Page 58 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 462

D R U M U L SOC,1).

a
17 FEBRUARIE
La microfon, melodia
T),35 „Riuşor povesti-
..ntece despre apele pa­
mem a
d o c u ri ; 11,00 „M elodii...
LOCALA DEVA : S.'.h [a C iclul „Concerti grossi opus
A. .“
muzică uşoară ;
—
.
f
.
— reg — ir
tograful „P atria" ; Tată! soldulu- . , 12,10 Cîntece populare de
ragoste ; 12,50 Concert de prinz;
)4,08
StMEIHA ftrm 7,' , A rta* ‘ „Festival Bavaiia 1905"
„Festival tjavaria
*• M ^ r CAine? at0SraflJl .
14,08
M E R Ia . 800 dc leghe
_______ _
m aznnne ___ c in p r m f ^ 7 iPe ^ 17 15 Dinamica in d u stria lă : 17,35
mazoane —
,
In urma h o tâ rîrilor Congresului al au avut ecou şi in regiunea noastră. reşuL ■ H U N E D O A R A ^ r F iguri şi momente din istoria
IX -lea al P.C.R , orizontul şi pers­ Pentru că regiunea Hunedoara, necunoscută ’ * Cr m uzicii rom âneşti; 18,03 In ju
m uzicii româneşti ; 18,03 In ju - ­
pectivele cercetării ştiinţifice din prin aşezarea ei geografică se găseş­ ... cînemato' ru l g lo b ulu i; 18,13 Din comoara
tara noastră s-au lă rg it; au căpătat te in pai tea de sud a Transilvaniei, •A lacura ; Camera albă — folclorului nostru : Cîntccc şi jo ­
o profunzim e tot mai mare ştiinţa ea a oferit o legătură permanentă matografu| „Constructorue- curi din C im pul P lin ii, regiunea
teoretică în general şi ştiinţa apli­ între rom ânii din nordul Canpaţilor L A N : Joe Limonada — aful Hunedoara. Prezentare dc Iosif
cativă in special. f ra[ ul „ n iunie"; G H M un- Ilcrţca ; 19,00 Seară pentru tine­
cu cei din sudul lor. Noi putem scoa­ T#**« nr. in _ cinto«ra-
Munca de cercetare ştiin ţifică pre­ te în evidenţă legăturile economice, .M inerul;* - P E T n C tc Ic V m ret ; 20,00 Radiogazeta de seară ;
supune, aşa cum au arătat şi alţi to­ sociale şi politice, legăturile cultural- 20,45 Noapte bună. copii : «Ma­
varăşi, pasiune, răspundere şi ea con­ artistice şi etnografice din ambele fu l' i.u'M" erc1ulc u fu l „ne- rca călătorie a m icului şoricel- ;
stituie, in domeniul istoriei, contri­ părţi, ca legături comune încadrate A m ă k a ° llmci^ 5 ţ,,<;0,0Cud1<! 20,55 M elodii de ieri şi de azi —
buţia noastră la cunoaşterea trecu­ intr-u n proces istoric continuu. publica” ; LU f?SrafU " , , muzică uşoară ; 21,15 Cronica li­
tului de luptă al poporului. Evoluţia cu ltu rii materiale : fierul, barieră 1- — L terară ; 21,25 Solişti de muzică
Ca profesori de istorie, oriunde cărbunele, aurul ctc., pe terito riul «ural* Da -Muncitoresc ; populară : M aria Pricup şi Florea
ne-am desfăşura activitatea : la To- hunedorean este mai puţin cercetată nem atograf:n c , o u ’ ,'o n Î a ' Cioacă ; 22,20 Farmecul p rim u lu i
pliţa, Bănită, Simeria, in Valea Jiu­ pc baza dezvoltării ci istorice. Dc a- PETRU A 'c,toresc ’ ' - vals ; 22.55 Cîntece napolitane de
lui, la Brad, Grădişte sau Teiuş, pes­ semenca, etnografia, folclorul hune­ to sra fu M P «"«* cal,d.a p7,lu ‘ Em il Skeletlî ;
