Page 55 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

U M i m
ve agricole îşi au terenurile situc-te
pc m alurile M ureşului şi cu toate
acestea in raionul llia sînt cele mai
m ici suprafeţe irigate. De pildă, s-a
arătat că datorită poziţiei apelor
In centrul lu c ră rilo r conferinţei care străbat raionul sc pot iriga pinâ
de constituire a U niun ii cooperati­ la 1.400 hectare numai prin folosi­
jS V i2 n & s s d r * d i velor agricole din raionul llia a stat rea sistem ului gravitaţional, ceea ce
k m m x creşterea producţiei de cereale şi legaţi la conferinţă au propus ca în
i B M folosirea celor mai bune căi pentru nu im plică m ari cheltuieli. M u lţi de­
lărgirea bazei furajere, pentru dez­
voltarea zootehniei şi creşterea pon­ v iito r să te acorde o mare atenţie
şi prevenirii in u n da ţiilo r prin des­
derii acestei ram uri în ansamblul fundarea şi regularizarea anum itor
producţiei. In acest scop s-a pus un văi. In anul trecut, numai la co­
mare accent pe folosirea raţională operativa agricolă din Bretea au
Conferinţele de constituire a U niunilor raionale ne proprii de conducere a cooperativelor agricole C&EŞTE£EA f EL 08 a fondului funciar şi a m ijloacelor fost inundate total şi parţial 70 hec­
Alba, Orăştie, Haţeg şi llia ale cooperativelor agri­ care să asigure utilizarea mai deplină a rezervelor •/R iCA TE A / COOrERAW FU materiale şi băneşti de care dispun tare cultivate cu porumb şl tot din
cole de producţie, care au avut loc simbâtâ 12 fe ­ de care dispune agricultura pentru sporirea produc­ cooperativele agricole din raion. cauza in u nda ţiilo r grădina de legu­
Pornind de la necesitatea e xtinderii
bruarie 1966 au dezbătut probleme importante pri­ ţiei. în cadrul conferinţelor s-a acordat atenţie nu 4 CELCOLE O/Af RAtQtVUL suprafeţei arabile, delegaţii la con­ me a trebuit replantat-l. Discutînd
vind dezvoltarea agriculturii cooperatiste şi au sta­ numai problemelor legate de dezvoltarea în pers­ H i > 1 \ ferinţă au cerut uniunii raionale ca despre această problemă tov. M a­
nea Tov'mă. preşedintele cooperati­
bilit, pe baza propunerilor fâcute, măsuri corespun­ pectivă a agriculturii raioanelor, ci şi unor lucrări în viito r, sâ întreprindă asemenea vei agricole din Boz, făcea apreci­
zătoare menite să ducă la creşterea simţitoare a curente cum ar fi pregătirea în mod temeinic a M măsuri in cit fiecare petec de teren erea că ţăranii cooperatori din raio­
producţiei agricole. campaniei agricole de primăvară. sâ fie folosit cu m axim um de e fici­ nul llia pot bara capriciile n a tu rii
Delegaţii la conferinţe şi-au exprimat acordul de­ Conferinţele au ales consiliile uniunilor raionale JM enţă. S-a critica t de pildă faptul că şi pot folosi binefacerile apelor în
de
în u ltim ii 4 ani, prin defrişări
plin faţă de proiectele de Statut ale cooperativei ale cooperativelor agricole, delegaţii la conferinţa m ărâcinişuri şi desfiinţarea unor scopul creşterii producţiei numai
agricole, uniunilor cooperatiste şi al Casei de pen­ pentru constituirea Uniunii regionale. drum uri inutile, s-au redat circ u itu ­ dacă se vor întreprinde unele a cţi­
uni intercoooeratiste de desfundare
sii, subliniind în acelaşi timp importanţa măsurilor In pagina de faţă prezentăm cîtevp din aspectele lui agricol numai 100 ha ceea ce re­ a vă ilo r Bozului, T iin ă v iţe i, G ura-
luate de partidul nostru privind crearea unor orga­ mai importante reieşite din dezbaterile conferinţelor. prezintă foarte puţin faţă de posibi­ sadei etr.
