Page 60 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 60
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3462
-— 1
/ A
INFORMAŢII COMENTARII * ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • INFORMAŢII COMENTARII
Criza de guvern Declaraţia M.A.E. Vietnamul de sud
din Italia continuă al R.P.D. Coreene EVOLUŢIA
£ FORŢELE PATRIO TICE AU
LAN SAT UN PUTERNIC ATAC chipament m ilita r şi trupe au de- nului Nou nu s-a produs. Inflaţia,
vaiat.
relevă corespondentul, rămîne p rin
PHEN IAN 16 (Agerpres). — M i ÎM P O TR IV A POSTULUI GU
cipala problemă pe care au to rită ţi
ROMA 16. — Corespondentul Ager- ai curentului reprezentat de acesta. nisterul A facerilor Externe al R.P.D. VER N AM EN TAL DE LA THAN H Agenţiile de presă semnalează, de cani o au de rezolvat. P otrivă sta „CAZULUI
ptvs. I Mărgineanu. transmite : Cele D ificultăţile p livin d „dozarea1' re Coreene a dat publicităţii o declara TRUNG © CREŞTEREA COSTU asemenea, că în provincia Binh Dinh le sud-vietnameze si experţii am eri
trei zile acordate fostului premier partizării p o rtofoliilor m inisteriale ţie în care condamnă planurile agre LU I V IE Ţ II CONTINUA 1N- au continuat operaţiunile m ilitare.
Aldo Moro de preşedintele republi n-au fost însă înlăturate. Cei doi re sive elaborate la recenta conferinţă TR-UN R ITM RAPID. tis tic ilo r guvernamentale, indicele
cii. Saragat, pentru a sonda opinia prezentanţi ai lui Scelba au insistat amei icano-saigoneză de la Honolulu, Agenţia de piesă Eliberarea in fo r p re ţu rilor la produsele consumate
partidelor tare au făcut parte (lin sa li se acorde portofoliile m iniste prin care A dm inistraţia Johnson u r S a IGON 16 (Agerpres).— mează că incepînd din luna mai a- de pătura de m ijloc a populaţiei a BEN B!Kr
fosta coaliţie de centru-stînga in ve riale de interne si de justiţie. Socia măreşte o nouă intensificare a răz M iercuri dimineaţa, pa trio ţii sud- nul trecut şi pînâ în ianuarie anul crescut anul trecut cu 44.5 la sută,
derea soluţionării crizei de guvern liş tii au considerat aceasta drept o boiului îm potriva Vietnam ului. Gu vietnamezi au lansat un puternic a- acesta, forţele patriotice sud-vielna- ia r la produsele de bază consumate
au luat sfirşit fără a se ajunge încă pretenţie „exorbitantă", menţionînd vernul R.P.D. Coreene şi întregul tac îm potriva postului guvernamen meze au desfăşurat 20 de bătălii de de păturile sărace cu 48,3 ia sută.
la rezultate definitive. Datorita aces la rindul lor că doresc pentru repre tal de Ia Thanh Trung, provincia amploare, reuşind să scoată din luptă Cea mai im portantă majorare de
tei situalii. Aldo Moro a solicitat şe zentanţii P.S.I. funcţiile de vicepre popor coreean — se spune în decla aproxim ativ 13 000 de m ilita ri ame preţuri se constată în sectorul a li PARIS 16 (Agerpres).—
fului statului o nouă prelungire de şedinte al Consiliului de M in iştri raţie — sprijină poziţia justă a gu Quang Nam, situat la I I km sud c'e ricani, 10 batalioane şi 15 companii m entaţiei. Luna trecută, arată cores Agenţia France Presse relatea
două zile a mandatului său. Cererea (deţinută pînâ acum, de Pietro vernului R.C. Vietnam şi a CC. al baza aeriană americană de la Da ale trupelor S.U.A. Tot în această pondentul, ritm u l de creştere a pre ză că Roger Frev. m inistrul afa
lui Moro a fost acceptată Neom), „un m inister politic", precum Frontului National de Eliberare din Nang P otrivit agenţiei A P , forţele perioadă au fost doborite 160 de a- ţu rilo r a fost cel mai înalt. P reţuri cerilor interne al Franţei si Mau-
La sfirşitul celor trei săptămini de şi cele cinci portofolii ale socialişti Vietnam ul de sud. cu privire la căile guvernamentale au suferit pierderi vioane de diferite tip u ri şi distruse le la produsele alimentare au fost cu rice Papon, prefectul poliţiei, au
140 de maşini am fibii si tancuri, pre
15 la sută mai m ari în raport cu ce
rînd guvernul şi-a prezentat demisia, lor din precedentul guvern. La aces de soluţionare a problemei vietna grele. Trupele speciale saigoneze tr i cum si 30 de alte vehicule m ilitare. le din luna decembrie 1965, fost audiaţi m arţi, în calitate de
mise in ajutor au ajuns la faţa lo
discuţiile privind rezolvarea crizei te neînţelegeri s-a adăugat, în ultim ă cului după ce forţele patriotice reu Incepînd de la sfirşitu l lunii mai m artori, în afacerea Ben Barka.