te tot se găsesc vestigii ale trecutului dorean aşteaptă profesorii de istorie Doi bâwl „M inerul . Prelu- PRO G RAM UL II : 7,50 Piese
îndepărtat, peste tot au avut loc şi lim ba română să scoală în evi­ •neinaf1 cinem atograful corale ; 8.00 Muzică populară; 8,30
transform ări înnoitoare — expresie denţă comorile noastre naţionale dio » • V U LC A N : Logodnicele Fragmente din opere ; 9,05 Poemul
a vieţii noi pe care ne-am făurit-o, moştenite de la daci şi păstrate cu In salba de blocuri svelte a cartierului „A eroport" din Petroşani, şi-au gâ *ocu^ ^ v e n it şi şcolile. ierte — cinem atograful „Mun- vocal-sim fonic „Cîntec apelor
sub îndrum area' înţeleaptă a P arti­ sfinţenie, in ciuda greutăţilor in tim * IN FOTOGRAFIE : clădirea Şcolii generale nr. 5. Foto - A. VOTS vâesc- ; U R IC A N I : F iul cu- ţâ r ii- ; 11,07 Cintâ L ili Creangă
dului Comunist Român. piuate dc-a lungul veacurilor. .tonului' Blood — cinemalA° !? ‘ — muzică populară; 11,30 D in
Pentru cadrele didactice nu există In zilele noastre poporul român al „7 Noiem brie" ; ANINOASA ; ţă rile socialiste ; 12.26 Muzică de
o delim itare între profesiunea de munceşte pentru desâvîrşîrea socia­ ŞTIRI CULT UF ALE S trigătul Corlei - e' ne™at* ra: promenadă ; 14,30 M elodii popu­
dascăl şi munca de cercetare ştiin ­ lism ului în patria noastră. Transfor­ fu l „M uncitoresc : L IV E Z II . lare din Transilvania ; 15,05 E-
ţifică. Eu socotesc că fiecare dintre m ările noi, aşezările noi de la U ri- Ucigaşii dc fe m e i; C R lVIU A . m isiune despre şi pentru condu­
(..v. « *.
noi ne putem aduce contribuţia la cani, Călan, Hunedoara, Gurabarza Străinul (seriile I şi a Ir,'a^ ‘ n.e' cătorii auto ; 17,30 Cîntâ Angela
cunoaşterea trecutului istoric al lo­ etc., trebuie consemnate in docu­ m atograful „M uncitoresc^; B n iJ . Moldovan ; 18,15 Ziare, ziarişti,
ca lită ţii prin cercetarea şi populari­ mente, redate cu toate binefacerile O norabilul Stanislas agent tereţ opinii ; 19,03 A lbum de rom an­
zarea tra d iţiilo r locale, prin colecţio­ lor socialiste pentru viaţa m uncitori­ Un prieten tre locuitorii comunei îşi formea din raionul Brad deplasat — cinem atograful „Steaua rţie , ţe ; 19,50 Transmisiunea concer­
narea de documente, monede, bla­ lor, pentru viaţa tuturor cetăţenilor. zâ biblioteci personale. Num duminică în localităţile Zdranţt, G U R A B A R Z A : Parisul vei tu lu i orchestrei simfonice a Ra-
zoane, ceramică, unelte etc., etc. Cer­ Gindesc că ar fi utile cîteva pro­ apropiat în luna trecută am vîndut cJ1 M ihâileni, Blăjeni, Buceş şi cinem atograful „M inerul , tB A dioteleviziunii ; 22,30 Moment
După-piatrâ.
cetările pe care le întreprindem pe puneri şi sugestii rare să ducă la în valoare de 2536 lei. 1LILIA : M a rilyn — cincm agia- poetic ; 23,07 M elodii de pretu­
plan local le putem valorifica, după impulsionarea m uncii de cercetare — Ce acţiuni se organîzea' a" Cu acest p rile j s-a rispuns la fui „V ictoria" ; In tîlm rc cispi- tindeni.
