Page 59 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3462

Din activitatea organizaţiilor de partid I P E T R I L A :

DE LÂ SUBREDACŢIA
IM M a W M I M M M B M B M B B IM B B M M d B i> 'r*aciag«em Jigat— B W M — 1' i i — ■ i ■ 111 rm " I 11 l I

Respectarea disciplinei tehnologice NOASTRĂ VOLUNTARĂ

c u ' h c r C ° C K
ÎNSEM NATE d e p ă ­ stanţial la dobindirea zarea transportului de P R O D U S E LE
în dezbaterea comuniştilor ş ir i DE PLAN succeselor am intite. smoală în topitoare*,
.Reducerea conţinutu­
un
Punînd
accent
deosebit pe ridicarea APO RTUL M IN E R I­ lui de m aterial solid în f a B r ,c h D E cO N SEPVC
circuitul de reciclare a
ca lifică rii, organizarea LOR cărbunelui 0-10 mm*,
Comitetul de partid al oţelăriel o pierdere de peste 5 milioane de al m uncitorilor, îm bunătăţirea mun­ mai bună a muncii, fo­ „Reducerea consumu­ j£k
M artin nr. 2 din C.S. Hunedoara a lei. Consumul excesiv la acest ele­ cii politice la fiecare loc de muncă losirea celor rnai avan­ Aplicarea procedee­ lui de apă şl a subgra- / /
analizat recent într-o şedinţă ple­ ment s-a datorat in mare măsură etc. sate metode de lucru şi lor avansate de m un­ nulaţiei la alimentarea
nară modul In care colectivul aces­ nerespectării instrucţiunilor de lu ­ Com uniştii au făcut cu acest p ri­ asigurind funcţionarea că, introducerea tehni­ elevatoarelor de respă-
tei secţii şi-a îndeplinit sarcinile la cru. le j mai multe propuneri care să agregatelor cu randa­ cii noi, traducerea in lare 0-3 şi 3-10 mm"
viaţă a
măsuri
unor
principalii indicatori ai planului pc Discuţiile purtate în şedinţa ple­ ducă la îm bunătăţirea m uncii in ment sporit, preparato­ etc., sint doar cîteva / / J
anul 1965. nară a com itetului de partid au a- toate punctele de lucru, şi în speci­ r ii din Petrila au ob­ tehnico - organizatorice teme de inovaţii caic
bine chibzuite şi a p li­
Referatul prezentat de tov. ins* rătat şi căile principale prin care al în cele cheie, ale secţiei. ţin u t im portante depă­ carea in iţia tive lo r: * Do­ aplicîndu-se vor contri­
loan Ivanriuo. adjunct al şefului de pot fi reduse consumurile specifice: Cu multă atenţie s-a analizat şi şiri de plan. uă cim puri de cărbune bui la îm bunătăţirea
secţie, ca şi discuţiile ce au urm at respectarea tehnologiei, înscrierea e- modul în care se îndeplinesc sarci­ In prim a lună din a- din fiecare aripă de a- procesului tehnologic.