guvernamentale au fost puţin fruc instanţă, cererea a rip ii de stînga a meze. şiseră să se replieze. Agenţia Reuter anul trecut, subliniază agenţia E li 'Ar Fre.v a declarat preşedintelui
tuoase. S-a ajuns numai la un acord P artidului demoerat-crestin. condusă Declaraţia cere ca Statele Unite să berarea, Statele Unite au trim is în NEW YORK 16 (Agerpres). — Noul C urţii de Apel, printre altele, că
de principiu între socialişti şi demo- de Amintore Fântâni, de a i se re pună imediat capăt raidurilo r de califică acest atac ca u.na din ac tă riri masive in Vietnam ul de sud. curs al escaladării războiului dus de „personajul num it Chtouki era
crat-creştini cu privire la ..cazul partiza trei portofolii, între care „un bombardament asupra te rito riu lu i ţiunile im portante ale pa trio ţilor din Astfel, au fost dizlocate in V ietna Statele Unite în Vietnam, aduce mari necunoscut de către serviciile sa
Scelba". După cum sc ştie, partene m inister politic". ultim a vreme. m ul de sud divizia I — aeropurtată p ro fitu ri com paniilor americane pro le şi că nici un funcţionar din
rii Hm coaliţie ai democrat-creştini- Observatorii politici consideră râ R.D. Vietnam şi războiului agresiv P otrivit ş tirilo r din Saigon, circula şi alte trupe, au fost create o serie ducătoare de armament. Revista departamentul său nu a avut le
din Vietnamul de sud, să retragă tru ţia pe calea ferată, care leagă im „U.S. News and W orld Report", ara gătură cu acest ind ivid ". (După
lor s-au îm potrivit in tră rii in noul cele rlouă zile în plus cerute de Aldo de baze m ilitare im portante ca cele
pele şi armele introduse ilegal in portanta bază americană de la Da tă că comenzile guvernamentale de cum se ştie. în legătură cu maro
cabinet a lui M ario Scelba, liderul Moro voi fi decisive. In cazul cind Nang de oraşul Hue din nordul ţâ rii, de la Da Nane, Chu Lai. Qui Nhon, avioane, bombe, automobile şi alt e-
Vietnam ul de sud şi să lase poporul Pleilcu, Bien Hoa şi altele de unde canul Chtouki, colaborator apro
a rip ii de dreapta a Partidului demo- Moro va reuşi să treacă peste greu sud-vietnamez să rezolve singur pro a fost practic paralizată fn urma ex intenţionau să lanseze atacuri îm (“hipament m ilita r, pentru prim a ju piat al generalului O u fkir, m i
crat-creştin. Socialiştii au obţinut re tăţile p iivin d repartizarea portofo ploziilor m inelor plantate de patrioţi. potriva regiunilor eliberate. Torţele mătate a anului în curs reprezintă nistrul afacerilor interne al M a
blemele sale. IM a i multe trenuri ce transportau e- 14,6 m iliarde dolari, ceea ce depăşeş
tragerea candidaturii lui Scelba, dar liilo r ministeriale, el va putea comu patriotice au reuşit însă să zădărni te cu 50 la sută valoarea comenzilor rocului, s-a presupus că acesta
au acceptat, ca de altfel şt republi nica joi seara preşedintelui republi cească tactica forţelor S.U.A. de a din aceeaşi perioadă a anului trecut. făcea parte d intr-unul din servi
deţine iniţia tiva în lupte, folosind ciile ,,paralele" ale poliţiei fra n
canii şi social-democraţii. ca din gu cii încheierea m isiunii ce i-a fost în D intre acestea, deosebit de solicitate ceze). Pe de altă parte, Fre.v a
diferite tactici ca atacurile ofensive,
vern să facă parte doi reprezentanţi credinţată. ambuscade, încercuirea şi nimicirea sînt companiile producătoare de a- declarat că a avut cunoştinţă în
atacatorilor, hărţuirea inam icului. vioane si echipament aviatic, care mod oficial „abia la 4 noiembrie,
au pi im it în
perioadă co
această
C hiar şi tacticile diviziei 1 aeropur menzi de 9 m iliarde dolari. Aceste de rolul jucat în afacerea Ben
tate au fost sortite eşecului. A p ro xi cifre, subliniază revista, ar putea sâ Barka de personalităţile maroca
m ativ 3.000 de m ilita ri din efectivul constituie „num ai preludiul unor ne". In ce priveşte participarea
Comunicatul comun acestei divizii au fost scoşi din luptă, comenzi şi mai m ari", în legătură cu la aceste acţiuni a persoanelor
din subordjnea sa, Fre.v a decla
iar 74 de avioane au fost doborîte.
