Page 57 - Drumul_socialismului_1966_02

){..mcNtr„;tra-Oev,'*i \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIJI-VA

EAGINA3

RECOMANDĂRI

CU PRIVIRE

LA CULTURA

CARTOFULUI

ÎN ANUL 1966

c o N s iiim m
i& £‘r)B J tL  tarea din fonduri de organizare a
2.000 m.p. şoproane din panouri me­
s u c & s u talice demontabile pentru depozita­
rea materialelor, darea în exploata­
re a trei staţii de betoane moderni­
\ zate, care să asigure realizarea unui
indice de mecanizare ridicat.
i n d u s t r ia l ă Pentru o c it mai raţională orga­
Calendaristic vorbind, nu ne . Petroşani şi Cugir, 4 complexe de nizare a lucrulu i pe şantiere am tre­
leagă nimic de anul 1965. Totuşi, deservire pentru cooperaţia meşteşu­ cut la întocmirea proiectului gene­
1965, valoare a rezervelor interne — 1 ac­ c e s-au a trib u it trustului, vă rugăm să in parte, pixiiecte care vor cuprinde:
ral de organizare a tu tu ro r lu cră ri­
natura unui bun obicei statornic.
gărească, un volum im portant de lu ­
lor prevăzute în plan, a proiectelor
I nu ne putem despărţi de anul cai
crări edilitare aferente etc.
de organizare pentru fiecare obiectiv
fărJ
a expirat
aruncăm
să
— In virtutea noilor sarcini
ce
p-ivire retrospectivă îndreptată în ­
A FOS T ÎN
măsurile speciale de execuţie, nece­
asupra
deosebi
rezultatelor
e vorbiţi despre masurile cc sc vor
sarul de utilaje şi durata de folosire
muncă obţinute. Reliefarea succese­
> pentru im bunutâţirca a ctivită ţii
a forţelor de muncă eşalonate, asi­
lor. analiza deficienţelor, punerea în
1 ''jomico-financiare.
gurarea m aterialelor, gradul de me­
* Dorinţa noastră este ca Ia fi-
canizare şi durata de execuţie. N u­
tori principali ai analizei în cazuri
e Snului 1966 să nu mai consem-
acestea
tiu detei mină altceva
nam orealizărî.
Drept expresie a
tor măsuri se va trece la activitatea
decit noi
îndreptate spi-e rea­
de producţie propriu-zisă, care se va
lizarea succes a-noilor sarcini. Din acestedorinţe poate fi considerat mai după traducerea în viaţă a aces­
planul , mâsuri tehnico-organizato-
acest i/n**11 de vcdere am purtat o rice sta«jţ Măsurile stabilite aici urm ări zilnic la nivel de m aiştri şi
d is c u l cu tovarăşul inginer Stclian converg >re ceea ce condiţionează conduceri de şantiere. La succesele obţinute de siderurgiştii hunedoreni. o contribu­
Popescu. directorul T rustului regio- izbînda K.am propus efectuarea u- — Productivitatea muncii trebuie ţie modestă, dar entuziastă are şi colectivul secţiei de reparaţii
npi de construcţii. să sporească cu 6,7 la sută faţă de
nor studii * experim entări tehnico- electrice. In ultimul timp. colectivul de muncă de aici a obţinut
— Pentru început vă solicităm o economice i. urm a cărora să proce­ realizările anului 1965, Ce veţi face
trecere în revistă a rezultatelor înre­ dăm la dezxjtarea capacităţii de în acest sens ? succese însemnate in domeniul îmbunătăţirii calităţii reparaţiilor.
gistrate în 1965. producţie a Şistului, organizarea — Vom întreprinde măsuri care vi­ In fotografie : losit Popa verifică un tablou de încercare a motoa­
| — Planul producţiei globale a fost mai bună a lâ-utui pe şantiere, r i­ zează organizarea punctelor de lucru relor.
