Page 6 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 6
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
RĂSPUNS LA S E P O A T E F A C E
CAREA JUSTA SCRISORILE O APROVIZIONARE MAI BUNA
ISTEMULUI DE NOTARE NEPUBLICATE In întreaga regiune se desfăşoară mai multe luni de zile bufetul din corespunzătoare a adus în magazin
narul nou, din lipsa unei îndrum ări
in aceste zile adunările generale ale
tionar, iar tov A Buştea, a arâtat
cooperativelor de consum. Din lucră M in tia stă închis dm lipsa unui ges m ărfuri, care nu erau specifice locu
O nltii problemă care logic al notei imbold, nor şcoli cum sint L i nici un moment că nota V G are apă caldă rile acestor adunări sînt scoase la că U.R.C.C Ilia nu ridică la tim p lu i. greu vandabile.
Aceleaşi neajunsuri s-nu semnalat
se discută dc multe ori dată uneori pentru si ceul din Simeria, Şcoala dată elevului pentru iveală succesele obţinute de coope produsele achiziţionate, din care cau
pe marginea sistemului linţă. în scopul dc a generală din Sîntandrei, răspunsurile orale sau rativele de consum săteşti în desfa ză se produc pierderi şi degradări. si la alte unităţi. Ca urmare din co
de notare este legată smulge pe un anum it Şcoala generală „Di*. Pe lucrări scrise constituie Locatari» blocului V6 au sesi cerea dc m ărfuri către populaţie, in O problemă larg dezbătută a fost operative au lip sit produse solicitate
de relativitatea acestuia, elev slab din inei'ţia no tru Groza" şi altele sînt o mare răspundere pen zat ziarul nostru că, datorită u- valorificarea surplusului de produse si cea privind apărarea şi dezvolta cum sint încălţăm inte de cauciuc, îm
aspect foarte bine rela telor slabe în cate s-a cunoscute multe cazuri tru profesori şi trebuie nor deficiente, in acest bloc nu agronlim cntnre ale ţăranilor coopera rea avutului obstesc. Aceasta cu a- brăcăm inte de lină. articole de blă
tat de E. Rusii in „A r- obişnuit să se compla in care o notă „neobiş să fie cit mai obiectivă. există apă caldă. La sesizarea tori etc. tit mai m ult cu cit in* anul trecut nărie. sine de cai*, cuie dc construc
licolc adresate profeso că. Există în clasă de nuită" pentru un anu A consemna obiectiv ca noastra. Sfatul popular al oraşu In discuţiile purtate au fost scoa s-au constatat unele sustrageri dm ţii etc.
Nici planul (le achiziţii nu a fost
rilor'*. In această pro exemplu un elev slab. m it elev, fam iliarizat litatea unui răspuns sau lui Hunedoara ne răspunde că se la iveală si uncie deficienţe care gestiuni. A ici s-a critica t faptul că realizat la nivelul stabilit. O vină
blema. trebuie făcută o cu m ullc note de 4 in mimai cu note m iri in a unei lucrări este o intr-adevăr aşa stau lucrurile. De se mai manifestă in activitatea coo angajarea unui gestionar nu s-n fă o poartă consiliile sătesti care nu
distincţie clară în to t catalog. De cite o ii e care s-a complăcut, l-a problemă de conştiinţă altfel, se arată în răspuns, in a- perativelor in ce priveşte aprovizio cut cu consim ţăm intul adunări» să s-au preocupat dc achiziţionarea
deauna intre nota de ascultat nu ştie, iar electrizat, i-a dezvoltat profesională. Nota, mo ceeasi situaţie se află şi blocu narea şi deservirea populaţiei. teşti, cum prevede statutul.
examen şî notele din la scoală vine cu teme dorinţa de a repeta suc m entul notării, e mo rile V5 şi V7. Cauza este lipsa Redăm mai jos cîteva aspecte de surplusurilor (le produse agionlim en-
tim pul anului şcolar, le nefăcutc. Dar iată cu cesul obţinut in faţa cla mentul emoţionant, este amplasamentului liber, necesar la asemenea adunări relatate de co IO AN ON1TA tarc ale cooperatorilor.