★ desfăşurarea actuală a evenimentelor rat că a cunoscut numai rolul ju
in Vietnam. Companiile de automo
SAIGO N 16 (Agerpres).— bile au de profitat, de asemenea, de cat de po liţiştii Souchon şi Voitot,
dar nu a avut cunoştinţă de p a rti
ungaro-tanzanian R D V IE T Corespondentul agenţiei France pe urma războiului. Compania „C hry ciparea altoi persoane în pregă
N AM — In fo Presse transmite din Saigon că in sler" produce tancuri de tipul „M-60". tirea sau operarea arestării şi se
La compania .Ford" este in curs de
ciuda efortu rilo r depuse de guvern,
to : T î n ă î u 1 creşterea costului vieţii în V ie t fabricare un nou tip de automobil chestrării lui Ben Barka".
DAR -ES-SALAAM 16 (Agerpres). rere si-au exprim at dorinţa de a con Nguyen V a n namul de sud continuă intr-un cu „destinaţie specială1'. „General M aurice Papon a declarat că
— La Dar-es-Salaam a lost dat pu solida relaţiile de prietenie şi de a Ky, unul din ritm rapid, alectînd în mod special Motors" a încheiat un contract în va „serviciile sale nu au fost in fo r
b lic ită ţii comunicatul comun referi lărgi legăturile comerciale dintre tre nenumăraţii păturile sărace ale populaţiei. M ult loare de 116 milioane de dolari pen mate nici de sosirea la Paris a
tor Ia vizita delegaţiei guvernamen cele două ţări. tineri vietna aşteptata reducere a p reţurilor pe tru producerea de automobile b lin lui Mehdi Ben Barka. nici de p ri
tale ungare în Tanzania. In comuni Ambele părţi, se arată în comuni mezi care au care se sconta după sărbătorile A- date pentru debarcare. m ejdiile care îl pîndeau". Papon
răspuns la che
cat se arata că Gyula Kallai, preşe cat, consideră deosebit de im portant marea patriei, a subliniat că „nu au fost preve
ca problemele internaţionale litig io a niţi nici de vizita la Paris a m i
dintele Consiliului de M iniştri al luptînd cu ho-
se să fie rezolvate pe cale paşnică. nistrului de interne marocan"
agresorilor TurneuB vicepreşedinteE ui
R.P. Ungare, si preşedintele J. Nyc- Ele si-au exprim at părerea că pro tărîre îm potri Prefectul poliţiei a declarat, a-
blema vietnameză trebuie rezolvată va poi, că participarea personalită
tinîndu-se seama de dorinţele şi in americani. ţilo r marocane la aceste eveni
teresele poporului vietnamez. în con S .U .A . in A sia de sud-est mente nu a fost stabilită decît du
form itate cu acordurile de la Gene pă depoziţiile lu i Lopez din 4 no
Declaraţia Iui va din 1954. două CA RACI 16 (Agerpres). — Vice rat. potrivit agenţiei France Presse, iembrie.