îndeplinit în propoi-ţie de P5 la sulă, dicarea produetvităţii m uncii şi îm­ şi extinderea mecanizării operaţiuni­
productivitatea m uncii 101.58 la sută; bunătăţirea ca ln ţji execuţiei. lor. Amintesc principalele dintre ele:
am predat 2 676 apartamente şi nu­ Mă voi referi lai amănunţit la a- sistematizarea staţiei de m ixtură as-
meroase alte obiective social-cultu- ceste probleme in ordinea enumeră­ falticâ din M intia, întocmirea unui
rale. rii lor. studiu de eşalonare a glisării blocu­
— Relatarea dumneavoastră suc­ In perioada imedet următoare, de rilo r pe localităţi spre a determina Adunarea festivă din Capitală
cintă pune In valoare un adevăr: scurtă durată, vom studia posibilita­ exact necesarul de aparataje şi ma­
sarcinile de plan n-au fost îndepli­ tea executării la Cugîr a tuturor pre­ teriale speciale : la atelierele l.P.T.P.
nite în totalitate. Care sînt cauzele? fabricatelor mărunte necesare unită­ se va lărgi cu 150 m p. hala de pro­ cu prilejul Zilei ceferiştilor
— Principala cauză rezidă din in­ ţilo r noastre, modalitatea şi .putinţa ducţie a confecţiilor metalice, vom
suficienta preocupare pentru reali­ de folosire a nisipului de flotaţie în realiza preansamble pentru instala­
ţiile de încălzire de la blocurile g li­
diverse scopuri, a cenuşii de termo­
* / \A zarea ritm ică a sarcinilor de plan — centrală din Valea Jiului, la prepa­ sante rea eroicelor lupte ale m uncitori­ C. F .R. şi din alte întreprinderi
„Ziua ceferiştilor" şi aniversa­
fenomen manifestat pe m ulte
din
/ <D j ——-Z -* ţ
şi in ştitu ţii bucureştene.
Pentru a crea o vedere completă
Adunarea a fost deschisă de
o ■ •| . şantierele noastre. Acest lucru a de­ rarea m ortarelor şi betoanelor, vom asupra a ceea ce vom mai face, mai lor ceferişti şi petrolişti din ia- tov. Gheorghe Borş, preşedintele
şantiere
term inat ca la grupul de
căuta soluţiile care să facă posibilă
o / n din Leva să se utilizeze necorespun­ folosirea zgurii expandate la con­ amintesc extinderea m uncii in acord nuarie-februarie 1933 au fost săr­ C onsiliului sindical local al ora­
bătorite m iercuri după-amiazâ în
în proporţie de 87,5 la sută, organi­
____________A L zător mijloacele de producţie exis­ strucţia blocurilor cu cofraje glisan­ zarea lucrului în două schim buri cadrul unei adunări festive, şului Bucureşti.
[ M 1 11 |' 1 ah tente, forţa de muncă şi utilajele şi, te. cit şi a deşeurilor de tananţi de pentru utilaje grele şi lucrări de organizată de C o n s i I i u 1 sin­ Despre semnificaţia şi im p o r­
MA/MARE r I f ca urmare, să se înregistreze rezul­ la Orăştie. Pînă la jumătatea lunii a- roşu, utilizarea de schelă nacelă şi dical local al oraşului Bucureşti. tanţa evenimentelor din januarie-
tate situate m ult sub posibilităţi.
p rilie vom căuta să rezolvăm proble­
— înainte de a ne relata despre mele organizării unei balastiere cu suspendată pentru finisaje exterioa­ In sala de festivităţi a M inisteru­ februarie 1933, despre realizările
lui C ăilor Ferate, unde a avut loc
poporului nostru in anii şesena-
OEC/rÎN măsurile ce Ie vc|i întreprinde pen­ sortare de m aterial in Valea Jiului, re la blocurile înelte: adunarea, erau prezenţi tovarăşii lu lu i şi succesele cu care ceferiş­
— Mai rămîne să ne vorbiţi şi des­
1 \ B tru desfăşurarea unei activităţi mai sortării agregatelor minerale la ba­ D um itru Simulescu, m inistru l tii întîm pinâ ziua lor, a v o rb it
bune. vă rugăm să nc vorbiţi despre lastierele din Valea Mureşului, pre­ pre acţiunile ce se vor întreprinde căilor ferate, Alexandru Grecu, tov Aron Dudaş, adjunct al m i­
în scopul îm bunătăţirii c a lită ţii exe­
principalele sarcini pentru anul în
bune
cum şi receptarea celor maî
1959 I i \ i i i curs. valoric marchează o locuri de exploatare a nisipului şi cuţiei. capitol la care aveţi datorii membru al P rezidiului C CS., pre­ prezentat un program artistic sus­
nistrului căilor ferate.
In încheierea adunării a fost
şedintele
faţă de beneficiari...
U niunii
sindicatelor
— Planul
balastului in regiune.