lită ţile existente. In cooperative a- Din m aterialele prezentate confe­
-------— $ £ ± 7 gricole ca cele din lloşcani, Burjuc, rin ţei cit şi din cuvintul participan­
Bîrsău, Zam şi altele, pe terenuri ţilo r la discuţii a reieşit că una din
foarte propice c u ltiv ă rii cerealelor,
sc găsesc o sumedenie de pomi răz­ cauzele care au făcut ca pâm întul să
leţi fără valoare economică. Aceşti nu dea tot ceea ce poale constă in
slaba organizare a muncii. Mai sînt
fr» OWPWVW—w—
— IMPORTANT r 3 B ± 1 % pomi, pe lingă faptul că ocupă su­ cooperative agricole unde normarea
prafeţe însemnate, umbresc culturile,
anum itor lu crări se face în mod ar­
diminuenză producţia şi împiedică
mecanizarea lu cră rilo r şi folosirea bitrar, nu este folosit in mod chib­
zuit fondul dc zile-muncâ. nu este
f f t T 1 \ cu randam ent sporit a agregatelor. urm ărită calitatea lucrărilor. Aşa se
După cum se ştie, creşterea pro­
face că la unele lucrări num ărul dz
A l 1365 «9 66 ducţiei la hectar este condiţionată zile-muncâ planificat este depăşit,
în mare măsură şi de ridicarea con­
iar la altele nu se realizează. Astfel,
k ' i l L tinuă a fe rtiliz ă rii sol.ului. Or, şi în la cu ltu rile prăşitoare, pentru faptul
această p rivinţă s-a făcut prea pu­
ţin. Conferinţa a luat poziţie faţă că a existat o slabă participare la
lucru s-au efectuat pe raion,
de faptul că în anul trec ut s-au fo­ 8000 zile-muncâ mai puţin. cu
Lucrările conferinţei de constitu­ nite animalele a fost o problemă dezvoltare în ritm rapid a zooteh­ losit foarte puţine îngrăşăminte ch i­
ire a U niunii raionale a cooperative­ dezbătută de m u lţi delegaţi. Ei au niei. Aceasta impune luarea de mă­ mire, revenind numai cîte 16 kg. Ca urmare a (executării unor lu­
lor agricole de producţie Haţeg, au arătat că îngrijirea anim alelor din suri pentru substanţă activă la hectar. Au fost crări s-a influenţat negativ realiza­
p rile ju it o nouă şi puternică m ani­ toate punctele de vedere lasă încă ® Consiliul uniunii raionale tăţi specializate in ingrâşarea a- unităţi cn cele din Zam. Brănişca, rea producţiei.
festare a ataşam entului ţăranilor de dorit, iar hrănlrea lor nu se face creşterea efectivelor dc a- să studieze formele cele mai a- nimalelor. Holclea, Flntoag şi Bejan care din- Conferinţa a subliniat de asemenea,
m uncitori faţă de politica ştiinţifică, pe baze ştiinţifice. Aceasta se da- nlmalc, îm bunătăţirea rase­ decvate de organizare a muncii tr-o înţelegere greşită a acţiunii de necesitatea mai bunei organizări a
m arxist-leninistâ a p a rtid u lu i; de toreşte şi faptului că lor, ingrijlrea şi hrănirca ştiin ­ în viticultură in vederea gene­ $ Uniunea raională sâ dea economii au refuzat sâ folosească m uncii, echilibrarea brigăzilor, re­
exprim are a recunoştinţei faţă de ţifică a anim alelor, asigurarea sprijin cooperativei agricole din îngrăşămintele chim ice ceea ce n partiţia judicioasă şi pe mai m u lţi