părerea mea, prin comunicări ţinute Ş tiinţifică în domeniul istoriei. Pen­ Gheorghe Dumitrache, directo­ cum, cînd se desfăşoară /una peste 150 de întrebări diţ\ diver­ onul — cinem atograful „2 Au-
în societatea de ştiinţe filologice şi tru v iito r ar fi bine ca munca de cer­ ru l şcolii din Bretea Strei, este că rţii la sate" ? se domenii de activitate printre gust” ; TEIUŞ : .Index - cenţa-
istorice sau p rintr-o strînsâ colabo­ cetare ştiin ţifică în domeniul istoriei unul dintre cei mai cunoscuţi oa­ — Pe lîngâ serile litera'* s.>m7 intelectualii care s-au C la s a t togralul „V ictoria _ ZLAN A ' Televiziune
rare cu Muzeul regional din Deva, să fie mai m ult îndrum ată şi meni din comună. C iti tor pasio­ pozioane, recenzii şi a lt/aclluru la sate cu aceste brigăzi u to ţi- 40 de m inute pînâ in »
cu Casa regională a creaţiei popu­ sprijinită, să se formeze pe lingă nat, el este un neobosit difuzor care au loc la biblîotec^no' fice am intim pe medicii M in i^n cinem atograful „M uncitoruf O-
lare sau cu institutele de isto­ Muzeul regional, Biblioteca regională voluntar. Cu pasiunea unui edu­ mai orgar.iizat expoziţ» ae . r : L iviu şi U iiică Iosif, pe proft. r ASTIE : îndrăzneţul ParRlan 17,3U Fotbal Steagul roşu —
rie. Apoi. noi ne putem aduce o cator se ocupă de răspîndirea cu vînzare la sediul ^operativei sorii Popa Zanfirache, Nedeicu — cinem atograful „Patina' Re­ Espanol-Barcelona ; 19,00 T e lejur­
substanţială contribuţie la întocm i­ sau Casa regională a creaţiei popu­ cuvîntului scris. Aproape zilnic agricole de producţie^ l a ş coa­ Florica. Mocanu M aria, Rîza Ion, gina cînlecelor — cinematrafuL nalul de seară ; 19,15 Pentru t i­
rea m onografiilor locale ale satelor lare un centru de documentare al stă de vorbă cu ţăranii coopera­ la generală din •loca:aLe‘ ™eiS0* Rusu Constantin, pe ju riş tii Fale „Flacăra1* ; CUGIR : U ltim ca­ neretul şcolar; 20.00 Din viaţa
ori oraşelor unde funcţionăm . In co­ istorici locale caic să poată pune Ia tori, le ascultă preferinţele lor nai, îm i propun c ' n •această Ştefan, Buta Vasile. Wacsman valcadă spre Santa C ruz- c i­ a n im a le lo r; 20,30 „T in e re ţe ";
dispoziţia cercetătorilor bibliografia referitoare la cărţi, discută des­ 21,30 Gong : Emisiune de in fo r­
laborare cu profesorii de geografie, necesară ; să existe o mai judicioasă pre conţinutul şi eroii unor ro ­ lună să mai c o n tra i form a­ H arold şi Circu Teodor. nematograful „U.M.C.- ; ls Q*1 mare şi cultură te a tra lă ; 22,00
de lim ba română, cu învăţătorii şi coordonare pe plan regional a cer­ mane. De aceea a in tra t in o- rea a încă 15 b ib liteci personale. M STAN tot ce s-a întîm plat - Program de romanţe : Cintâ M ia
In scurt timp #ncă cîţiva oa­
a lţi oameni pasionaţi în valorifica­ cetărilor ce se întreprind, uneori în bişnuinţa oam enilor din comună meni din sat vo' avea in tovă­ corespondent Rraful J Noiem brie" : : Draia, A urelia J u rj şi Ştefan Lâ-
Cine eşti d-ta, d-lc S orgc-- ci­
rea trecutului şi redarea prezentului, mod izolat, iar lucrările elaborate să să vină la el ca la un prieten a- răşia lor pe Sa<ovcanu> Arghezi nematograful „Progresul" -orhu zărescu ; 22,30 T elejurnalul de
se pot întocmi monografii şi publica fie d irija te oficial spre diverse edi­ propiat, să-i ceară părerea despre şi Eminescn, Es£ un semn al pă­ Biblioteci — cinematograful „Sebe?; A - noapte ; B uletinul meteorologic.