CAPRĂ HRISTACHS
care să măsoare lotden- într-o bună zi vine cu sei şi i-a m obilizat e- răsplata socială a m uncii executării acestor reţele. Totuşi respondenţii noştri. şeful serviciului organizarea corespondent
una exact cantitatea si temele făcute. Pentru nergin şi voinţa, smul- elevului şi trebuie foar aşa cum ne asigură Com itetul m uncii dc masă al U.R.C.C.
calitatea cunoştinţelor profesai- aceasta fiind o gîndu-t din rîndul ele te bine gîndită. Elemen executiv al Sfatului popular o- Rezultate Hunedoara P a rticipanţii la adunarea coopera
elevilor, in tim p ce in surpriză si o dovadă a vilo r slabi. tele subiective cum sint răşenesc Hunedoara. în tre p rin tive i de consum din Brad au scos
decursul anului aces unui început bun il şi In afară de aceste in- aprecierile anticipate, derea de construcţii siderurgice îmbucurătoare Sub de asemenea în evidenţă că realiză
tea pot varia. Astfel, de ascullă. Elevul începe ccix’ări insă. făculc dc notele date aceluiaşi e- (I.C.S H ) care execută lucrarea rile obţinute in anul trecut în apro
multe ori profesorul e problema bine, mai ezi profesor cu scopul de a lev de nit profesor, com a luat măsuri pentru ca in luna B ilanţul pe care l-au făcut partici posibilităţi
pus in situaţia ca note tă, se redresează, profe aduce pe drum ul bun portarea disciplinară a ianuarie să se termine racordul panţii la adunarea cooperativei dc vizionarea şi deservirea populaţiei
sînt m ult sub nivelul posibilităţilor^
le pe care le dă în sorul îl sprijină si pro unii elevi slabi, punîn- elevului nu trebuie să la reţeaua dc apă caldă. consum din comuna Veţel. raionul Departe (le a satisface, planul de n-
cursul trim estrului sâ blema e rezolvată. U r- dvi-i conştient in situa- influenţeze niciodată. După rele relatate in răspun Ilia a fost deosebit de îm bucurător. Adunarea generală a cooperativei
iui depindă strict de Ezitarea profesorilor în sul p rim it la redacţie înseamnă Este demn de a m intit faptul că în anul din comuna Brănişcn, raionul Jlia a piovizionarc a fost realizat în pro
cantitatea cunoştinţelor momentul notării, cons că în prezent VC are apă caldă. trecut reţeaua de desfacere a coope calificat activitatea din anul trecut cent de 95 la sulă, iar cel de des
asim ilate ca la examen. tatată cu ocazia m ultor rativei s-a îm bunătăţit prin constru ca fiin d sub nivelul |X )sibilităţilot. facere de 94 la sută. In cuvintul lor
Sint profesori care controale la şcoli, arată irea unor noi magazine universale şi Din dezbateri a reieşit că planul de tov. Florin Dcnen din satul Lunco-
davi note bune, pentru PROBLEME că se dă în general o Calitatea afelicjă bufete in localităţile M intia, Munce- aprovizionare cu m ărfu ri n fost rea iiiI (Ic Jos, Petru Tomcscu şi Augus-
tin Paur din Dumbrava dc Jos, Ion
a maica interesul ele luptă intre elementul o- lul M ic şi Veţel. Noile unităţi au fost lizat doar in proporţie de 90 la sută,
vului pentru o chestiu PEDAGOGICE biecliv şi subiectiv la dotale cu m obilier modern şi asigu cu 91 la sută, In desfacere cu amă Alexe din Crişan au critica t lipsa (le
ne. elevilor care m ani- notare, si acesta este Tov. Carol Frenţoiu a sesizat rate cu un bogat sortim ent de m ăr nuntul şi 01 la sută la prestări servi preocupare pentru studierea atentă a
lestă silinţă şi voinţă în un lucru bun. p rintr-o scrisoare redacţia zia fu ri. Aceasta a contribuit la o mai cii. In plus gestionarul A urel Dane cererii (le consum a populaţiei, cît
însuşirea cunoştinţelor, In momentul notării, rului de faptul că la atelierul de bună aprovizionare a populaţiei. De din satul T îrn ăviţa a sustras suma si faptul ră în aprovizionare s-au
aşa cum am putut cons menză nota. Profesorul ţii neobişnuite, există si profesorul nu trebuie reparat radio şi televizoare din asemenea s-a arătat că planul valo de 8.000 lei. sim ţit dese goluri In m ărfurile de
tata dc m ulte ori cu ştie că dacă i-nr mai unele subieetivisme la să scape niciodată din oraşul Călan al cooperaţiei meş ric )a achiziţii a fost depăşit cu GG Cum era şi firesc delegaţii Ia adu lar?ră circulaţie.