g rija ş\ atenţia deosebită pe caic în zootehnic nu au fost re­ unor cantităţi dc furaje cores­ ralizării lor, Voidei în vederea efectuării u- dus la dim inuarea producţiei pe u- ani a terenului cu scopul de a se
(ION B Ă LA N , proşcdiulclc
partidul şi statul nostru le acordă partizaţi să lucreze oamenii punzătoare şi in sortimente va­ cooperativei agricole din nor lucrări de drenare care sâ nitatea de suprafaţă. introduce în fiecare unitate re tri­
Aproape fiecare participant
la
buţia nu numai după zile-muncă,
velului de viaţă al ţăranilor coope­ i cei niai pricepuţi, că în g rijito ­ riate. crearea unor condiţii bu­ Şord). ferească de inundaţii cca. 90 discuţii a pus un mare accent pe ci şi după producţia realizata, fapt
dezvoltării a g ricu ltu rii, creşterii n i­
ne de adăpostirc şi Inănirc
peste tot
perma­
rii nu sint
ratori. nentizaţi şi stim ulaţi in raport O mare atenţie trebuie acordată or­ $ In Statutul uniunii raionale hectare de teren. necesitatea extinderii irig a ţiilo r şi ce va duce la cointeresarea m ateri­
(ION B Ă LA N , preşedintele
ală a cooperatorilor şi totodată la
A tit in raportul prezentat în ca­ eu producţia obţinută. In cu- ganizării m uncii în acest sector, per­ sâ se prevadă formarea unui cooperativei agricole Vaidei) combaterea inundaţiilor. S-a subli­ sporirea v e n itu rilo r cooperativelor.
niat că, un num ăr dc 18 cooperati­
drul conferinţei c it şt în discuţiile v îiilu l său, tov. Gherghina Fo- m anentizării în g rijito rilo r, pregătirii fond alimentar de rezervă din
purtate s-a făcut o analiză m u ltila ­ doreaim. medic veterinar la acestora, stim ulării lor prin introdu­ produsele de baiă — griu şi po­
terală a rezultatelor obţinute de co­ circum scripţia din Bretea cerea re tribuţiei suplimentare şi t i­ rumb — in proporţie de 1 la sută
operativele agricole de producţie, a Strei, a arătat că este necesar nerea unei evidenţe precise a m un­
p o sib ilită ţilo r şi perspectivelor de să sc stabilească in mod con­ cii şi a producţiei. Păşunile şi fine- din producţia fiecărei coopera­
dezvoltare a a g ricu ltu rii în raionul cret ce specii dc animale să se ţele, arenstă mare bogăţie a raionu­ tive, fond care sâ servească la
Haţeg. S-a insistat asupra m ăsurilor crească lim ndu-se scamă dc lui. sâ fie în g rijite şi gospodărite cu ajutorarea unităţilor care sufe­
ce se impun a fi huite pentru creş­ condiţiile şi posibilităţile fie­ mare atenţie. Ele trebuie curăţate şi ră din cauza unor calam ităţi.
terea producţiei la hectar, folosirea cărei cooperative, să se organi­ îngrăşate pentru a da producţii mari Acest fond sâ se constituie cen­
raţională a păm întului, dezvoltarea zeze o reproducţie corectă prin tio nutreţuri, iar furajele să fie re­
dirijarea montei şi a fătărilor, coltate la tim p, transportate‘şi con­ tralizat la uniunea raională şi
pom ieulturii, creşterea anim alelor,
organizarea m uncii, realizarea con­ să sc treacă la selecţia şi lo ti­ servate in bune condiţiuni şi sâ fie sâ existe in mod permanent.