au scos in evidenţă că în cursul a- laborării şarjelor în duratele prevă­ nile prevăzute la export atît în p ri­ cest an, producţia re­ bataj cameră, in fie­ Anul acesta s-au în­ fabricate din f r u c tŞ/
nului 1965 harnicul colectiv al oţe- zute. lucru corect pe şarjă, prelun­ vinţa liv ră rii la termenul prevăzut cepţionată de la minele care schimb*" şi .N ici registrat la cabinetul
lăriei şi-a îndeplinit şi chiar depăşit girea campaniei de exploatare a a oţelului, cit .şl In cea a cerinţe­ Petrila, Lonea. D îlja şi un vagonet de cărbune tehnic un num ăr de 18 'PROASPETEDUPĂ
«uminile de plan ce i-au revenit pe cuptoarelor, gospodărirea atentă a lor privitoare la calitate. Ei şi-au Aninoasa a fost depăşi­ rebutat pentru şist v i­ propuneri de inovaţii
anul 1965 Au fost date peste plan m aterialelor, evitarea risipei, asigu­ exprim at convingerea că în anul 1966 tă cu 3.033 tone cărbu­ zibil*", au permis m i­ din care două s-au a- TEHNOLOGICE MODEME
23.362 tone de oţel, productivitatea rarea unui mers ritm ic al cuptoare­ vor obţine rezultate şi mai bune în ne peste prevederi, pro­ nerilor din Petrila să plicat, iar 10 se află în *ei % SÎNT BOGATE ÎN VITAMINE
muncii pe secţie a fost depăşită cu lor, reducerea rebuturilor, ridicarea îndeplinirea sarcinilor ce le stau în ducţia netă la cărbuni extragă cantitatea de fază de experimentare. (4^ - ___ r-rîrîu n CXinENTA Ovs\
4,2 la sută şi s-au realizat economii nivelului de cunoştinţe profesionale faţă. spălaţi (preparaţi), s-a 767 tone de cărbune Inovaţia privind modi­
la preţul de rost ce depăşesc suma depăşii cu 3.914 tone peste prevederile pla­ ficarea desinlcgratoare-
de 6,5 milioane lei. fuţă de plan, iar In ce nului lunii ianuarie. lor concepută de m ai­
Principala concluzie care s-a des­ priveşte cărbunele spe­ Cele mai frumoase strul losif M aior şi lă­
prins Insă dîn dezbaterile plenarei In atenţie, înrâtâmînfc! cial pentru semkocs succese le-au obţinut cătuşul Szedlacsck Eu­
a fost aceea că realizările oţelarilor s-a realizat o depăşire colectivele sectoarelor gen. contribuie la îm ­
puteau fi şi mai bune dacă s-ar fi a prevederilor de plan IV şi II, precum şi b ri­ bunătăţirea procesului
respectat întotdeauna disciplina teh­ cu 1.817 tone cărbune. găzile conduse de m i­ de fabricare a briche­
nologică a producţiei. Inginerul Uie Plenara lărgită a Com itetului oră­ la zi ; exercitarea unui control per­ Realizările la cărbune nerii Stan Constantin, telor ovoîde. Apreciata
Marinescu sublinia în cuvin lu l său : şenesc de partid Haţeg a analizat re­ manent şi altele. preparat se dntoresc Şi Vasile Sidorov. loan este şi inovaţia lăcătu­
şului Ştefan Brînzan,
sporirii indicelui de re­
— Noi puteam obţine rezultate cent, felul in care se desfăşoară în- NICU SliUCTIEA cuperare cu 1.2 la sută Cîşlaru. Aurelian lon i- p rivin d modificarea şu­
m ult mai bune deeît cele pe care le văţăm înlul dc partid. Din m aterialul lector — propagandist al Cabi­ fată dc planificat. Ca­ tă, Nicolae Botennu şi ru b u rilo r cuplum buri-
avem. fără eforturi deosebite, dacă prezentat la plenară, din discuţiile netului raional dc partid Haţeg litatea cărbunelui pre­ m u lţi a lţii. ior de la transmisia
nu am fi avut alilea abateri de la purtate, a reieşit că m ajoritatea or­ parat s-a îm bunătăţit mare din secţia briche­
ceea ce numim sarcină de serviciu. ganizaţiilor de partid conduc com­ SE DEZVOLTĂ M IŞ­ tai, care le măreşte re­ FABRICA CHIMICA MARC MEA
Tovarăşii care au luat cuvin lul au petent învăţăm întul. cursanţii işi în­ pi in reducerea cu 0.5 CAREA DE IN O V A Ţ II zistenţa la rupere şi le
criticat aspru pe m aiştrii, topitorii, suşesc şi aplică în activitatea lor de Şi în organizaţia de bază nr. 7, la sută a procentului prelungeşte durata de