Cooperativa insă a reuşit să-si rea
ocazia controlului pe pune o singură întreba notare, în ceea ce p ri vedere că nota are un teşugăreşti, lucrătorul loan Ri- la sulă. narea generală au criticat activita lizeze in procent de 12G In sută pla
teren, la d iferite scoli re care să adSucească veşte atitudinea profe efect pozitiv de încura po.şan. nu are o atitudine cuvi M erită n fi subliniat faptul că în tea consiliului si pe fostul preşedinte nul de achiziţii.
in urma asistcnţelor e- conţinutul răspunsului, sorului şi „gusturile" a- jare si imbold spre ac incioasă fa|ă de clienţi şi ca lu anul trecut cooperativa a obţinut un al acestuia Nicodim Gaşpar, pentru In discuţiile purtate m em brii coo
fectuate în clasă. Se elevul ar tăcea. Teme cestuia. Astfel, atit Ja tivitate, dacă este obiec crările efectuate aici nu sint de beneficiu de 200.000 lei. lipsa de preocupare si interes in în
explică de exemplu lec liile cunoştinţelor lui examenele de admitere tivă şi corectă ; dim po calitate. In cuvintul lor unii delegaţi au deplinirea ind ica torilor dc plan. peratori au făcut propuneri preţioa
se pentru activitatea dc viitor.
ţia nouă. Prin întrebări, sint şubrede si pentru cit şi la examenele de trivă, ea are un efect Cercelînd cele sesizate U.R.C.M. scos în evidenţă posibilităţile de îm In cuvintul său tov. Tovică Manca
profesorul caută să sti că sînt nelegate între m aturitate, cu ocazia negativ si descurajant Deva ne-a comunicat că intr-ade bunătăţire a a c tivită ţii (le viitor. Tov. arăta că magazinul din satul Boz a IU S T IN I AN PODF.ANU
muleze judecata, aten ele nu ar rezista In în controlului efectuat de dacă nu corespunde re văr lucrurile sînt întocmai. Faţă stat închis tim p de trei luni deoarece inspector şef al U. R. C. C.
ţia si interesul elevilor. trebări. Dar este .oaie cile ori nu se pot auzi a lită ţii cunoştinţelor e- de această stare de lucruri tov. M iron Fechctc a criticat faptul că de nu a avut gestionai*. U lte rio r gestio Hunedoara
Profesorul remarcă in cazul ca profesorul să-i discuţii de telul : levilor, fie că e micşo loan Ripoşan a fost sancţionat
clasă un elev căruia ii încerce chiar acum „re — Eu i-am dat nota rată p rin tr-o severitate conform statutului cooperativei
sticlesc ochii din cauza zistenţa cunoştinţelor"?' 10 ! exagerată, fie că e mă pentru executarea de lucrări ne- 7 5 ® , • V . t ■ m* f y
>-“-C > - *4ii
atenţiei v ii si a intere Nemaipunind însă elevu — Nota 10 ? Păi n-ai rită in mod constant corespunz.ătoai e şi comportarea
sului m anifestat pentru lu i întrebări, care l-ar văzut cum s-a încurcat p rintr-o indulgenţă ne necuviincioasă faţă de clienţi. De S] » 7 1
lecţie. I se pune o în duce sigur la nota 4, la m ijlocul demonstra întemeiată sau printr-o asemenea s-a dispus repararea a-
trebare şi se vede că îşi pune profesorul în ţiei ? indiferenţă dăunătoare. paratului dc radio astfel incit 1 i i
este adînc în temă. La trebarea : ce notă să-i — Ba am văzut. Dar Nota acordată după me să fie în perfecţii stare de func
sfîrşitul demonstraţiei dau ? Nota 5 ? Dai* cum am văzut cum s-a si rit creează satisfacţie ţionare.