— In cadrul fiecărei unităţi, o zi
m uncitorilor din întreprinderile
creştere cu 10 la sută, faţă de rea­
In scopul dezvoltării capacităţii de
ţin u t de fo rm a ţiile de amatori
frj
lizările. consemnata în 19£T\
1 i\ţ]
ţ:*Jviî eottt&iil
V a ji un fel
Io n __ S& yu .. se c r e ta i’
ol
C o m i­
întreprtnoe
bui să predăm 3.1118 de apartamente, producţie conducerea trustului va pe sâptămînă va fi destinată contio- de transporturi şi telecomunicaţii, reunite, ale unor întreprinderi din
cie supracontrol (C.T.C.-ul îşi va e-
două şcoli la Deva şi Petroşani, se­ tarea carierei de piatră de la Here- xe rrita zilnic atribuţiile), efectuat de tetului orăşenesc Bucureşti al raionul G ri viţa Roşie.
diul D.S.A.P.C., două staţii de uscare peia cu u tila j corespunzător şi pu­ o comisie avînd o compoziţie comple­ P. C. R., ceferişti participanţi ★
luptele
revolu­
pentru porumb, spaţii comerciale la nerea acesteia în funcţiune, execu- xă : secretari ai organizaţiilor de la grevele şi 1933, activişti de A dunări consacrate acestui eve­
ţionare
din
partid, şefi de şantiere, secretari ai partid, de stat şi ai organizaţiilor niment au avut loc şi in alte cen­
tre feroviare din ţară.
organizaţiilor U.T.C., preşedinţi ai obşteşti, m uncitori din unităţile (Agerpres)
com itetelor sindicale Şi a lţii. In con­
Nou tip de vagon Ma. Burghiu, de la legătură cu acest caz. să rile din adunarea gene­ muncă, răbufnea din tinuare vom urm ări calitatea betoa­
nelor prin probe şi determ inări pre­
mina Jcan este nedu­ apreciem dreptatea sau rală dacă la un mo­ nou. Şi cine s-o simtă, cise, care vor fi evidenţiate cu re­
• La uzinele din Arad au început merit, [ai mult clnar. nedreptatea care i se ment dat un comunist, s-o vadă mai bine decit gularitate in cartea betoanelor, vom In semn de omagiu eroilor ceferişti
pregătirile pentru fabricarea unui nenwlkit. Brigada din face. Ne-am propus în şeful celei mai bune tovarăşii de muncă, cei crea apartamente etalon, vom trece
nou tip de vagon, de o construcţie sector, lima pe la ca­ schimb să derulăm lap­ brigăzi din sectorul V. cu care cot la cot ifi la efectuarea lu cră rilo r de către lo­
specialei destinat transportului piese­ re s-a nndat pe par­ tele petrecute in ultimul tovarăşul loan Costca. faci datoria clipă de cli­ turi specializate. In semn de omagiu adus eroilor
lo r grele, cu gabarit depăşit. Vago­ timp. să le relatăm tără n-ar li intervenit în dis­ pă? L-au dojenit. L-a In general acestea sînt măsurile ceferişti împuşcaţi în dimineaţa Bucureşti — călători, întreprinde­
nul are dim ensiuni impresionante — cursul orva luni nu l cuţii cu o propunere. dojenit şi unul şi altul preconizate de noi in scopul desfăşu­ rii de transporturi aeriene Tarom,
el va fi montat pe 20 de osii, puţind mai priite în abataj. părtinire, astfel ca citi­ dar vorbele şi îndemnul ră rii unei activită ţi mai rodnice. Ne zilei de 16 februarie 1933 la G ri- au depus miei*curi dimineaţa co­
transporta 280 de tone, îndeosebi a- Oameniiau spus vor­ torul acestor rinduri să - Să mai avem răbda­ vom strădui să le aplicăm la tim p viţa, delegaţii din partea U niunii loane de flo ri ia placa m em orială
gregate necesare centralelor electrice. be aspre,Vele. în lată. lie în măsură de a-şi la- re. să mai încercăm o oamenilor nu se lipeau, pentru a rezolva un deziderat: rea­ sindicatelor m uncitoi\ilor din în­ din incinta uzinelor „G riviţa Ro­
Conform angajamentelor luate in Curat. Iii ode. Burghiu, ce singur o părere pro­ dată. Cer ca Burghiu să nu aveau ecoul cuvenit. lizarea unui ritm de muncă susţinut treprinderile de transporturi şi şie". Pionieră şi şcolari au depus
întrecerea socialistă, constructorii de socotindtb persecutat, prie. tic repartizat în brigada Ulciorul se plimba la a- a cărui urmare să se resimtă în ob­ telecomunicaţii. M iniste ru lu i Căi­ jerbe de flo ri.