pe cei din hala de pregătire şi tu r­ zi cu zi cele învăţate. schimbul B. de la E.M. Petrila, s-a de cenuşă. Introducerea tehnicii utilizare. raionul Fâget, regiunea Banat
nare care n-au manifestat atenţie Practica a arătat că nivelul calita­ dezbătut felul in care se desfăşoară Schim burile conduse noi constituie o preo­ Preparatorii se mîn- produce şi livrează fărâ repartiţia pc baza de comenzi ferme :
pentru respectarea instrucţiunilor tiv al învătâm întuluî de partid de­ învăţăm întul de partid. Cu acest p ri­ de Aurel Onen, Gheor­ cupare şi pentru ino­ dresc şi cu inovatori
cunoscute. In schimbul condus dc pinde în marc măsură dc pregătirea lej a reieşit că m em brii de partid se vatorii de la Preparnţia ca Ştefan Perdi. loan
m aistrul Aurel Pasconi, de pildă, propagandistului, de experienţa şi de achită cu simţ de răspundere de sar­ ghe Gaer, llie M inroff, de cărbuni din Petrila. Rădcscu. Elisei Boţan, * OJET DE VIN;
prim -topitorul A nton Bucur de la felul in care el ştie să se folosească cina statutară privind pregătirea lor lacob Rusan, Irim ie A- Pentru rezolvarea celor Traian Moldovnn, loan
cuptorul 3, din cauza neatenţiei a de materialele ajutătoare etc. M ajo­ politică şi ideologică. Această pregă­ ron, Vasile Suciu, Va- mal importante proble­ Suba. Ştefan Zlegnea- * ACETAT DE SODIU ;
evacuat o şarjă sub temperatura ritatea propagandiştilor au o frec­ tire a lor este uşurată de faptul că sile Paul, precum şi e- me ale procesului pro­ nu, losif Filim on. Şte­ * ULEIURI DE FLOTAJIE ;
ducţiei a fost in iţia t un
normală, ceea ce a dus la o pierdere venţă bună la pregătire P rintre cei învăţăm întul se desfăşoară pe schim­ chipele de întreţinere concurs de inovaţii pe fan Moroz şi a lţii, care
dc 15000 leg. de oţel. mai activi se numără Pom piliu Tâ- buri, existînd astfel o bună prezenţă au adus o serie de per­ O LICHID DE FRtNA;
sală, loan Bojiu, lu liu Vocs, Tiberiu St o largă participare la dezbateri. ale tov. Constantin baza obiectivelor din
Pentru abateri de la instrucţiunile P rintre cei care iau cuvîntul cu regu­ planul tematic pe acest fecţionări m aşinilor şi
tehnologice au fost critica ţi şi maiş­ Ciura şi alţii. Seriozitatea cu care ei M iu, Latculilc Franclsc, an. Temele au fost agregatelor preparaţiei. * LICHID ANTIGEL.
laritate şi aplică în practică cele în­
trii Dragomlr Stuparu, H. Costau. se pregătesc se reflectă şi in modul văţate se numără com uniştii loan Goncv.l Sigismund, popularizate în toate Constantin Băduţă,
Cornel Raţiu, Petru Mureşan, Du­ cum cursanţii îşi însuşesc temele pre­ Jurca, Cornel Pălraşcu, loan Vincze Hancheş Sabin, care au secţiile pentru ca fie­ Gheorghe Ecobcscu, E-
m itru Cuşmlr. Aron C iixa, şefii de date. în rezultatele pe care ei le ob­ şi m ulţi alţii. executat reparaţii de m llian Doboş. A ndrei Comenzile se vor adresa direct la serviciul livrâri al fabricii.
brigăzi şi prim -topi lo rii Grigore ţin în producţie. care m uncitor să poată Loy, Franclsc Schneider Informaţii suplimentare la telefon nr. 2 Marginea.
ţSogdan, Ga.şpar Pîrva şl a lţii, Sînt însă şi organizaţii de bază, G Ă IN Ă p e t r u calitate la utilaje au lua parte activă la re­ (din colectivul subre-
unde învăţăm întului nu i se acordă corespondent contribuit în mod sub­
f P articipanţii la discuţii s-au oprit zolvarea lor. „M ecani­ dacţiei voluntare)
apoi asupra principalelor căi de toată atenţia. De observat este că
creştere a productivităţii muncii, re­ propagandiştii de la aceste locuri nu
pregătire.
ducerii preţului de cost şi îmbună­ participă la cursurile de loan Pora,
P lin ire el se numără
tă ţirii ca lită ţii oţelului.