stru cţiilo r zootehnice ş.a. zarea anim alelor în funcţie de gospodărite cu m ultă grijă. (LIO N E L PETRAŞCU, direc­ C ultivarea cerealelor este una din hectar la 2.000 kg. Aşa cum s-a ară­ aliere. V o rb ito rii au accentuat im ­
destinaţia acestora. Anim alele Planurile de măsuri sînt bune, si­ tor al sucursalei raionale
Subliniindu-se co n diţiile naturale, nccorcspinr/ătoare sâ fie scoa­ tuaţia existentă se cunoaşte, ştim ocupaţiile de bază ale cooperatorilor tat In conferinţă, aceste producţii portanţa organizării m uncii în sec­
deosebit de favorabile ale raionului, se din efective şi înlocuite cu ce avem de făcut. Acum, a spus în Alba lulta a Ităncli Naţio­ din raionul Orăştie. lată de ce în pot fi m ult sporite. O dovedesc re­ torul vegetal, ca unul dintre facto­
nale a Republicii Socialiste
(70 la sută din suprafaţa agricolă o altele cu un potenţial dc pro­ încheiere vorbitorul, România). cadrul conferinţei de constituire a zultatele obţinute de către nume­ rii esenţiali ce duc la sporirea re­
ocupă păşunile şi fineţcle), a tit in ducţie ridicat. Să luptăm — a u n iu nii raionale, m ajoritatea p a rti­ roase unităţi. La Spini, spre exem­ coltelor. V o rb ito rii s-au referit în
raport c it şi in discuţii s-a insistat spus ca în încheiere — pentru trebuie sâ acţionăm cu toa­ © In cadrul conferinţei din cip a n ţilo r la discuţii au vorbit des­ plu, de pe fiecare hectar cu ltivat cu discuţiile lor şi la im portanţa coin­
m ult asupra p o sib ilită ţilo r de creş­ n obţine dc la fiecare vacă un tă răspunderea pentru a raionul Alba s-a sintetizat preo­ pre realizările înregistrate, dar mai griu s-au ob ţinut J.720 kg. Produc­ teresării materiale.. ,
tere â anim alelor. ă viţel, de la fiecare oale un ridica nivelul a ctivită ţii din cuparea de a se studia posi­ cu seamă despre rezervele de care ţii bune s-au înregistrat la Pricaz — Cu toate că noi am obţinut o
P articipanţii la discuţii au arătat •j miel şi de la fiecare scroafă fiecare cooperativă agricolă, bilitatea c r e ă r i i unor uni­ dispune fiecare unitate pentru spo­ şi A urel Vlaicu precum şi in alte producţie de porum b de peste 2.300
că se pot trage învăţăm inte preţioa­ I * cel puţin şapte purcei. pentru ca fiecare să facă un rirea producţiei. u nităţi. în schimb la Ocoliş, Orăs- kg la hectar — spunea Gheorghe
se din rezultatele obţinute anul tre­ salt calitativ înainte în orga­ tăţi de desfacere a produse­ Rezultatele obţinute in u ltim ii trei tioara de Sus, Dîncul Mare şi în Ormindenn. preşedintele cooperati­
cut în dezvoltarea creşterii anim a­ Tovarăşii loan Puica, preşedintele nizarea m uncii şi a producţiei, lor cooperativelor agricole de ani la cu lturile de griu şi porumb alte cooperative unde nu s-a acor­ vei agricole din Bobilna —
lelor. Dacă în ce priveşte num ărul cooperativei agricole din Boşorod, in creşterea producţiei agrico­ producţie la Alba lulia, Zlatna nu sînt pe măsura co n d iţiilo r exis­ dat atenţia cuvenită c u ltu rii griu lui dacă aplicam p rincipiul coin­
total al bovinelor, al vacilor şi ju - Barbu Manase, brigadier zootehnic le vegetale şi animale, în spo­ şi în centrele miniere. De ase­ tente in raion. Astfel, deşi produc­ s*nu obţinut recolte mai scăzute. teresării m alcrialc la toate b ri­
nincilor, plnnul a fost depăşit, apoi din Sîntâmaria, ing. TIie .Ştefănic, de rirea avuţiei obşteşti, a valorii » menea, s-a formulat şi propu­ ţia medie de griu la hectar a cres­ Şi la cultura porum bului se în- găzile şi echipele am fi reuşit