el se scoală si face o ob să-i pun numai 5 oînd descurcat. Dumneata morală, in tim p ce cea In cazul a m intit s-a luat legă
servaţie interesantă, ne „a ştiut to t“ ? Elevul crezi că academicienii nedreaptă slăbeşte auto tura şi cu reclamantul. Baschet Orâşlie 32-32. Băieţi, scria I: Hune- le alpine si nordice pe p îrtiile de la
aşteptată. In asemenea poale rămine cu im pre nu se încurcă niciodată ? ritatea profesorului. Toc (loara-Orâştie 41-39; Deva-Brad 39- Straja.
situaţie, profesorul scoa sia că el si cînd ştie nu Toiul nu-i sa nu te în mai de aceea, in lum ina se repară 34; Deva-Orăştie 53-21; B rad-llune- La sfîrsitul celor două zile de în
te stiloul, merge la cate I se recunoaşte ceea ce curci. Totul e să ştii să sarcinilor trasate de C am pionatele doara 50-2G; Brad-O râstic 109-30 ; treceri, tin e rii sportivi de la M ine
dră si îi pune un 10. ştie. Şi profesorul pune le descurci. Cine a gin- partid pentru ridicarea Deva-T luncdoara 51-32; seria a 11-n: rul Lupcni nu avut satisfacţia dc a
Desigur se pune între nota 7. A ici se pune o d it singur se încurcă, continuă a ca lită ţii m un Cîtiva cetăţeni din comuna Bre Alba-Sebes 09-32; Alba-Pctroşani 31- cuceri trofeul com petiţiei. Pe locul
barea : m erită elevul nouă întrebare Oare din dar se încurcă cu folos. cii, este necesară din tea Română, raionul Haţeg s-au şcolare, 40: Scbes-Pctrosani 3G-51. )! s-n clasat Energia Paroşeni, iar pe
10 ? Poate că nu şi-a punctul de vedere al Iar alteori, la alt can partea cadrelor didactice adresat redacţiei cu o scrisoare Finala a avut loc între echipele locul III Ş.S E. Petroşani.
scris temele de casă. cunoştinţelor compara didat se poate asista la o exigenţă tot mai mare, prin care reclamau faptul cu po faza regionala din Deva şi Petroşani. T inerii bns- Desfăşurarea probelor, în special
Poate că el nici nu şi-a tiv cvi alţi elevi din cla discuţii de felul ; care să fie însoţită insă dul de peste liu l Strei este s tri chetbalişti din Deva au cistignt cu a celor alpine, a o fe rit o spectaculoa
învăţat lecţia de zi şi să este acest 7 m eritat ? — Eu i-am pvis 8 ! întotdeauna de p rin ci cat, ceea ce îngreunează circula In zilele (le 29 şi 30 ianuarie ac. scorul de 40-35. Pentru locurile 3-4 să întrecere sportivă la care şi-au
se trezeşte cu o aseme Desigur nu. Dar acest 7 — Cum 0 ? Cind nu pialitate şi obiectivitate, ţia în satele aparţinătoare co s-au disputat în sălile de sport ale au luptat echipele din Brad şi Alba. adus contribuţia tin e rii schiori.
nea apreciere. Este a- nu este o medie, e o a făcut nici un fel de neuitîndu-se nici un munei. liceului „ Eccebal" şi Şcolii pedago Formaţia din Brad a cistignt cu sco Tim pul foarte prielnic a permis
devărat. Nota pusă in notă dc probă, o încu greşeală ? moment faptul că pro In răspunsul trim is Hc Sfatul gice din Deva Întrecerile (le baschet rul de 73-32 desfăşurarea în bune condiţiuni a
fluenţează insă nu nu rajare în scopul de a-1 — Dar ciad am cotit fesorul are întreaga răs popular al raionului Haţeg se a- fete şi băieţi, faza regională (lin ca In urma acestor rezultate s-a sta concursului.