Gheorghe Nemeş, loan Seredenciuc,
La analiza căilor care duc la scă­ A urel Adămoni, M. Popescu şi a lţii.
derea preţului de cost, de pildă, mai Un alt exemplu care dovedeşte insu­
m ulţi tovarăşi s-au oprit asupra ne­ ficientă preocupare pentru desfăşu­
cesităţii reducerii consum urilor spe­ rarea invutăm inlului il constituie ră-
cifice la fero-mnngan (material pe mîneren în urmă cu predările şi se-
care ţara noastră îl im portă in mare m inariile la cercurile de învăţăm înt
proporţie). Iero-aliaje. u tila j de tu r­ de la şantierul 3 construcţii, U.H.C.C,
nare. cărămidă refractară etc. Ple­ şi de ia alte unităţi.
nara a recomandat ca întregul co­ Pentru remedierea neajunsurilor
lectiv să-şl îndrepte atenţia în p ri­ semnalate, plenara a adoptat şi un
mul rind asupra acelor elemente
rare au greutatea specifică cea mai plan de masuri. Planul prevede p rin ­
mare in preţul de cost. S-a exem­ tre altele : analiza (in luna februa­ H1MD0M-DEVA
plificaţi că depăşirea cu 1,24 la sută rie), a felului cum se desfăşoară în-
a consumului de u tila j de turnare vuţăm întul de partid în toate orga­
(cifră pcntnj anul 1965) a însemnat nizaţiile de bază, aducerea le cţiilo r
— angajeazâ muncitori ne calificaţi care după practica
Ne sprijin pe activul fără de partid •legală pe şantiere, vor putea să se califice în meseria da :
— zidar, dulgher, instalator electric în construcţii şi lăcă­
In activul nostru fără de partid In anul care a trecut am realizat tuşi mecanici auto, pentru şantierele din Deva, Valea Jiului
6int cuprinşi 18 tovarăşi. Num ărul planul la to ii indicatorii. Unele
ar putea să pară a fi mic. Dar, im ­ succese am obţinut şî în luna ianua­ — Petroşani, Alba lulia şi Cu gir.
portant este că organizaţia de bază rie. O contribuţie însemnată la aces­
se ocupă de acest activ, il antrenea­ tea şi-au adus şi tovarăşii din activul
ză in diferite acţiuni, îl educă, se fără de partid, printre care se numă­ Lămuriri suplimentare se primesc de la serviciul personal şi
sprijină pe el. In acest fel organi­ ră M aria Buda, D um itru Frăţilâ. Oc-
zaţia de partid şi-a extins m ult in ­ tnvia Szolkoi, Mariana Ciuhat, Eu­ formarea cadrelor din trust strada Dr. Petru Groza nr. 24, te­
fluenta in rindul salariaţilor oficiu­ gen Mureşan şi a lţii care sint exem­
lui P.T.T.R din Alba lulia. Acest lu ­ plu de disciplină şi solicitudine. lefon 2042 Deva sau la sediile şantierelor.
cru este dovedit şi de modul con­ Delegaţii S.M .T.-urilor din regiune au incepnt lucrările de înlocm ire o planului de aprovizionare pc
ştiincios în care lucrează marea ma­ TUDOR A. JORGA anul 1967. IN FOTO: La întreprinderea de aprovizionare nr. 12 din Sim cria, delegaţii consultă piesele a-
joritate a salariaţilor noştri. corespondent Ilale în depozit. * Foto: V. ONOIU

CU PRIVIRE LA CULTURA CARTOFULUI IN ANUL 1966

B cultura cartofului. P articipanţii — specialişti şi practi­ premergătoare pentru cartof, cum sînt cerealele puioase, legum i­ încol|iţ cu 30-35 zile înainte de plantare după tehnica cunoscută. turile irigate o constituie fertilizarea corespunzătoare a terenului

Recent a avui loc Ia Tlraşov o consfătuire privind
Loturi le semincere se amplasează după cele maî bune plante
U nităţile care dispun de aparatul magnetodiaflux, îl voi folosi
şi aplicarea la tim p a udărilor, in care scop trebuie luate măsuri
cieni din întreaga Iară — oii adoptat recomandări p ri­ noasele anuale şi trifo iu l. Terenul ales va fi gunoit, arat din toam­ pentru ii.io lţire a cartofilor. organizatorice adecvate.