în Editura ştiin ţifică sau alte edi­ tu ri din Bucureşti pentru a putea fi o nouă carte pe care s-o citească. trunderii tot rrBi largi a că rţilo r POLDUL DE SU S : Cuitc re­
— Cum Izbutiţi
să antrenaţi
uşeşte în dragoste — cinetogra-
la sate, a setei de noi cunoştinţe
turi. luate în evidenţa planului editorial oamenii la lectura că rţilo r ? şi de satisfacere a nevoilor spi­ personale fu l „23 A ugust"; H AŢEţ U lti­
Ţ inind seamă că avem o regiune pe anul în curs. — Foarte simplu. Este cunos­ rituale. „ . „ „ In cadrul lu n ii c ă iţii la sate, mul m iliardar — cinem ^raful
bogată in urme istorice, de la paleo­ înarmate cu teoria m aterialism ului cută dragostea ţăran ilor coope­ M A R I A BARA in comuna Vaţa din raionul Brad Popular ; IL IA : Samba cine­ PENTRU 24 ORE
litic u l îndepărtat şi viaţa străbunilor dialectic şi istoric, cadrele didactice ratori pentru carte. Ei învaţă din corespondentă se desfăşoară o intensă a ctivi­ m atograful „Lum ina". Vreme nestabilă cu cerul mai
daci, la m ult frâm întata viaţă a ţă­ specializate sau cei care îndrăgesc ele cum să smulgă păm întului Brigăzi tate cu cartea. Recent, căm inul m ult noros şi înseninări locale
roade mai bogate, petrec clipe
rănim ii in oiinduirea feudală, Ia domeniul istoriei, cu pasiune şi per­ plăcute in tovărăşia unor eroi cultural, în colaborare cu b ib lio ­ noaptea. Izolat se vor semnala
viata zbuciumată a clasei muncitoa­ severenţă, vor obţine rezultate valo­ din literatura beletristică. Eu nu ştiinţifice la sate teca comunală şi cooperativa de R ă d i c ploi slabe ia r in regiunea de m un­
te ninsoare. V înt moderat, local
consum din localitate, a între­
re în orindnirea capitalistă, putem roase în cercetarea elementelor de fac altceva decit să le aflu preo­ prins o acţiune de formare a bi­ cu intensificări temporare, din
aduce o contribuţie însemnată la cer­ istorie locală. cupările pe care Ie au şi în func­ Cinci brigăzi ştiinţifice ale bliotecilor personale. In urma a- sud şi sud-vest. Temperatura,
ţie de acestea, să ]e recomand Comitetului pentru cu llu ră şi artă PRO GRAM UL I : 5 ,(p»K *.
cetarea, prelucrarea şi cunoaşterea ceslei acţiuni, 58 de tin e ri şi-au ziua va fi cuprinsă între G şi 13
Prof. C. IORGOVAN cărţile pe care vor trebui să le joc şi voie bună ; 5,40 suri Şi
unor fenomene istorice naţionale care Hunedoara citească. M u lţi, foarte m ulţi din- alcătuit biblioteci personale. polci interpretate de nfară ; grade iar noaptea între — 2 şi 3
S. M A R IN fi,15 Transm item pentr sate; grade. Dim ineaţa şi seara se va
semnala ceaţă.
Un om corespondent G,22 Jocuri ; 6,45 Salupios dc
MATERIALELOR de prisos? I
lUrm are din pag. I)
Conducerea sectorului
a luat
M U C A T E potrivită. Trecut tind pe vind prin Wetăfeni. puidaţiţie drumuri
măsura pe care a socotit-o cea mai
toate brigăzile, binecunoscut in
abataje nimeni nud mai primea, DRAGA GEORGICA, gineruî şef al şantieru­ la uite. mi-otn zis s-au consemnat cele
ia lucrările de întreţinere se lui (uite că-mi scapă | in cazul de fată Bi- spuse de mine in proce*
iratescu nu mai poa-
K A S F U M B E M A B V L simfea in schimb nevoia unor oa­ făcute, caut să mă (in numele), s-au înscris la ’să se desfăşoare. Aici sul verbal..