Tot m arţi, Robert. procurorul
In altă ordine de idei cele
că guvernul S.U.A. a hotărît să acor
părţi au condamnat acapararea pu m preşedintele S.U.A., Hubert Hum p- de Pakistanului un îm prum ut de 60 general al Republicii franceze a
hrey, însoţit de
Averell Harrim an,
{lobert Kennedy terii de către guvernul rasist al lui ambasadorul cu însărcinări speciale milioane dolari. fost p rim it de generalul de Gaulle,
Ian Smith. Si-a încheiat vizita in Pakistan. Cei ★ pe care l-a pus la curent cu u l
doi au avut întrevederi cu preşedin Continuîndu-şi turneul prin tr-o se timele amănunte legate d„e„.jnş-:
Gyula K allai a plecat m iercuri din
WASHINGTON* 16 (Agerpres) — tele Ayub Ivhan, cu Zull'ikar A ii rie de ţâ ri din Asia de sud-vest. trucţia cazului Ben Barka. Se a-
La Washington a fost dată publici Tanzania spre Kuweit. Bhutto, m inistrul afacerilor externe, vicepreşedintele S. U. A. a sosit preciazâ că preşedintele Franţei
tă ţii o declaraţie a senatorului (de si cu alte o ficialităţi. Agenţiile de m iercuri la Eelhi. El va avea intenţionează sâ vorbească despre
mocrat) Itobei t Kennedy, în tare sînt presă relatează că, in cadrul aces convorbiri cu prem ierul Indiei, această afacere în cadrul viitoarei
expuse punctele sale de vedere în Michael Stewart va participa tor întrevederi, Humphrey l-a in fo r lndira Gandhi, şi cu alte o fi sale conferinţe de presă, care va
unele probleme ale politicii externe Moi incidente Ea mat pe preşedintele Ayub Khan des cia lităţi indiene. In cadrul convorbi avea loc in ziua de 21 februarie.
a S.U.A. pre Consfătuirea de la Honolulu în rilo r va fi abordată problema p o liti
Referindu-se la problema vietna la tratativele anglo-venezuelene p rivinţa V ietnam ului de sud şi au cii S.U.A. în Vietnam şi in sud-estul +
meză, el a subliniat că „deşi preşe la o rezolvare paşnică a problemei. Santo Demingo discutat unele probleme referitoare Asiei, precum si problemele referi
dintele Johnson îşi afirm ă năzuinţa GENEVA 16 (Agerpres). — M inis la relaţiile dintre cele două ţâri. toare la posibilitatea acordării unui NEW YORK 16 (Agerpres) —
de pace. războiul din Vietnam con trul britanic de externe, Michael Ste Din pai tea guvernului Venezuelei Cupă încheierea convorbirilor, vice ajutor american către India pentru Directorul general al Cabinetu
tinuă, iar bombardamentele asupra wart, a sosit la Geneva însoţit de participă m inistrul de externe, Igna- preşedintele Statelor Unite a decla soluţionarea d ificu ltă ţilo r alimentare. lu i regal marocan, Driss M ’Ha-
Vietnam ului de nord an fost relua Forbes Burnham, prim ul m inistru al cio Borges. SANTO DOMINGO 16 (Agerpres). mmedi. Însoţit de reprezentantul
te". Senatorul s-a pronunţai pentru Guyanei Britanice si Lionel Luckoo, Aceste tratative sînt organizate in — Ş tirile de piesă sosite din Repu permanent al M arocului la O.N.U.,
o „politică realistă de pace a guver înalt comisar în Georgetown. urma revendicării de către Venezue blica Dominicană informează că la „Criminalitatea în S.U.A. creşte Dey Ould Sidi Baba, a fost prim it
nului american", atit în ceea ce pl i Stewart. care va prezida delegaţia la a unei părţi din teritoriul Guyanei Santo Domingo au continuat m arţi m arţi de U Thant. secretarul ge
veşte conflictul vietnamez, cît şi in ţării sale la tratativele anglo-vene Britanice situată la vest de flu v iu l incidentele. In apropiere de localul neral al O.N.U., căruia i-a inm î-
alte probleme zuelene privind Guyana Britanică, a Essequibo, cu o suprafaţă de 130.000 redacţiei ziarului „L ist in Diaho", s-a mai rapid decît papu!atia“ nat un mesaj personal din partea
In legătură cu realităţile pe care declarat la sosire „că nu vor li puse km.p. Guvernul Venezuelei a denun produs o explozie în momentul tre regelui Hassan al II-lea. In me
a avut p rilejul să le cunoască cu o- în cauză prevederile convenţiei an ţat acordul de la Paris din 1899, prin cerii linei maşini a trupelor inter- NEW YORK 16 (Agerpres). — „C ri populaţia nu se mai aşteaptă ca po saj este expusă poziţia guvernu
cazia recentei sale vizite într-o serie glo-venezuelene din 1899". El a adău care acest teritoriu era atribu it Gu americane Acest incident a provocat liţia să o poată apăra. De aceea, ce lu i marocan asupra afacerii Ben
de tari din America Latină, Robert gat cii speră ca tratativele sâ ducă yanei Britanice. un puternic schimb de focuri, care minalitatea în S.U.A. creste mai ra tăţenii se înarmează si caută sâ-si Barka şi repercusiunile acesteia a-
Kennedy scrie, printre altele, că după p otrivit purtătorului de cuvînt al fo r pid decît populaţia", se intitulează un însuşească tot felul de metode de au supra re la ţiilo r franco-maiocane.