mai elevul ascultat, ci încerca pe elev dacă în puţin din drum, n-ai vă pundere pentru apreci rntă că datorită debitului m ărit drul campionatelor şcolare. La între b ilit urm ătorul clasament: Fete: 1. L. IS TKATE
întreaga clasă. In urma v iito r nu va reacţiona zut că nu mai ştia în erea justă a cunoştinţe dc apă, din luna iunie anul tre ceri au participat cele mai bune e- Liceul „Tloria, Cloşca şi Crişan" Alba corespondent
punerii acestei note, e- pozitiv si nu-şi va schim cotro s-o ia ? lor şi priceperilor elevi cut. podul a fost deteriorat. U l chipe şcolare npnrţinînd liceelor (lin Iulia: 2. Liceul „Lccebal" Deva ; 3;
lc vii îsi vor da seama ba atitudinea faţă de Din cele de mai sus lor. terior s-a luat măsura de a cons regiune care tim p de două zile s-au Liceul „A vram lancu" B ra d ; 4. L i Spartachiada de iarnă
că profesorul apreciază învăţătură. Ţ inta e de se poate constata răs trui o punte care să permit,» c ir străduit să realizeze întreceri de bu ceul „A urel V la icii" Orăstie. Băieţi :
favorabil, atunci cind a-l face pe acest elev punderea deosebită pe rro f. ŞOOŞ ANDREI culaţia pietonilor. De asemenea na calitate şi să acumuleze punctele 1. Liceul „Decebnl" Deva; 2. Liceul a tineretului
la lecţie gindeşti şi ai codaş să ajungă măcar care o are orice cadru Şeful secţiei învăţăm înt în cursul lunii decembrie s-n necesare, lată rezultatele tehnice : Petroşani; 3 Liceul „A vram lancu"
in iţia tivă la 5, dîndu-i încredere didactic în momentul început repararea podului car? Fete: Alha-L'eva 50-40: Alba-Brad Brad; 4 Liceul „M oria. Cloşca şi C ri întrecerile din cadrul Spartachia-
Tot delicată e şi pro în posibilităţile lui de a sta b ilirii notei. Tocmai a S talului popular va fi term inală complet în cursul 58-38 ; Orăşlie-Dcva 22-40 ; Drad-O- şan" Alba luiia. dei de iarnă, faza pe asociaţie, se
blema efectului psiho învăţa. In practica u- dc aceea nu trebuie uitat orăşenesc Deva semestrului I ac. râşlic 29-2G; Brad-Dcva 25-47; A lba- Cu aceasta ocazie s-an remarcat desfăşoară în aceste zile cu intensi
o serie de elemente talentate, de
perspectivă. Au lăsat o impresie bu tate. In u ltim u l tim p sp o rtivii A*b-
ciaţiei Voinţa Deva şî-au desemnat
nă Dumitrescu Pelin din Alba Iulia
Manifestări culturale şi Bolcu M arin din Deva. De aseme cam pionii la tenis de masă, şah, pa
tinaj, schi şi săniuţe urm ind ca pînă
nea s-an evidenţiat Pop Rorlica. Bo-
la lu februarie sâ se mai dispute f i
dea Lucia, Voina Dorina, Mhv.a M a
rin. Corina Vlad, Lilinnn Dorica iar nalele la Irîntâ, haltere, orientare
la băieţi N. Popescu, 1. Hăduţ, O. S ir- turistică si tir. Cele mai disputate
prohe au lost la şah, schi şî tenis de
In rîndul lu cră to rilo r (lin unităţile Alba IuIia a luat fiin ţă un cor cu nn. N. Mnrinescu. D. D um itru. M. masă. Piuă acum din cei 342 sportivi
cooperaţiei meşteşugăreşti ale regi peste 1G0 de persoane, iar brigada f Jîffciriftfer in Boehis si a lţii. M erită a fi eviden si sportive rare au luat parte la în
unii noastre, se desfăşoară in aces artistică dc agitaţie a cooperativei ţia ţi în mod deosebit profesorii Via- treceri au fost declaraţi cîştigătorl
te zile de iarnă o intensă activitate Solidaritatea din Deva a pus în sce nu Mol (Iova n din Alba Iulia si Ste- aî probelor urm ătorii concurenţi :
cultural-cducntivă. In aceste unităţi, nă un nou text. „Să spunem tot", lian Popcscu din Deva ale căror echi Tenis dc masă. băieţi : Gh. Csikos.