Conform promisiunii
meni. Şi l-a repartizat, finind cont
A dat din mină a le­
mulţime
cuvînt o
dc
de cerinţele acestor lucrări, la de cuvînt, trimitindu-ţi constructori, care mai i s t ă operativitate hamite şi a plecat spre
noul loc dc muncă. cu regularitate cile o de care venind cu pro­ inie nu jucărie. Să treburile lui.
Marin Burghiu se simte perse• misivă pe săptămînă. In puneri valoroase pentru zi numai cum i se pun Uite vezi, dragă Ceor-
Reportajul „R e la ţia : caval" şî „E cam scump te în depozitul de repar­ comerciale să fie schim­ in roate amicului
cetăţean — in stituţie pu­ g a z u l " vizau di ie rt tizare, cît şi completării bat num ărul de telefon cutat. Rămas dc prisos peste tot cea de astăzi ifi voi po­ îmbunătăţirea muncii. firocvatescu gică. cită .preocupare'*
b lică' apărut în nr, 3448 O.C.L. din ruionul Brad, sortim entelor ce uu lip ­ al inspecţiei comerciale nu este dispus sd meargă la în­ vesti o intimplare aliată Dintre aceştia mi-a re­ fată de oameni există la
al ziarului nostru, subli­ conducerea acestei uni­ sit prin ridicări directe de stat, cure nu mai co­ treţinere. Cere să i se iacă drep­ la rîndu-mi în urma unei ţinut atenţia cuvhituî ţi­ Nu vreau să lungesc şantierul nr. 4 al ÎCSH?
nia in prim ele rîndui i : tăţi comerciale ne-a răs­ de la I.C.K-A. Deva". respunde cu cel in iţia l, tate. să tie repartizat din nou în deplasări pe şantierul nui reprezentant al zi­ Scrisoarea pentru a-(i Mă gindeani să scriu
„Cu convingerea că cele puns. Scrisoarea este în­ Heferindu-se la calita­ iar asupra prezentării abataj, la cărbune. întrebat care nr. 4 al Întreprinderii darilor, pe nume Iosif povesti ce s-a mai dis­ despre aceste treburi to­
ce vor fi consemnate in soţită de menţiunea : tea produselor de pani­ m ărfu riîor in vitrine, brigadă l-ar primi, nu poate răs­ de constritcfii siderurgi­ Farhas. Era nemulţumit cutat la şedinţă. Destul varăşilor din comitetul
continuare vor constitui „articolul l-am p rim it ca ficaţie. c o n d u c e r e a prin produse, sau m ula­ ce Hunedoara. omul. la fel ca şi ceilalţi că. zilele trecute, mai
un preţios sprijin, mobi- je, s-a h o tâ iit ca atunci punde. Şi totuşi stăruie. Stăruie sindicatului pe întreprin­
un sp rijin în munca or­ O.C.L. din Brad ne in­ cînd un produs sau altul membri ai brigăzii din precis in 15 februarie,
ganelor locale şi că vor lizim lu-nc ca în continu­ formează: .S-a făcut un să creadă că tofi cei ce-1 cunosc, Mă aflam aşadar, in- dere. înainte de a mă
fi rezolvate cit mai repe­ are să luăm măsuri mai nou instructaj com isiilor lipseşte din unitate să tofi tovarăşii de muncă au gre­ tr-una din primele zile care face parte, pentru m-am abătut iarăşi pe la hotărî să fac acest lucru,
de — in interesul îm bu­ operative şi să fim mai de recepţie şi gestionari­ fie înlocuit şi cel expus şit. şi el este cel neindreptâtit, ale lunii februarie, la că zicea el. unor brigăzi Hunedoara, pc la briga­ îti cer şi ţie părerea ;
n ătăţirii co ndiţiilor dc exigenţi p rivind buna o- lor de la magazinele de în reclamă. stăruie să ceară audientă cînd in­ lotul nr. 4 al sus-aminti- ce muncesc la spital li da in care lucrează zi­ să scriu sau nu?