în ce priveşte producţia de carne şi J.i Sălaşul de Jos, Samoilă Dragotâ, zilei-muncă, în creşterea nive- P nerea de a se crea unităţi in- cut in u ltim ii trei ani, ea a ajuns abia tîlnesc cazuri asemănătoare. La con­ să obţinem o producţie mai bu­
lapte slnt mari diferenţe de la o co­ din Silvnş. au remarcat in cuvintul lului dc viaţă al ţăranilor coo­ la 1.326 kg. La porumb, in schimb ferin ţă s-a arătat că în tim p ce nă. Nc-am convins dc acest lu ­
operativă la alta. Acesle diferenţe sc lo r că producţia de lapte şi lină pe peratori. tercooperatîste pentru uscarea unele cooperative au obtinut produc­ cru in trn e it dc pc parcelele date
oglindesc puternic in veniturile coo­ cap de oaie se menţine la un nivel fructelor, precum şi a unor uni­ producţia a oscilat de la 1.250 kg. la ţii bune, altele care dispun de con­ pentru întreţinere fa m iliilo r dc
perativelor, ale m em brilor acestora. scăzut. Oile nu sînt în g rijite şl hră­ d iţii asemănătoare au realizat recol­ cooperatori s-au recoltat cito
nite aşa cum trebuie. Sint m ulte ol te mat m ici. Astfel, cooperativa a- 4.000-5.000 kg. porumb boabe
Noi. spunea Serafim H ibaiţ, sterpe, iar num ărul celor cu Ifnă f i­ gricolă din T ârtăria a realizat cu la ha. lată deci că aplicarea
brigadier zootehnie la coope­ nă şi semifină este încă foarte mic. 600 kg porum b boabe la hectar mai retribuţiei suplimentare, mă­
rativa agricolă din Suim iscgc- Ei nu arătat măsurile ce vor fi luate m ult ca cea din Sălişte. deşi au a- sură stabilită dc către plena­
tii7.a, aoi realizat num ărul de în unităţile lor pentru a se îm bună­ celeaşi posibilităţi, Ja Balom ir s-au ra C.C al I\C.R. din 11-12
bovine planificat, dar produc­ tăţi rasa oilor, sporirea producţiei recoltat cu 800 kg mai m u lt decît la noiembrie constituie o rezer­
ţiile obţinute silit m ici. Cauza dc lapte şi lină, asigurarea unei în­ Şibot şi Aurel Vlaicu etc. Cauzele vă im portantă pentru a spori
constă în faptul că nu am reu­ g rijiri şl furajări corespunzătoare, acestor diferenţe constau în neexe- bogăţia ogoarelor.
şit să facem încă o furajare construirea de adăposturi şi adăpă­ cutarea la tim p a celor mai im por­ Ţ in în il seama de sarcinile ce stau
corespunzătoare a anim alelor. tori etc. tante lucrări cum ar fl pregătirea în faţa u n ită ţilo r agricole, confe­
Le hrănim numai cu coceni, De remarcat este faptul că a tit din terenului, semănatul şi în g rijire a rin ţa a aprobat un amplu plan de
paie şi fin. Lipsesc concentra­ raport cît şi din discuţii au ieşit în c u ltu rii. De asemenea, cu toate că măsuri pentru creşterea producţiei
tele şi suculentele. Se impune evidenţă preocupările majore ale a crescut de 2 ori cantitatea de în ­ cerealiere. P rintre altele s-a sta b ilit
deci luarea dc măsuri care să consiliilor de conducere, ale specialiş­ grăşăminte aplicate faţă de 1964. ele o folosire deplină a tu tu ro r catego­
asigure nu numai creşterea nu­ tilo r, de a dezvolta acele ram uri şi nu au asigurată eficienţa cuvenită. riilo r de terenuri, amplasai-ea ju d i­
merică a electivelor dc anima­ sectoare pentru care condiţiile de Iată de ce m ajoritatea delegaţilor cioasă a cu ltu rilo r, verificarea stă­
le ei şi a producţiei acestora. clim ă şi sol sînt mai favorabile şi care au luat cuvintul in cadrul con­ rii de vegetaţie la cerealele păioasc
Cu cit vom înlătura mai repe­ asigură obţinerea de rezultate cît ferin ţe i au subliniat faptul că de toamnă şi aplicarea m ăsurilor a-
de neajunsurile, cu a tit vom mai bune. Munca perseverentă a ţă­ prin constituirea uniunii raiona­ decvate în vederea bunei dezvoltări
merge mai repede in dezvolta­ ran ilo r cooperatori va ridica pe o le, verigă de bază a sistemului a plantelor.