au fost organizate 10 lectorate (le care aduce în scenă momente din pe au cucerit prim ele locuri fete: Irina Tatai. Schi: Fond ju n io ri
cultură generală si c iclu ri de con viaţa şi preocupările coopeiatori- ş. g iie o r g h e H. Anton Klotz, ju n io ri î: V iito r
ferinţe. care sînt urm ărite cu viu lor. PEISAJ DE corespondent H rubi. seniori : Petru Baleia Cobo-
interes (Ic sule de meşteşugari. A ici Aspecte specifice a ctivită ţii ce se rîre ju n io ri II: A drian Jura, ju n io ri
ci iau cunoştinţă despre bogăţiile desfăşoară în cadrul cooperativelor IA R N A Concurs de schi 1: A drian Rovinaru, seniori:
V ictor
şi frum useţile patriei, înflorirea e- meşteşugăreşti cuprinde si textul Maici*. Slalom, ju n io ri I Adrian Ro-
conomiei naţionale, despre obliga brigăzii artistice de agitaţie a co îarna s-a făcut sim ţită şi în rîn vinarii, seniori: V ictor Maicr. Şah
ţiile lor ea părinţi în educarea co operativei Jiul din Petroşani. Prin dul sp ortivilor din regiunea Hune băieţi: Emil Pîrlîţeanu, fete: Feli» ia
piilor. programul „Să rezolvăm corespon doara, în mod oficial, prin organi M ihăilâ. Patinaj: Mircea Radu Să
Interesul cooperatorilor faţă de denţe" sînt satirizaţi cei care ma zarea cu cîtva tim p în urmă a p ri niuţe cu o persoană, ju n io ri : loan
ridicarea nivelului lor de cultură nifestă birocratism , lipsă de răs m ului concurs de schi al anului. Con Lasv.lo, fete: Valerîn Burducca. seni
este in continuă creştere. Ei p a rti pundere fa|ă de munca încredinţa cursul a fost organizat dc Consiliul ori, N irolnc Costea Săniuţe cu do
cipă în num ăr din ce in ce mai tă. atitudine pasivă faţă de calila- regional U.C.F.S. La startul com peti uă persoane, ju n io ri: loan L n s /lo a*‘
mare la serile literare, simpozioa ten lucră rilo r şi alte deficienţe ma ţiei s-au prezentat ju n io ri şi junioa Ileş A n to n ; fete: Mai ian Janeta-j-*
nele, recenziile (le cărţi, conchisuri nifestate dc aceste unităţi. re. viitoarele speranţe ale schiului M arîn Turturcnnu
le pc diferite teme etc. Fentru cu In aceste zăle, toate form aţiile din regiunea noastră. Aceştia s-au GH. ŞENDKEANU
noaşterea monum entelor naturii, a artistice ale U.R.C.M. Hunedoara întrecut tim p de două zile la probe corespondent
(localităţilor pitoreşti din regiune s» se pregătesc pentru spectacolul (tre
din ţară, se organizează periodic cerea in revistă) care va avea loc
excursii. Astfel de excursii s-au fă în cursul lunii viitoare. De asemeni
cut la cetatea Sarmizcgelusa, Cas se fac repetiţii cu programele a r M E TA M O R FO ZA R E A LUI D O M ’ F A N IC A
telul H uninzilor, rezervaţia natura tistice pentru a participa la între
lă din m unţii Retezat, Parcul den- cerea iniţiată recent intre form a
drologic din Simeria. Grădina bo ţiile coregrafice si corale din ra (Urmare din pag. I) Seara, la închiderea res un control din afara orga
tanică din C luj etc ioanele Alba Iul in, Haţeg şi oraşul taurantului făcea „şedinţă" nizaţiei comerciale, dom*
A ctivitatea artistică cunoaşte de regional Petroşani. „clonţos" primea de la dom* cu ospătarii. Din ciubuc şi Fănică era si acum omul de
asemenea un progres continuu. N u In cinstea zilei de 8 M artie, b ri Fănică o prim ă mai mică. bacşiş avea şi el cota lui. bază din Petroşani. Acum 19,03 „A m îndrăgit o melodie" —*
mărul celor care fac parte din b ri găzile de agitaţie ale cooperativelor In schimb cei „deştepţi" Cine nu respecta regula a- însă stă la locul cuvenit. A muzică uşoară românească ; 21,20
găzile artistice de agitaţie, echipe din Deva, Orăstie. Simeria si altele luau gras Ba de cîteva ori vea de suferit a doua zi. schimbat halatul alb cu hai t a 4 t a Cîntâ Angela Duciu — m elodii
de dansatori, c o i, fanfară, solişti vo pregătesc programe dedicate vieţii dom’ Fănicâ şi-a ro tu n jit Doar pîinea şi cuţitul erau na vărgată. O mică meta populare ; 21,35 Vă invită la dans
cali şi instrum entişti s-a dublat şi a ctivită ţii femeilor. primişonra lui cu banii cu in mina lui şi... soliştii j C ristian Popescu. Itita
faţă de anii precedenţi. Recent, la S. M. veniţi altor salariaţi. Şi poate că dacă nu pica morfoză. PRO G RAM UL I : 5,OG Program Pavone, Adam I'a ith , lvette Si-
de eîntece şî jocuri ; 5,30 G im monova ; 22,35 Succese ale m u
nastica de în vio ra re ; 6.13 Trans zicii uşoare franceze ; 23,40 Con
mitem pentru sate ; G,43 Salut cert nocturn.