muncă şi dc viaţă ale oa­ provizionare şi deservire desfacere a pîin ii. care Răspunsul conducerii tr-o parte cind in alta. tului şantier. După ter­ se repartizează cu re­ darul Farîzas. Mă aştep­ Prietenul tău,
a oamenilor m uncii". si-au şi început activita­ O.C.L. com erţ-m ixt Brad,
m enilor — începem re­ gularitate lucrări imporj tam să-l intilnesc mul­ IO N IC Ă.
portajul nostru". Ceea ce Am reţinut din răs­ tea, iar cu întreprinde­ promite. Credem că, în Ce răspuns să dea conducerea minarea programului de taute. pe cind ei siiţ ţumit, vesel optimist.
apropiatul raid
pe care
a urm at — constatări pe punsul trim is redacţiei rea de panificaţie din îl vom lace în unităţile minei Vulcan cererii prezentate lucru, toti constructorii DRAGA IO N IC A ,
teren — fapte aparent că articolul apărut a fost Brad s-a stabilit ra pro­ vizitate anterior, cele re­ în ultima audientă de tovarăşul s-au adunat pentru şe­ purtaţi de colo, colo ' Ţi-ai găsit. Era mai că­
mărunte, dar care, în analizat, in ziua de 8 fe­ dusele a căror calitate se latate în această scrisoa­ Burghiu ? Cui să-i răspundă: in­ dinţa lunară a grupei diferite remedieri şi rj trănit decit la şedinţa Scrisoarea ta ui-a in­
realitate, sint probleme bruarie, intr-o şedinţă dovedeşte necoi espunzâ- re le vom în tîln i mate­ tereselor generale ale colectivu­ sindicale. Am luat şi cu paraţii. de grupă sindicală a- dignat. prietene. Dc a-
ce se cei- grabnic rezol­ de lucru cu toţi respon­ toare să nu fie livrate în rializate in fapte. lui. bunului mers al producţiei Au ascultat cu alene mintitâ. ccca Hi şi răspund ime­
vate au făcut ca unele sabilii de unităţi, iar lu­ reţea". loc in sala de şedmfe to(i cei prezenţi la )- diat. Cred că şi de data
organe vizate să ţină crăto rilor de In unităţile In ce priveşte ambala­ Bradul a răspuns. Dar sau să-i pregătească lui Burghiu, pentru că, drept să-ti - Ce ai omule, îl în­ aceasta şi-a băgat nasul
cont cu mai multă ope­ în care s-au constatat de­ jul care e stocat în uni­ reportajul nostru nu a in mină un pat cald. confort şi spun. mă interesau pro­ dintă. Au notat in :arf- treb eu contrariat ? Nici
rativitate de sublinierea ficienţele semnalate în tăţi (reproducem textu­ vizat numai unităţile pe deasupra să-i ofere şi un sa­ (elele lor şi inginerul 2/ acum nu eşti mulţumit ? Birocratescu. De aceea
relatată mai sus. Cum cî­ ziar li s-au cerut să răs­ al) s-nu lunt măsuri de O.C.L. Au fost consem­ lariu pe măsura pretenţiilor ? blemele ce urmau să le al şantierului şi pe- - Nu-s tovarăşe Ioni­ te sfătuiesc să scrii ne-
teva din materiale apă­ pundă pe loc. In scrisoa­ expedierea lui la fu rn i­ nate şi deficienţe de la discute oamenii care lu­ şcdintele comitet tlui că (de unde mi-a aflat intirziat tovarăşilor din
rute în acest reportaj, ca re se mai subliniază : zor. iar care se ridică de Sfatul popular raional Are oare solicitudinea, răbda­ crează la noul spital din sindical de secţie, afati conducerea I.C.S.H.-ului.
cele cu titlu l „Incognito S-au luat măsuri de a- către I R.V.A. s-a insis­ din Brad, de la p o licli­ rea îndreptăţită a oamenilor un Hunedoara. în sală. Mai mult tliai. numele nu ştiu). Nu-s. Poate se hotărăsc dinşii
nică si de la I.G.O. Aş­
prin unităţile comercia­ provizionare a u n ită ţilor tat ca să se efectueze la teptăm, aşadar, să com­ capăt ? Ce răspunzi, tovarăşe Bur­ L-am auzit pe tovrnşul Crezi cumva că s-a re­ să pună lucrurile la
le", „M isterul telefonu­ cu produse de brînse­ tim p S-a dispus, de a- pletăm răspunsul Bradu­ ghiu ? După prezentarea u- inginer şef cum i-i ?r> zolvat ceva din tot ce punct.