vind cultura cartofului în acest an. Recomandările au nă şi distanţat la circa 300 m de culturile de cartofi pentru con­ Plantarea cărţoiului se face cînd temperatura solului este de Combaterea bolilor şi dăunătorilor cartofului este o condiţie
sum şi dc terenurile pe care în anul precedent s-a cultivat cartof. 6-0 grade Celsius, Ia adîncimea de 10 cm, urmărirulu-»e ca durata foarte im portanta pentr u obţinerea unor producţii mari.
j fost elaborate pc baza noilor rezultate ale cercetărilor In regiunile de eîmple. ca şi in zonele favorabile unde există plantării să nu depăşească 5-6 zile in regiunile de eîmple, 10-12 Dintre boli, cele mai mari pagube le produc rîia neagră, mana
j ştiinţifice, a experienţei u n ită ţilor fruntaşe şi propunc- posibilităţi de irigare, loturile semincere se vor amplasa în peri­ zile în zona de dealuri şi 15-20 zile în zona umedă de munte. cărţoiului, innegrirea bazei tu lp in ii, putregaiul umed şi virozele,
| iilo r făcute in cadrul consfătuirii uim ind a fi aplicate m etrul amenajat. Pe loturile semincere se recomandă aplicarea tu­ In primele zile din perioada optimă se voi planta cartofii pe lo­ iar dintre dăunători Lîndacul de Colorado.
î dilcrenţial, corespunzător condiţiilor specifice din fie­ turor m ăsurilor agrotehnice indicate pentru cultura cartofului, a- turile semincere şi apoi pe supraleţele din cultura mare. Pentru prevenirea riiei negre şi localizarea acestei boli în zonele
care unitate cultivatoare. cordindu-se o atenţie deosebită in co ltirii la lum ină a tuberculilor O deosebită grijă se va acorda asigurării densităţii de plante contaminate se voi respecta cu stricteţe prevederile dispoziţiilor de
inainle de plantare, asigurarea plantării cit mai tim p u rii, e lim i­ la hec tar. Densitatea optimă este de 40.000-50 000 cuiburi la hectar carantină date de C onsiliul Superior al A g ricu ltu rii, in zonele
Directivele Congresului al )X-len al P.C.H. pentru dezvoltarea nării plantelor degenerate în tim pul vegetaţiei, executării la tim p pentru soiurile tirz ii şi sem itîrzii şi de 50.000-55.000 cuiburi la hec­ contaminate se vor folosi la plantare numai soiuri rezistente.
agriculturii în perioada anilor 1966-1970 prevăd ca in amil 1970, a lu cră rilo r de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor, tar pentru cele tim p u rii şi sem itim purii. Pentru cartofii destinaţi In prevenirea celorlalte l>oli criptogamice se va avea o grijă
producţia totală de cartofi să creastă cu tel puţin 1.200.000 tone alegerii şi sortării riguroase a cartofilo r înainte de depozitare. consumului tim puriu este recomandată o densitate mai mare, deosebită pentru înlăturarea de In plantare a tuturor tuberculilor
fată de producţia medie anuală realizată in perioada 1960-1965 de 55.000-65.000 cuiburi la hectar. bolnavi, atacaţi de aceste boli.