„D A TG L" — UN NOU SISTEM voios de pionier ; 7,15 Scurt pro
Buletine de ştiri şi radiojurnale:
ÎN TE LE C O M U N IC A Ţ IILE gram de muzică uşoară ; 7,30 „C it 5,00; G.OO ; 7,00; 10.00: 12.00 ;
PENTRU PRESA e Banatul dc mare" — m elodii 14,00; 1G.00 ; 10,00; 22,00 ; 23.52
JAPO N IA. — D i. ToshiuW» Ilara, preşedintele C entrului Medical lla - Cînd un ziarist dictează prin populare ; 8.30 La microfon, me (programul I) 7.30; 9,00; 11,00;
» Ini iu din Tolcin, care studiază tratam entul bolnavilor cu ajutorul clectri- telefon unei stenografe reporta lodia preferată ; 9.30 Sfatul me 13.00 ; 15,00 ; 17.00 ; 19,00 ; 21,00 ;
' ci lă ţii statice de i»»alt voltaj, poate afirm a că in acest fel se pot v in ju l său, dacă sînt condiţii bune dicului ; 10,05 „Codrule, frunzele 23.00 ; 0,52 (program ul II).
deca toate bolile, inclusiv cancerul, hazîmlu se pe faptul ca clectncita- de audiţie, se pot înregistra 150 tale" — m elodii populare ; 10,30
tca statică dc înalt voltaj poate schimba aciditatea singclui uman în al- Emisiune muzicală pentru şco
cuvinte pe m inut. Daca transm i
calinilatc. sia se face prin telex, reportajul lari : poşta em isiunii ; 12,10 Din
IN FOTO: Acest bolnav aflat in tratament este aşezat pc n masa me soseşte in cadenţă de 75 cuvinte mă dc 900 cuvinte. De la Londra, sionari, care urmează sâ se de repertoriul fo rm a ţiilo r de estra
talicii supusă înaltului voltaj. Dc la capul şi m iin ilc bolnavului pornesc pe m inut. Acum a început o ex unde aşteptau numeroase perso plaseze in statul MatoGrosso pen dă ; 13,30 Din muzica popoare Televiziune
n alităţi din presă, cît si de la
seîntei. perim entare a unui nou sistem Washington, a sosit im ediat con tru a studia situaţia trib u rilo r (le lo r ; 14,20 Perle folclorice ; 15,00
indieni, care sînt supuşi exterm i
de transm itere care foloseşte un firm area de bună recepţie, trans nării de către expediţionarii ce Doi interpreţi dc muzică uşoară :
I Ion a
Barbu Constantinexcu şi
procedeu de codificare electro misia făcîndu-se în mai puţin le acaparează terenurile cu a r Moţica ; 15,40 Ciută sextetul vo 19,00 Jurnalul televiziunii (I) \
nică, prin interm ediul lin iilo r te de un m inut, cind prin sistemul bori de cauciuc. P o trivit unuj ra 19,15 Emisiune de ştiinţă şi teh
lefonice, num it „D atei", care cons telex ea ar fi durat cel puţin 12 port, aproxim ativ jum ătate din cal fem inin „Peninila" ; 1G,50 M ari nică pentru pionieri şî şcolari j
titu ie o adevărată revoluţie în minute. mem brii trib u lu i Tapanhumas au d irijo ri interprelind valsurile lu i 20.00 Ancheta TV ; 20,40 Recita
Johann Strauss ; 17.20 Colegi (le
telecom unicaţiile pentru presă. fost ucişi în cursul anului tre liceu; 17,45 M elodii interpreta lul baritonului Konya Ladislau ;
P rin acest sistem se pot trans IN FIECARE Z I 800 DE cut. Expediţionarii au vhulut in te la chitară ; 18.03 Jn ju ru l glo 21.00 Aspecte de la cam pionatul
mite 1 000-1.200 (le cuv-inte pe CUTREMURE dienilor zahăr cu arsenic. bului : 10,30 Tribuna radio ; 10,40 european (le patinaj artistic 1
m inut. Textul este la fel de im 1 rnnsmisiunc de la Bratislava ;
pecabil la reccpţionare ca un In oraşul japonez M nţusiro DJURDJA DRAG O VICI — CEA Jocuri din Viancea ; 19,30 V a ri 23,30 Jurnalul te leviziunii (II)
etăţi muzicale ; 20.00 Radiogazeta
text scris la maşină şi, în plus, (prefectura Nagano), aparatele nu M A I V jR S TN IC A LOCUITOARE de seară ; 20,45 Noapte bună, co B uletinul meteorologic.