vagoane din Arad urmează să her­ ...Toamna anului tre- noastră. pă... ţinerea de succese pe toate fro n tu ­ lor Ferate, C onsiliului local al De asemenea, au fost depuse co­
m ine acest vagon pînă la sfîrşitul a* a pornii să-şi caute ...Au trecui doar do­ rile. sindicatelor din oraşul Bucureşti, roane Ja placa din faţa Palatului
nului. dreptatea, după cum Interviu realizat de uzinelor „G riviţa Roşie", S indi­ C. F. R.
spune. uă luni de cînd Burghiu A. OARG.4 catului salariaţilor depoului —
(Agerpres) (Agerpres)
Am asis, zilele tre­ a fost încadrat in noua
cute - la cita!? - m OM OE PRISOS ? brigadă, de cind în a-
audientă a.ovarăşului dunarea lor generală,
Burghiu la directorul ccmuniştii şi-au pus nă­
dejdea in îndreptarea
minei Vulcai Era de lui. au apreciat gestul ÎNGRIJIREA culturilor
tafă şi secret-ul comi­
tetului de paid de la cut. La împărţirea elec­ A trecui o lună. Pen­ voluntar, tovărăşesc al
Steagul Roşu Braşov mină. Ca să retăin toa­ tivului de muncitori al tru decembrie anul tre­ şefului de brigadă Cos­
tă discuţia purtă ac-ar sectorului. Marin Bur­ cut Burghiu primise a- tco pentru ca în februa­ DE TOAMNĂ IN TIMPUL IERNII
rie. acelaşi om. animat
ghiu rămăsese singur,
a obţinut o merituoasf trebui multe co. de hîr- de o parte ca o pasăre tîta salar cit nu mai a- de cele mai bune inten­
vusese pînă atunci nici­
tie. In rezumat isd bur­
ghiu cerea repdizuea pe-o insulă pustie. Ni­ odată; bani cuveniţi pe ţii pentru bunul mers al
victorie în faţa lui intr-o nouă rigedă. meni din sector, nici ti­ merit pentru munca producţiei s-o spună cu La cu lturile de toamnă, o parte Crusta de gheaţă persistentă pro­ moniu la hectar. După ce plantele
în abataj, la ârbunc, na din brigăzile de mi­ prestată. Chipul i se îm­ regret, deschis si răspi­ din lucrările de în g rijire au scopul voacă istovirea şi asfixierea plan­ s-au înrădăcinat, cultura se va gră-
puternicei echipe pentru că. munci la în­ neri nu l-au acceptat. Cu bujora de mulţumire. Se cat: „Burghiu e de prisos de a uşura trecerea stărilor critice telor. Cind această crustă este groa­ pa cu grape uşoare.
treţinere i sc pae „ ru­ totii îl evitau. I sc duse­ părea chiar că Burghiu in brigadă. Şi-a pus par­ provocate de va riaţiile de climă. să poate, fi distrusă cu tăvălugi d in ­ Lipsa de hrană azotoasâ face ca
Schim bările brusce de temperatură,
Espanol Barcelona şinoasă" şi nu e$e dis­ se faima de om bun de şi-a găsit locul mult iiv- că in ghid să-şi facă crusta de gheaţă, dezrădăcinarea ţaţi sau se fac găuri din loc în loc plantele slăbite din iarnă să răjminâ
pînă la suprafaţa păm întului, prin
m ici şi sensibile 9a atacul bo lilor
pus să mai rămuu ico- gură şi îndărătnic la nit, că dorinţa lui se îm­ concediul de odihnă in plantelor, băltirea apei şi altele, con­ care să pătrundă aerul. Cind este şi dăunătorilor. In acest caz se re­
M iercuri, pe stadionul „Tracto­ lo. Nici un lei âc aigu- muncă. Intr-una din a- plinise şi că se allă pe abataj. Şi-apoi. zilnic e stituie în orice moment un pericol mai subţire, crusta poate fi distru­ comandă aplicarea îngrăşăm intelor
ru l" din Braşov, in prezenţa a a- meut nu l-a putut an- dunăvile generale ale făgaşul cel bun. Amă­ pentru culturile de toamnă. să, prin trecerea peste ea cu ani­ azotoase, cite 50-100 kg. la ha p ri­
proape 20.000 de spectatori s-a vinge că de astăâată :e- gitoare. înşelătoare pă­ pus pc harfă cu cei cc In scopul în lă tu ră rii efectului ne­ male în turm ă sau îm prăştiind pes­ măvara devreme. Grăparea este in ­
disputat returul m eciului de fot­ organizaţiei de bază, vor să-l dezmorţească". gativ al vrem ii asupra c u ltu rilo r de te ea m raniţă, cenuşă, ţărîqă sau dicată im ediat ce terenul permite.