pe aproape aceeaşi suprafaţa. FOLOSIREA RAŢIONALA A ÎNGRĂŞĂMINTELOR Distanta cea mai indicată intre rînduri este de 70 cm, In condiţii In cîmp. pentru prevenirea şî combaterea manei cartofului, se
Pentru realizarea acestei sarcini este necesar să se cultive car­ de cultură mecanizată, şi de 60 cm cînd lucrăr ile de în g rijire se vor aplica tratamente cu zeama bordeleza in concentraţie 0,75-1 la
to! i pe terenurile cele mai corespunzătoare, să se generalizeze in Cel mai bun Ingrăsămînt pentru cartofi este gunoiul de grajd, fac manual, llistanţa între cuiburi pe rinei se stabileşte în func­ sută, bine neutralizată, cind apar primele pete pe suprafaţa fru n ­
producţie soiurile raionale, să se reînnoiască sistematic cartofii care sporeşte producţia piuă la un vagon la hectar. Cantitatea cea ţie de densitate. zelor. Tratam entele se repetă după fiecare ploaie mai mare de
de săminţă, să se Iară lucrările agrotehnice in perioadele optime mai economică tic gunoi de grajd este de 30 tone in regiunile Tehnica plantării diferă în funcţie de posibilităţile de mecani­ 10 mm.
prin extinderea mecanizării. umede sau in condiţii de irigare şi 20 tone in regiunile mai se­ zare. Cu maşinile existent-.» se poate extinde planta rea seinimeoa- Pentru combaterea glaciarului de Colorado se vor aplica obliga­
Posibilităţile mari pentru sporirea producţiei de cartofi în ţara cetoase. Eficacitatea cea mai mare a gunoiului de grajd se reali­ nizatâ a c u ltu rii cartofului mai ales în unităţile mari cultivatoare toriu următoarele tratamente chimice după indicaţiile staţiilor de
noastră sint demonstrate de recoltele obtinule in numeroase uni­ zează cind atesta se dă toamna, o dată cu arătura adîntă. In zona care dispun de puţine braţe de muncă. In acest scop se folosesc prognoză şi avertizare: la cartofii tim p u rii si sem itim purii se a p li­
tăţi agricole .socialiste: 32.000 kg/ha. in medie pe 150 ha, la Sta­ umedă, pe solurile reci se obţin rezultate bune şi in cazul cind se cultivatoarele CPU-4,2 echipate cu marcatoare de m u lu ri şi de că un tratament cu Delox 25 emulsionabi) in concentraţie de 0,75-1
ţiunea experimentala agricolă Suceava, în anul 1963: 26.700 kg ha dă primăvara. Gunoiul tle grajd bine ferm entat dă rezultate foarte cuiburi. Prin această metodă se realizează o distanţă egală între la sută sau prăfuîri cu Delox 5 in cantitate de 25-30 kg ha; la car­
în anul 1964 la gospodăria agricola de stat Rădăuţi; 20.000 kg/ha, bune cind se aplica la cuib, în cantitate de 5-10 tonc/ha. cuiburi pe rînd şi o plantare în rînduri drepte, condiţie principală tofii tirz ii se aplică două tratamente cu unul din produsele ară­
la cooperativa agricolă de producţie Ghimbav, regiunea Braşov, In ce priveşte ingrăşămintcle chimice, cele mai economice spo­ pentru mecanizarea lucrărilor de în g rijire a cultu rii. tate mai înainte. Prim ul se aplică pe calc umedă la apariţia în
şi 22.000 kg-ha la cooperativa agricolă de producţie Davideni, re­ ru ri tle producţie se obţin cînd se folosesc doze moderate şi anu­ După aşezarea manuală a tuberculilor in rigole, cu ajutorul cul­ masă a larvelor clin generaţia I. iar al doilea prin prafuire la n-
giunea Bacău, in anul 1965. me, I50-2U0 kg ha azolat dc amoniu şi 250-300 kg lin superfoslal. tivatorului CPU-4,2 echipat cu rai iţe, se execută acoperirea car­ pariţia in masă a larvelor din generaţia a ll-a.
Sint multe asemenea exemple in toate regiunile, cate dovedesc Pe solurile aluvionare şi pe solurile brune podzolice uşoare se re­ tofilor. Ju.