orice greşeală este corectată in înregistrat în ultim ele şase luni pii : „Fetiţa din ploaie" ; 20,55
mod automat. peste 100.000 de mişcări seismi A IU G O S LA V IE I
ce. A proxim ativ 8.300 dintre ele M elodii populare cerute de as
O prim ă demonstraţie a fost în localitatea Bielo Polie tră cultători : probabil
organizată de către P.T.T. din au fost de gradul unu, mai m ult ieşte cea mai virstnică locuitoa PRO G RAM UL ll : 9,26 Itin e
dc o mie de gradul doi, 125 de
Anglia si Franţa, în colaborare gradul trei şi 12 de gradul patru. re a Iugoslaviei, D jurdja Drago- rar folcloric m u/îcal prin regi
cu agenţia France Presse, ziarul Cutrem urul de cea mai mare in vici. care si-n sărbătorit zilele PENTRU 24 ORB
„Washington Post" si firm a „Stan tensitate a fost de 5 grade (la 23 acestea 122 de ani. Babn-Nelca. unile patriei ; 10,00 Cîntece pen
dard Telephone and Cnbles l.td". ianuarie). cum este numită ea de săteni, nu tru cei mici ; 10,20 Muzică din Vreme schimbătoare, cu cerul
Comitetul internaţional de tele a suferit de nici o boală şi nici opereta „Plutaşul de p? B istriţa" tem porar noros. Izolat vor cădea
comunicaţii de presă, constituit Din luna august a anului 19G5 nu a fost vreodată în viaţa ei de Filaret Barbu ; 11.07 „D in pa precipitaţii slabe. V întul va sufla
la Paris în septembrie 1905. u r şi pînă în prezent s-a observat la doctor. Ea se ocupă in prezent tru puncte cardinale" — muzică moderat din vest si nord-vest.
o activizare a m işcărilor seismi
uşoară [ 11,30 M elodii populare
măreşte foarte îndeaproape a- ce şi. in medie, s-au înregistrat cu treburi gospodăreşti : îm ple Temperatura aerului va fi cup rin
reastă experienţă. El studiază, teşte, coase şi înşiră aţa in ac dintre cele mai cunoscute ; 12.00 să ziua între -F 2 si .-f 6 grade, iar
de asemenea, transmiterea de zilnic 800 de cutremure slabe. fără ochelari. Ea are o memorie „Poemul C arpaţilor" de A lexan noaptea între — 5 şi — 10 grade.
ştiri cu ajutorul sateliţilor. foarte bună, pwtmd să istoriseas dru Paşcanii ; 13,00 Muzică popu
z a i i a r c u ARSENIC PENTRU lară interpretată de Natal in Şer- PENTRU URM ĂTO AR ELE
în cadrul experienţei, in de IN D IE N I că evenimentele principalelor
1 curs (I? un m inut a fost transmisă războaie la care a fost martoră, bânesen si Alexandru Didirel » 3 Z IL E
15,30 Valsuri şi tangouri ; 1G.00
de la sediul France Presse Ja La Rio de Janeiro s-a anunţat adueîndu-şi aminte de toate in- Tineri solişti de muzică populară ;
Londra şi Washington o telegra înfiinţarea unei comisii de m i tîm plăi ile petrecute în viaţa ei. Vreme ncstabală, cu cerul noroa
1G.30 Roza vinturi-lor ; 17,45 Dm şl precipitaţii slabe locale; tempe
repertoriul lu i Ion Ci îstoreanu j ratura staţionară.