dere şi alte lucrări care sâ dea o v u itu rilo r ; 17,20 Suita franceză
împreună cu alte cîteva persoa­
şi va fi dotată cu 11.000 de oglinzi, ne, în anul 1935, dar toţi tova­ o expresie nouă, o semnificaţie deo­ din uzină, oamenii se opreau şi cu parea a depăşit cadrul satului. Mai notă de tinereţe întregii comune. Au de Paul Baselaire ; 17,45 M elodii
care vor reflecta lum ina şi căldu­ răşii săi au fost eliberaţi citeva sebită. Preocupările de frumos au m ultă gingăşie se aplecau deasupra m ulţi cetăţeni de aici au venit la ve­ fost reparaţi şi în tre ţin u ţi 22 Icm. populare interpretate de Mi.u
ra soarelui spre o oglindă para­ trecut deja pragul casei, al c u rţii stratului cu flo ri. Mîna bătătorită de c in ii lor din satul P ătrînjeni să stu­ de străzi şi drum uri. Pe acestea s-au
zile mai tîrziu. Un medic, ai că­ ciocanul pneumatic, aspră, găsea gin­ aşternut numai prin muncă p a trio ti­ Barbu şi Fărâm iţă f.am bru ; 16,10
bolică înaltă de 45 m şi lată de rui nume nu îl cunoaşte, l-a de­ proprii. Cetăţenii satelor şi oraşelor, dieze modul cum au realizat această S criitori al secolului X X : A lbor-
60 m. In focarul oglinzii tempe­ clarat, la acea epocă, debil m in­ I de la cei mai tineri pînâ la cei mai găşia petalelor m ulticolore, proaspe­ lucrare. că peste 20.000 m.c. balast, zgură şi to M nrnvia ; 19,03 „A m îndrăgit o
ratura va atinge 3 500 centigrade. tal. Novoa a fost întem niţat în- virstnici, sint preocupaţi de aspectul te şi fragile. Şi astfel a prins con­ Schimbul de experienţă s-a dove­ moloz. Dovedindu-şi prin fapte hăr­ melodie" — muzică uşoara rom â­
Acest cuptor va fi folosit în vede­ tr-un azil din oraşul La Plata, gospodăresc al străzii, cartierului si tur un mic pârculeţ a cărui supra­ dit fructuos. Cetăţenii au răspuns cu nicia, cetăţenii din circum scripţiile nească ; 20,30 Gaiuleainus (em i­
faţă atinge aproape 1000 m p.
unde sint deputaţi tov. Toma Doncu-
rea cercetărilor industriale şi pen­ lâsînd o soţie şi doi copii. l localităţii în care trăiesc. In plus a- V ecinii de ia blocurile C şi A le-au însufleţire la acţiunile in iţiate de că­ siune pentru studenţi ; 20.50 Lip­
tru studierea efectului tempera­ Aceştia din urmă sint m pre­ ceastă preocupare a căpătat de cît- urm at exemplul. La blocul C de p il­ tre com itetul de construcţie (pre­ ţa, îoan Frunză, Tudor Tîrziu, Ion se vocale şi instrum entale de T i-
tu rii ridicate asupra m aterialelor zent căsătoriţi şi contele de i va tim p caracterul unei întreceri. dă s-a amenajat un trotuar de acces, şedinte deputatul Vasile Groza), pen­ M ladin, Nicolae Bumbac, M aria Puş- beriu Brediceanu ; 21,20 Din te­
si motoarelor cu care vor fi dotate Monte Cnsto argentinian a de­ Este o întrecere patriotică, al cărui s-au plantat flo ri decorative etc. tru tăiatul, transportul şi plantatul cău şi a lţii şi-au adus cea mai im ­ zaurul nostru folcloric muzical ;
vehiculele v iito ru lu i program i obiectiv este esteticul cotidian. stîlpilor. V ictor Stănilâ, Augustin Bo- portantă contribuţie. 22,30 Moment poetic ; 22.35 A-
francez de cercetare a spaţiului venit bunic. Nu există nici o în­ Cum fiecare întrecere îşi are şi ...Şcoala, deşi nouă, era neincăpă- log, F ilip Turc şi m u lţi a lţii au do­ Sint preocupări care nu ae vor o- m in tirL . am intiri... — muzică u-
cosmic. doială că el ar fi ajuns şi stră­ fruntaşii ei şi aici, la capătul unei toare. Cursurile se ţineau cu elevii la vedit că atunci cind este vorba de pri aici. La recenta adunare in care
bunic în tem niţa sa dacă autori­ perioade de muncă patriotica rezul­ zi în două serii. De aceea ideea lă r­ a face din dorinţă faptă oamenii nu s-a decernat diploma de comună şoară.
+ STR ĂZI ACOPERITE CU tăţile m unicipale nu s-ar fi gîn- l tatele sint puse în balanţă. întrece­ g irii spaţiului de şcolarizare a frâ - cunosc oboseala. Astfel, ilu m inatul fruntaşă, toţi cei prezenţi şi-au ex­
dit să procedeze la o renovare a rea patriotică pornită cu scopul gos­ m îritat pe ed ilii din Zlatna. Şi frâ - electric a pătruns în cel de-al 4-lea prim at unanim hotărirea să-şi men­
MASE PLASTICE azilului. Intrucît nu a fost găsit I podăririi şi înfrum useţării satelor şi m întârile n-au fost zadarnice. S-a sat al comunei. ţină locul. P osibilităţi sint, iar oa­ Televiziune
In R. F. G. se experimentează nici un dosar pe numele lui, noul comunelor a dat cistig de cauză ce­ propus repararea unei clădiri mai — Acum. ne spune tov. Ştefan O- menii au dovedit că dorinţele lor îşi
director al închisorii l-a întrebat vechi. In scurt tim p, prin contribu­
folosirea maselor plastice pentru i lor ce s-au dovedit mai harnici, buni nea, preşedintele com itetului execu­ găsesc echivalentul în fapte.