lui 58", „M ulaje sau caş­ turi. alît cu cele existen­ semenea, ca in unităţile lui. nui referat de către in- Eu închei şi îti doresc
mis omului di fetd s-a promis la şedinţă ? mult bine. Nu uita că
cu toată lunea, că Da de unde. Tot aşa sin- aştept pe curind veşti
se va ocupa perscna! tem purtaţi de ici. colo. noi de la tine.
levizorului apar răsturnate. E- camere cu un fascicul electronic fornia) a declarat câ, în cursul
leclul este instantaneu, vecinul de 1.700 kW. ultim elor 18 luni, la spitalul din de rezolvarei cazu­ Degeaba şi-au notat şe­ Cu am iciţie,
nu rezistă şi închide imediat a- Noul agregat reprezintă un e- această localitate, 28 de pacienţi lui. fii in carnetele, degeaba GEORGICA
pa râtul. lement im portant al noii secţii de au suportat inlocuirea mai m ul­
oţeluri elaborate în vid, construit tor valvule cardiace. O trip lă în ­
- f UN NOU TIP DE ARZĂTOR la uzină cu doi ani în urmă. locuire a fost executată în trei
Ing. A lexandr Ekerkunst, de la Cuptorul cu mai multe camere cazuri şi o înlocuire a valvulelor
In stitu tu l de termotehnică din cu fascicul electronic a fost ela­ m itrale şî aortice în 20 de cazuri. In multe locuri orele de
+ V U LC A N U L ETNA ÎŞI descompus „m untele", făcind să Lodz (R.P. Polonă), a lucrat tim p borat la Institutu l de cercetări Patru pacienţi au suportat o în­
dispară „cea de-a doua Etnâ". de 20 de ani la punerea la punct condus de cunoscutul om de ştiin ­ locuire a valvulelor m itrale şî LA IINTĂ audienţă nu sînt respec­
C O N TINU A A C T IV IT A T E A a unui arzător de tip nou. ţă Manfned von Ardene. In cu- tricuspîde şî într-un caz s-a tate.
- f TELEVIZO R ÎN CULORI rînd. la Hennigsdorff, în apropie­ procedat la înlocuirea valvulelor
A ctivitatea vulcanului Etna CU TRANZ3STORI In uzinele metalurgice, în sec­ re de Berlin, va începe produc­
continuă in tr-un ritm intens. Co­ Firm a japoneză „labau" a pus ţiile de fo rjă si presă se încing ţia industrială a acestui cuptor. aortice şî tricuspide. Din 28 de
loana de lavă ce se revarsă din în vînzare un aparat de telere- m ilioane de tone de metal. Focul cazuri nu s-a înregistrat nici un
deces. Se pare câ valvula tri-
craterul de nord-est, care a atins o cepţie în culori, cu un ecran a- din cuptoare face să se oxideze + SUDURA ELEC TR O LITIC A cuspidă este afectată mai frec­
lungime de 3 l<m, continuă să a- vînd diagonala de 20 cm, îar greu­ rapid suprafaţa oţelului şi a fon­ Cercetătorii argentinieni au per­ vent decit se consideră în gene­
vanseze de-a lungul regiunii Vă­ tatea fiind de aproxim ativ 7 kg. tei. Un remediu radical ar fi în­ fecţionat un procedeu pentru su­
ile del Leone, unde datorită ob­ depărtarea aerului din cuptoare, ral, valvula pulmonară fiind cea
La acest televizor se foloseşte un darea pe oaie electrolitică a u- mai rai1 lezată.