însemnatele rezerve de care dispune agricultura pentru creşterea comandă să se a p lic i 150-200 kg ha azotat de amoniu şi 150-200 Pe terenurile in pantă, plantarea trebuie să se facă de-n lun­
producţiei şi la această cultura. kg/ha sai e potasică. Pe toate tip urile de sol insă. cea mai mare pro­ gul curbelor de nivel, iar rindul de tuberculi se bilonea/ă. Pentru Obţineiea de producţii mari de cartofi trebuie să constituie
In complexul de masuri care contribuie la sporirea produc tini, ducţie se obţine cind se asigură o fertilizare completă şi anume, culturile destinate consumului tim puriu în condiţii de irigare, principala preocupare a specialiştilor agronomi clin ţara noastră,
soiurile valoroase au nu rol hotârîlor, lu perioada 1966-J970 se 150-200 kg, ha azotat de amoniu. 250-300 kg/ha supei loslat si 100- plantarea se face pe biloane, aşezînd tuberculul pe latura bilonu- lu acest scop trebuie folosită cit mai bine baza materială existentă.
vor cultiva următoarele soiuri tim p urii si sem itim purii: Irisch, (*ob- 150 kg ha sare potasică. Iui expusă soarelui şi aplicînd la fiecare cuib 400-500 grame O atenţie deosebită trebuie să se acorde asigurării cartofilor de
bler. B inlje, Urgenta, Pierwiosnek. Gîilboba. Braşovean. Carpa­ Administrarea suporfosfnlulul şi a sării polasice se face toam­ înrnniţâ, sămînţă, in licoare unitate cultivatoare, de către consiliile agricole
tin şi Bucur. Aceste soiuri asigura cartofii de consum de la înce­ na o dală cu arătura adinca, iar azotatul de amoniu o dată cu exe­ Plantarea se face la 8-10 cm adincime în "zonele umede şi la şi trusturile Gostat.
putul verii şi pentru export. cutarea lucrărilor de pregătire a terenului înainte de plantare. 12-14 cm in zonele mai secetoase şi in cîmpie. Pentru extinderea mecanizării lucrărilo r din cultura cartofului
Pentru generalizarea in producţie a soiurilor valoroase, înce- Executarea lucrărilor de în grijire. Imediat după plantare, tere­ în scopul executării Iov in perioade scurte de tim p şi în număr
pînd din acest an. consiliile agricole vor identifica culturile de LUCRĂRILE SOLULUI nul se grupează cu grupa reglabilă cu colţii înapoi, l.a c in a două corespunzător, trebuie luate măsuri pentru buna reparare a ma­
cartof bune de săminţă din soiurile raionate şi vor organiza schim­ săptâmîni de la plantare, terenul se grupează din nou, iar în tim ­ şinilor şi agregatelor, aprovizionarea cu piese de schimb etc.
bul cartofilor bum de săminţă cu cei de c onsum. Pentru a forma tuberculi mari, plantele au nevoie de un sol bine pul răsăririi se face cea de-a treia grupare. Trebuie asigurate, de asemenea, inseclofungic idele nec esare şi
Producerea cartofilor de sAminţu in vederea reînnoirii se va face afinat in profunzime, ru un conţinut ridicat în apă şi substanţe In perioada de vegetaţie, cu lturile sc prăşesc de 3-4 ori in funr- u tila ju l corespunzător cu adaptările cerute pentru efectuarea la
numai in unităţi specializate situate \n zonele cu cele mai corespun­ nutritive. Aceste condiţii se realizează printr-o bună lucrare a ţie de precipitaţiile căz.ute. In regiunile umede, o dată cu praşila tim p şi in cele mai bune condiţii a lu cră rilo r de combatere a bo­
zătoare condiţii de clima si sol. din legiunile: Braşov, Mureş-Aa- solului. a doua se face şi muşuroirea care se repetă a doua şi chiar a lilo r şi dăunătorilor
tonomâ Maghiara şi Suceava. C antităţile de cartofi necesari pen­ A dîntim en arăturii ele toamnă este în general de 25-30 cm. Ex­ treia oară In regiunile de cîmpie, muşuroirea nu se face deeit Se va organiza înşiruirea temeinic ă a mecanizatorilor, brigadie­
tru loturile semincere vor fi stabilite anual de către conducerile cepţie fac aluviunile uşoare, unde se recomandă 20-22 cm şi tere­ in condiţii ele irigare. rilor, şefilor de echipă si producătorilor din regiunile cultivatoare
un ită ţilor agricole socialist- şi consiliile agricole. nurile in pantă, unde adîncimea de 25 cm s-a dovedit cea mai de cartofi. In colaborare cu cercetătorii de la staţiunile experi­
In zonele foarte favorabile si favorabile cu ltu rii cartofului, lotul bună. Pentru mecanizarea praşilelor, cultivatoarele CPU-4,2 se echi­ mentale se vor organiza Ia rasa agronomului, in fiecare regiune,
scmincer va ocupa 30 la suta din totalul suprafeţei cultivate cu car­ Cind cartoful urmează după plante care se recoltează vara tim ­ pează cu cuţite săgeată, iar pentru mecanizarea m uşuroitului se discuţii cu inginerii agronomi privind măsurile de bază pentru
tofi. Pe 6 la sută din aceasta suprafaţă se vor planta in fiecare an puriu, se fac două arături: una la 18-20 cm imediat după recolta­ echipează cu rariţe cu aripi reglabile. sporirea producţiei de cai toi i.