„îm brăcarea" trotuarelor şi pâr­ cc caută acolo. Novoa nu ştia organizatori şi pricepuţi gospodari. ţia cetăţenilor spaţiul de şcolarizare V A S ILE FURIR 19,00 T elejurnalul de seară ;
tii carosabile. Pentru moment, şi nimeni nu a putut sâ explice T itlu l de comună fruntaşă în în tre ­ s-a lă rg it cu încă 8 săli de clasă. tiv, exem plul celor din P ătrînjeni şi 19,15 Pentru cei mici : Fiica soa­
nutul a pierdut de m ult tim p o- I
preţul este ridicat, ţinîndu-se sea­ m otivele întem niţării sale. D eţi­ cerea patriotică (locul I) a revenit relui ; 20,00 Omagiu liric : V ersuri
ma de faptul că pentru im bră- comunei Zlatna. închinate zilei de 16 februarie ;
carea străzilor, cantitatea de ma­ biceiul de a protesta .şi singurul i ...In plină iarnă a anului 1965, zlăt- 20.10 A rtiş ti amatori in studio.
să plastică este maî redusă decît lucru pe care l-a cerut acum este nenii erau preocupaţi de a-şi alege 21,00 Istoria teatrului : Teatrul
cantitatea corespunzătoare de ci­ de a se înapoia Ungă soţia Iu i în organele locale ale puterii de stat realist c ritic rus — A.N. Ostrovski
ment. Se poate prevedea ca în care l-a vizitat în fiecare săptă- — sfaturile populare —r pe cei mai şi A. P. Cehov ; 22,50 T elejurna­
viito ru l apropiat sâ se constru­ mină tim p de 30 de ani. I harnici din rîndul lor. Desemnîndu-i lu l de noapte. B uletinul m e t ­
iască străzi durabile din plastic. pe aceştia, hotărau împreună şi ce rologic.
M A R I IN U N D A Ţ II ÎN anume trebuie făcut în v iito r pen­
+ R U LM E N ŢI B IM E T A LIC I ARG EN TIN A l tru ca Zlatna, această străveche a-
şezare de m ineri şi metalurgîşti, să-şi
In stitutu l bulgar de invenţii si In regiunile7 nordice ale Argen­ l întinerească uliţele, întregul aspect.
raţionalizări a aprobat invenţia tinei datorită inundaţiilor catas­ Zeci de propuneri însoţite de soluţii
propusă de Toncîo Tabnkov şi trofale provocate de revărsările i şi măsuri. Iată pe scurt bilanţul a- PENTRU 24 ORE
Paulina Tabakova — o nouă me­ flu v iilo r Paraua şi Paraguay, si­ cestor frăm intări, al acestor preocu­
todă de producţie a rulm enţilor tuaţia continuă să se menţină pă ri. Vreme schimbătoare cu cerul
bim etalici pe bază de oţel si a- critică. Apele acestor n u ri con­ i Statistic, la sfîrşit de an întreaga mai m ult noros. Izolat vor că­
lia.j de alum iniu. tinuă sâ crească, depăşind pînă muncă poate fi concretizată astfel : dea precipitaţii sub formă de
La noua tehnologie nu mai este in prezent 6 m etri. T e rito rii în­ s-au efectuat 204.000 ore de muncă ploaie. V întul va sufla moderat
necesar stratul suplim entai- de tinse din provinciile Chaco, Santa patriotică, cu care p rile j s-au efec­ din sectorul nord-vest. Tempera­
argint sau alum iniu pui- pentru Fe, Formosn, Misiones şi C orri- tuat lucrări a căror valoare este de tura. în uşoară scădere, va fi ow-
îm binarea oţelului cu aliajul de entos se află sub apă. 1.56f>.069 lei, revenind pe cap de lo­ pnînsâ ziua intre 5 şi 10 grade,
alum iniu. Noua metodă de con­ Inundaţiile nu afectat în p ri­ cuitor 261,62 lei. ia r noaptea între — 2 şi 3 grade.
fecţionare n rulm enţilor bimeta­ mul n'nd sectorul agricol. Sute Dai- dincolo de aceste cifre în tîl- Ceaţă dimineaţa.
lici revine cu m ult mai ieftină de m ii de hectare cu gnu, bum­ nim o muncă entuziastă, ai cărei PENTRU U RM ĂTO AR ELE
decit metoda folosită pinii acum. bac, tutun, floaren-soarelui şi po­ anim atori sint oamenii, în frunte cu
rum b au fost acoperite.de ape. deputaţii. Să dăm deci cuvint acelor 3 Z IL E
G R AŢIE R EN O VĂR II A Z IL U L U I M ii de locuinţe au fost distinse. dorinţe ale oam enilor care au deve­ Vreme nestabilâ cu cerul mal
A p ro xim a tiv 10.000 de persoane Pentru activitatea desUşurată în cadrul a cţiunilor de muncă patriotică, unui număr dc 45 deputaţi şi muLt Jioros ziua şi cu înseninări
Fără sâ fie găsit vinovat, un sinistrate au fost nevoite sâ se n it fapt îm p lin it. cetăţeni din comuna Zlatna le-au fost lum inate insigne de fruntaşi în gospodărirea satelor. noaptea; Tem peratura în uşoară
bărbat a petrecut 30 de ani din evacueze. — Iţi era mai mane dragul — spu­ In fotografie i Un grup din cei distinşi cu această insignă. Bcădere <mai cu şaamfl -noaptea.