rea zootehniei, iar rezultatele treaptă noua. superioară activitatea de conducere obştească a a- Va spori volum ul de în­
muncii noastre vor fi cele pe cooperativelor de producţie din ra­ g ricu ltu rii, sc creează posibili­ grăşăminte organice folosite
care Ic dorini cu toţii. E’de ne­ ionul Haţeg, vor spori continuu ve­ tatea întrep rin derii unor ac­ anual, la 39.000 tone iar ingră-
cesar derj ea uniunea raională n itu rile acestora şi ale m em brilor lor. ţiu n i de folosire mai eficientă şămintelc chimice sc vor asi­
a cooperativelor agricole, con­ * a Îngrăşăm intelor. Printre m u l­ gura în cantitate dc 43 kg
siliu l agricol raional, specialiş­ La lucrările conferinţei de consti- I tiplele probleme ale dezvoltării a- substanţă activă la he^far d in ­
tii să ajute şi să îndrum e con­ tuire a U niunii raionale a coopera­ 6ricultunii din raionul Orăştie au tre care 27 kg azot
siliile de conducere ale coope­ tive lor agricole de producţie Haţeg, fost dezbătute şi căile de sporire a Pentru combaterea a-
rativelor în planificarea pro­ a participat tovarăşul Gheorghe Că­ producţiei cerealiere. Numeroşi de­ cid itâţîi, pe terenurile podzolice se
ducţiei in general şi a celei dc lin, membru al C.C. al P.C.H., prim - legaţi printre care ing. M aria bas­ vor aplica 1.515 tone de amenda­
furaje în special. seoretar al C om itetului regional H u­ cii, de la Târtăria, Gheorghe Andriş, mente calcaroase. A tenţie cuvenită
nedoara al P.C.R. In cuvintul său, de da Beriu, Ion Bălan, de la V ai­ se va acorda folosirii soiurilor şi h i­
Despre im portanţa asigurării unei tovarăşul Gheorghe Călin a apreciat dei, Anghel Căndroîu, de la Spini, b rizilo r valoroşi. Toate acestea vor
baze furajere îndestulătoare, variate seriozitatea şi răspunderea cu care M ih a il D um itriu, de la Turdaş şi duce la realizarea in acest an a u-
şi dc calitate au vorbit mai m ulţi s-au dezbătut problemele, hotărîrea a lţii au vo rb it din experienţa unită­ nei producţii de 1.330 kg griu şi
delegaţi. Aceasta reflectă faptul că ţăranilor cooperatori de a traduce în A lba lu lia : Aspect din sală. ţilo r 'lor în sporirea producţiei cere­ 1.550 kg porum b boabe la hectar.