cartofii de săminţă, iar pe restul de 24 la sută se înmulţeşte ma­ rea plantei premergătoare şi cea de-a doua in toamnă, la adinci- Prima praşilă se execută la 10-14 cm adîneîme, iar următoarele O grijă deosebită trebuie acordată, de asemenea, organizării de
terialul de săminţă. In acest Tel, unitatea agricolă are posibilita­ mea de 30 cm. Primăvara, arătura de toamnă se pregăteşte dife­ clin ce în ce mai în fată. loturi semincere în unităţile cultivatoare clin fiecare regiune. Con­
tea să-şi asigure în permanenţă cartofi de sămînţă pentru în­ rit in vederea plantării. Dacă terenul a ieşit din iarnă nebătătorit, Irigarea cărţoiului se recomandă îndeosebi in regiunile de stepă siliile agricole trebuie sa sprijine producătorii individuali pentru a
treaga suprafaţă cultivată pentru consum. In zona de cultură a imediat ce se ponte ieşi la cîmp se grupează cu grapa reglabilă, şi de silvostepă, unde se cultivă soiurile tim p urii. Cînd irigarea se generaliza in cultură soiurile raionate şi a aplic a măsurile agroteh­
cărţoiului tim puriu, in fiecine au se aduc, de asemenea, cartofi de iar înainte de plantare, cu grapa cu discuri. Daca arătura este pu­ face pe brazde, se aplică 4-7 udări cu cile 700 mc apă la fiecare nice c oi espunzătoai o, i:i care sc op să se organizeze loturi demon­
săminţă produşi in um'.nţile specializate. ternic taselă, se recomandă o arătură la acIîncimcM de 16-18 cm, hectar, realizind o normă de irigare de 2.80U-4.900 mc apă. Cind strative.
Incepind cu ioamr.:i anului 1966 se vor livra cantităţi importante urmată imediat de grăpal. irigarea se face prin aspersiune, se dau cu 2-3 udări mai m ult, re­ Aplicarea diferenţiată a com plexului de măsuri agrofitotehnire,
de cartofi de săminţă. produşi în zonele am intite, pentru a fi cul­ C artofii de săminţă se aleg riguros, oprind pentru plantat nu­ duc înd noima de udare la 300-500 m r apă la hectar. Irigarea se generalizarea experienţei u n ită ţilor fruntaşe si introduc erea tehni­
tiva ţi pe loturile semincere ce se vor organiza în anul 1967, la mai tuberculi sănătoşi, unilorm i ca mărime şi greutate. Pentru cul­ face mai ales in laz.a de imbobocire pînă la căderea flo rilo r. cii noi vor djce la creşterea producţiei de cartofi şi satisfacerea
gospodăriile de stat şi cooperativele agricole. tura tim purie ca şi pentru loturile semincere, cartofii se pun la Condiţia esenţială pentru obţinerea de producţii mari la cul­ cerinţelor sporite ale economiei noastre naţionale.