bal dintre echipele Steagul Roşu rerea lui nu mai pode printre altele. examina­ rere. Burghiu o dezmin­ toamnă este necesar să se aplice, îngrăşăminte fosfatice. Din cauza secetei din toamnă,
Braşov şi Espanol Barcelona din li satislăcută. rea acestui caz a stivuit ţea in hecare zi. Vechea AI. 1UIREA de la caz la caz, o serie de lucrări. îngheţul şi dezgheţul repetat pro­ parte din semănături sînt slab dez­
cadrul o p tim ilo r de finală ale „C u­ Nu ne am propus â discuţii aprinse. Cine ştie lui meteahnă de a se Stagnarea îndelungată a apei pe voacă dezrădăcinarea (descălţa­
pei oraşelor tîrg u ri". F otbaliştii ne spunem părerea în ce curs ar li luat dezbate- Ieri. de a se menaja de (Continuare fn pag. a 2-a) semănături provoacă asfixierea plan­ rea) plantelor, care poate aduce voltate. De aceea, tutu ro r specia­
rom âni au dom inat majoritatea telor. Sub apă plantele consumă m ari pagube semănăturilor. Dezră­ liş tilo r le revine sarcina de a or­
tim pului repurtind un m eritat oxigenul şi elim ină bioxidul de dăcinatul se produce mai ales cind ganiza şi îndrum a aplicarea măsu­
succes cu scorul de 4-2 (J-l). Tere­ carbon, care acumulat in cantităţi însâmînţarea s-a făcut in arături rilo r necesare în lă tu ră rii cauzelor
nul desfundat din cauza ploii că­ mai m ari produce asfixierea lor. Pe neaşezate şi neuniformizate. P rim ă­ care ar atrage după sine pagube.
zute in ajun a cerut m ari efor­ Aspect din sala de lectură a terenurile uşor înclinate, excesul de vara tim puriu, cultu rile dezrădăci­
tu ri celor 22 de jucători, care au bibliotecii raionale din Orăştie. apă poate fi evacuat prin şanţuri Ing. E M A N O IL M A N U G H E V IC I
term inat jocul aproape epuizaţi. de scurgere, iar pe terenuri joase, nate vor fi tăvălugite cu tăvălugi
Foto : V. ONOIU grei şi netezi, după ce înainte s-au directorul S taţiunii experim entale
De la gazde s-au remarcat Je­ evacuarea poate fi făcută prin gropi
nei, Ivăncescu, Haşoti, Campo absorbante sau prin pompare. adm inistrat 60-100 kg. azotat de a- Geoagiu
şi Necula, iar de la oaspeţi Di Ste-
fano, Joze M aria şi Mingorance.
A rb itru l iugoslav Stjepan Va-
razdinac a condus bine urmâtoa
rele form a ţii : Vietnam ul de sud
Steagul Roşu Braşov : Adama-
che, liâncescu. Jenei, Nagv, Za- # Puternic atac lansat de forţele patriotice îm potriva postu­
haria, Pescaru, Campo, Haşoti, lui guvernamental de la Tlianh Trung O în ciuda e forturilor de­
Necula, Goran, G yorfi. puse de guvern, continuă intr-un ritm rapid să crească costul
Espanol Barcelona : Carmelo, vieţii, care afectează in mod special, păturile sărace ale populaţiei.
Juan Manuel, Măngorance, Alva-
rez, Sabato, Riera, Rodry, Boy, Di
Stefano, Joze M aria, Martinez.
După cum se ştie, in prim ul joc
susţinut la Barcelona echipa E$- Evoluţia „cazului Ben Barka“
panoba term inat învingătoare cu
3-1. In urma acestui succes, Stea­
gul Roşu Braşov a egalat scorul, © Audierea m inistrului afacerilor interne al Franţei ® Me­
astfel că cele două echipe urmea­ sajul regelui Hassan al II-lea.
ză să se întîlnească intr-un meci
decisiv. Conform regulam entului
„Cupei oraşelor tîrguri*4, !a sfîr­
şitul meciului s-a tras la sorţi te­
renul care va găzdui acest meci Cine va fi succesorul lui Adenauer?
de baraj. Jocul se va desfăşura
la Braşov la o dată ce va fi sta­ In cercurile politice de la Bonn nu se ştie precis nici în
b ilită de comun acord de cele două prezent cine va fi succesorul lu i Adenauer pentru postul de pre­
echipe. şedinte al partidului guvernamental.