în cooperativele agricole de produc­ viaţă sarcinile puse de partid în faţa
ţie din raionul Haţeg se folosesc in agricu ltu rii socialiste. încrederea ne­
hrana anim alelor mai m ult furaje strămutată a ţăranilor cooperatori
grosiere şi fibroase, ceea ce a dus in partid, in linia sa justă, ş tiin ţi­ P articipanţii la con­ sigurînd creşterea an de A urel Lazâr, preşedin­ M u lţi oameni şi-au ex­ legum icultura, tov. E-
la producţii m ici şi la nerealiznrea fică care reflectă interesele şi nă­ ferinţa U niunii raionale an a producţiei obţinînd, tele cooperativei agrico­ p rim a t îndoiala în p ri­ me. In momentul de anului trecut n-au a-
ve n itu rilo r planificate din sectorul zuinţele întregului popor român. a cooperativelor agrico­ pe această cale, însem­ le din Teiuş, M ihai C i- vinţa succesului. Noi m il Breaz, preşedintele fată sîntem în curs de cordat atenţia cuvenită
zootehnic. Cum sint în g rijite şi hră- U nităţile agricole socialiste le de producţie din ra­ nate venituri băneşti. ban, preşedintele coope­ însă am m uncit după re­ cooperativei agricole d.in pregătire a noii recolte în tre ţin e rii în bune con-
M ih a lţ a spus ;
de legume. Am reparat
a p la n ta ţiilo r
d iţiu n i
din regiune — a arătat vorbi­ ionul A lba au dezbătut Luînd cuvin tu l la con­ rativei agricole din Alba gulile ştiinţei şi am ob­ — In anul 1965 am a- inventarul necesar celor pom i-viticole. In mai
torul — s-au în tărit şi dezvol­ pe larg problema dez­ ferinţă, tov. NicoUe lu lia , loan Cricoveanu, ţin u t rezultate bune. In v u t o suprafaţă de 45 3.800 m p. răsadniţe, am m ulte cooperative agri­
:\ de vedere, au obţinut rezultate intensive a agriculturii operativei agricole din agricole din Miceşti şi nu mai puţin de 30 ha toate condiţiile natura­ pentru 4 hectare etc. trîne, cu multe goluri,
Jtib ia ttu c a tat sim ţitor din toate punctele voltării m ultilaterale şi Cristea, preşedintele co­ preşedintele cooperativei u ltim ii 4 ani am plantat hectare cu legume. Cu pus la iarovizat ca rto fii cole există plantaţii bă-
e  c io i'u  o i ' /n e ţ bune in creşterea producţiei raionului. Ţînînd seama Benic, a spus că unita­ a lţii. cu viţă din cele mai le nefavorabile, am ob- Dezbaterile legate de care nu mai dau randa­
N coapîffAnvrLB /tcotcou ow ouohol ceroaliere, in dezvoltarea Icgu- de posibilităţile locale, tea respectivă, terenul dezvoltarea legum icul­ ment Pc baza unui stu­
m icu ltu rii. poniiculturii. v iti­ un accent deosebit s-a aşezat mai m ult pe dea- diu am ănunţit, acestea
cu ltu rii, în creşterea animale­ pus pe dezvoltarea v i­ duri. se pretează pentru to rii au cuprins şi as­ vor trebui înlocuite
lor. in sporirea veniturilor, în tic u ltu rii şi legum icul- pom icultură. La îndem­ pectul va lo rifică rii con­ treptat cu viţă tînără.
creşterea valorii zilei-muncă. turii. Numeroasele te­ nul organizaţiei de d iţiilo r naturale existen­
conferinţei
Lucrările
te în extinderea iriga ­
Cu toate acestea, rezultatele renuri în pantă oferă partid, al specialiştilor, ţiilo r. Planul de măsuri au evidenţiat ideea că
(39.8001 obţinute nu sînt Ia nivelul po­ posibilităţi m ari pentru spunea cl, noi am tre­ adoptat de conferinţa raionul Alba are condi­
s ib ilită ţilo r reale şi al condi­
cut la dezvoltarea aces­
viticultură, ia r cele stră­
ţiilo r create. In raionul Haţeg bătute de apele Mureşu­ tei ram uri iar în pre­ prevede ca irig a ţiilo r sâ ţii prielnice pentru ob­
producţiile sc m enţin la un n i­ lui. Tîrnavelor. Am poiu- zent, deţinem o supra­ li se acorde atenţia cu­ ţinerea unor rezultate