stacolelor constituite de lava pie­ tub cu o singură rază electronică în care oxidează metalul. Dar fără nor metale sau aliaje (cupru, pla­
trifica tă de-a lungul m ileniilor, loc de trei. Tubul, denum it „co- aer procesul de ardere este impo­ tină, fier, crom, alum iniu). Păr­
torentul este deviat în mai multe ilorm etron", este o perfecţionare a sibil. ţile care urmează a fi sudate a l­ > FE S T IV A LU L M A N D A ­
ram ificaţii. C raterul continuă să sistemului propus ciridva de La- Arzătorul lui Ekerkunst funcţio­ cătuiesc catodul, iar anodul este R IN U L U I ÎN F LO R IT
arunce, pînă la înălţimea de 400 wrence. Consumul de energie e- nează cu un amestec de oxigen şi form at dintr-un cablu de fie r ; e-
In localitatea Agrigenlo,
din
de m etri, bucăţi de rocă. In ace­ lectrieâ este de circa 30 W de la un gaz. In tim pul arderii nu se lectrolitul este o soluţie de car­ Sicilia, s-a deschis tradiţionalul
laşi tim p. craterul central emană o reţea cu curent alternativ şi de formează „evantaiul" caracteris­ bonat de sodiu. P rin introducerea „Festival al m andarinului înflo­
gaze care se înalţă sub formă de 20 W de la o baterie. tic flăcării. Toată căldura este i- curentului, în ju ru l catoduluî se rit". In cadrul acestei m anifestări,
noi'i m ari, alb-gâlbui. radiatâ de capul încins al arză­ formează o mantie de hidrogen
+ ELECTRONICA ŞI torului. numeroşi rapsozi populari, aşa-
Cantitatea uriaşă de pietriş, ce­ In noul arzător se realizează o şi abur, părţile de sudat se încăl­ n u m iţii „cantastorie", interpretea­
nuşă şi nisip aruncată din crater V E C IN II DE A PAR TAM EN T mare concentrare a căldurii — zesc pînă la punctul de topire şi ză în principalele pieţe ale ora­
a produs un fenomen curios care In magazinele din Anglia au 1650-1800 de grade. se sudează, fără ca m etalul să se şului, programe constind din cîn­
nu a putut fi observat decît tim p apărut recent nişte dispozitive oxideze. Noul procedeu s-a dove­ tece şi versuri inspirate din fo l­
de 15 minute. Datorită densităţii pentru „dom olirea" aparatelor de + OTELURI CU GRAD d it a fi foarte bun, în special pen­ clorul sicilian. Paralel cu aceas­
atmosferei şi a curenţilor de aer, radio şî televizoarelor vecinilor. tru termocupluri. tă manifestare, în aceeaşi locali­
toată această masă de materiale Acestea sînt indicate, mai ales, in ÎN A L T DE PU R ITA TE tate, a început Festivalul inter­
a luat forma unui munte cu ace­ cazul cind vecinul dă drum ul a- Uzina de oţeluri speciale ,,8 > ÎN LO C U IR EA V A LV U LE LO R naţional de folclor, la care par­
laşi p rofil ca al Etnei. situat la paratului cu toată puterea la ore Mai 1945“ din Freital (R. D. Ger­ CARDIACE ticipă reprezentanţi din mai
mică distanţă de adevăratul vul­ Urzii din noapte. De îndată ce a- mană) a început producţia ex­ Doctor Norman E. Shumway, multe ţări din Europa şi Africa.
can. S-a crent astfel impresia râ pesi pe un buton, fn aparatul ve­ perimentală a unor varietăţi de profesor de chirurgie la Faculta­ In cadrul festivalului a fost inau­ — Oamenu uştcuulu să stea dc voi bă cu dumneavoasl iă. Cc le
Etna s-a dublat. După un sfert de cinului se aude un zgomot infer­ oţeluri cu un înalt grad de p u ri­ tea de medicină a U niversităţii gurată o expoziţie de artă fig u ­ spun tovarăşe. .
oră, însă, a lţi curenţi de aer au nal, iar im aginile pe ecranul te­ tate într-un cuptor cu mai multe din Stanford (Palo Alto — C ali­ rativă despre folclor şi peisaj. - Spune-le că sint plecat pe teren.
- Şi ieri lot aşa le-am spus..
— Atunci spune-le câ nu tn-tun întors^