vel scăzut în toate .sectoarele. lui etc., pentru legum i­ faţă de 124 ha livezi, venită. Pe baza studiilor mai bune m h o rtiv iti-
In atenţia uniunii, a consilii­ cultura. din care pe 45 de ha întreprinse s-a ajuns la culturâ. C onsiliile de
conducere ale cooperati­
concluzia ca suprafaţa
ş i f l i lor dc conducere, trebuie să cut de la încheierea p lan taţiile sînt noi. De irigată sâ ajungă ia velor agricole si organi­
tre­
In anii care au
stea organizarea superioară a
pe urma
pom ieulturii
producţiei sub toate aspectele, procesului cooperativi­ am obtinut într-un sin­ sfii-şitul acestui an la zaţiile de partid trebuie
ocupindu-se cu grija şi atenţia zării. în raion, pe tere­ gur an un venit ‘de — M em brii coopera­ bune şi productive şo­ ţin u t unele rezultate 460 ha, faţă de cele 205 să manifeste in iţia tiv ă
cuvenită de perfecţionarea me­ nurile cooperativelor a- 365.000 lei. Aceasta ne-a to ri din comuna Cîstej, im i. Deşi viţa a fost lo­ bune la castraveţi, fa ­ ha., cît este irigat în pre­ şi spirit gospodăresc în
todelor de organizare şi con­ gricole au fost plantaţi convins să sporim supra­ vită de o grindină, pro­ sole şi varză. Avînd la zent. iar pînă în anul folosirea acestora. Orga­
ducere a m uncii şi a produc­ pomi fru ctife ri pe 410 faţa livezilor pînă in îndrum aţi de organiza­ ducţia şi calitatea stru­ bază experienţa cîştiga- 1970 sa se ajungă la nizarea muncii, necesita­
ţia de partid — a spus
ţiei în fiecare unitate. Ţ inîm l ha. iar viţă de vie pe o 1070 cu încă 69 de hec­ preşedintele cooperati­ g urilor obţin uţi de pe 1.800 ha irigate. Aceasta tea respectării cu stric­
seama de condiţiile concrete din suprafaţă de aproape 60 tare, ceea ce ne va a- vei agricole de aici — 10 hectare au fost bune, tă în u ltim u l tim p, a- va crea posibilităţi mai teţe a democraţiei co­
dunarea generală a ho-
fiecare cooperativă, dc posibi­ de hectare. duce un venit anual de au întocm it in u ltim ii ceea ce a spulberat ne­ târît ca in acest an să largi pentru o exploata­ operatiste, stimularea
lită ţile ce le are, dc factorii C ondiţiile naturale nu peste 600 000 de lei... ani un program concret încrederea unora. A- extindem suprafaţa cu re intensivă a suprafe­ in iţia tive i ţă ra n ilo r co­
care Influenţează creşterea sînt insă singurele care Cu multă însufleţire de utilizare a terenuri­ cesta este argumentul legume la 85 hectare. ţelor destinate legumi- operatori în scopul spo­
producţiei, atenţia acestora să favorizează cultivarea au vorbit despre rezul­ lo r in pantă şi supuse cel mai convingător, iar Această suprafaţă o vom cultu rii. ririi continue a pi'oduc-
fie canalizată spre acele ra­ viţei de vie, a pom ilor tatele bune pe care le eroziunii. Cum este şi noi vom extinde supra­ cultiva cu diferite specii ţiei vegetale ş» animale
m uri dc producţie care dau si legumelor. Ţăranii co­ dau aceste ram uri şi firesc, atenţia ne-a fost faţa plantată cu viţă de de legume, în aşa fel Conferinţa a criticat au constituit alte pro­
asu­
m axim um de rezultate, de efi­
di cienţă economică. operatori de aici au cîş- tov. Ştefan Lupşan, îndreptată spre cu ltiva ­ vie. in cit in tot tim pul anu­ unele consilii de condu­ bleme im portante oprit
cere ale cooperativelor
pra cărora s-au
preşedintele cooperativei
Vorbind despre veni­
Cooperativele agricole de produc­ tigat o bogată experien­ agricole din Cricâu, rea şi extinderea supra­ turile pe care le aduce lui sâ livrăm cantităţi
m ari şi variate de legu­
vie.
feţei cu viţă
de
ţie din raionul Haţeg au, pe lingă ţă în aceste ram uri, a- agricole care în cursul lucrările conferinţei.
celelalte ram uri, condiţii bune de