articol publicat in ziarul „New York
părerea latino - americanilor, „noi ţelor interamericane. a fost atît de Herald Tribune", consacrat uneia din toapărare". In acest sens, ziarul da Intre U Thant şi Driss M ’Hamme-
(S.U.A. — N.R ) le acoperim soarele, brazilia : După proclamarea violent, in cit a fost necesară trim i exemplul unui magazin care, punînd di. a avut loc. cu acest prilej, un
companiile nord-amrricane domină terea de în tâ riţu ri pentru a salva cele mai grave probleme sociale si in vînzare stilouri cu gaze lacrim o schimb de vederi asupra proble
morale ale societăţii americane.
economia lor. iar politica S.U.A. este patrula forţelor interamericane din gene, a făcut afaceri foarte bune şi melor expuse în mesaj.
impusă politicii lor proprii". „celui de-al treilea act instituţional^ ambuscada în care căzuse. Doi soi- P o trivit ziarului, anul trecut au al şcolilor de judo, care cunosc în
daţi americani au fost grav răniţi. fost înregistrate in Statele Unite 8.500 ultim a vreme o mare înflorire.
om oruri, 16.400 violuri, 100.160 fu r
B R A S ILIA 16 (Agerpres). — In identificarea absolută dintre armată îndepărtarea fostului m inistru al turi şi 140.800 atacuri armate.
P R O N O E X P R E S tr-nu articol consacrat situaţiei din si putere, teama pe care o manifestă forţelor armate al Republicii Domi „Ceea ce este surprinzător, se sub
regimul faţă de o exprimare popu
„celui
Brazilia, după
proclamarea
nicane, Caminero, şi afirm aţiile ne
de-al treilea act institu ţio na l’ , cores lară. confirm ate încă oficial despre pleca liniază in articol, este faptul că Cine va fi succesorul lui Adenauer ?
R EZU LTATELE CONCURSULUI pondentul ziarului „Le Figaro" din „Opoziţia calificata drept „subver rea a încă doi generali de dreapta
Rio de Janeiro, Philippe N ourry. ca- sivă", scrie ziarul, este, din aprilie
SPECIAL în diferite posturi diplomatice nu au
lifieă noua hotărîre a preşedintelui 1964. complet în afara jocului, iar o-
DIN 16 FEBRUARIE 1066 Castelo Braneo, drept o concentrare poz.iţia „moderată" a făcut si mai avut darul de a pune capăt grevei La Cairo s-a deschis m arţi pro BONN 16 (Agerpres). — In cercu intense tratative între principalii li
în m îinile şefilor m ilita ri, întru to este dispusă sâ facă toate concesiile, generale, care a in tra t în cea de-a cesul intentat unui grup de 46 de rile politice de la Bonn nu se ştie deri creşlin-democraţi. Astfel, cance
Extragerea obişnuită tul supuşi Influentei „lin ie i dure", a sâ realizeze toate compromisurile, 6-a zi. S-a anunţat că sindicatul gre persoane membre ale organizaţiei precis nici în prezent cine va fi suc larul Erhard a avut o convorbire cu
to ta lită ţii puterilor statului. Referin- „F ra ţii musulmani" — acuzate de cesorul lui Adenauer pentru postul Barzel si actualul preşedinte al p a rti
16 34 10 43 40 dn-se la prevederea noului aet privind pentru a nu fi întru totul îndepăr viştilo r intenţionează sâ organizeze a fi organizat un complot care de preşedinte al partidului guverna dului. Adenauer. De asemenea, E r
29 15 alegerea prin vot indirect a guverna tată din viaţa politică’ Restrîngerea o demonstraţie de protest îm potriva viza răsturnarea actualului gu mental. U.C D. Deocamdată, pentru hard a avut o convorbite cu adjunc
torilor. autorul articolului constată progresivă a libertăţii de exprimare prezenţei trupelor interamericane în vern si asasinarea preşedintelui acest post şi-au anunţat candidatura tul preşedintelui U.C.D., von Has-
Cele două extrageri suplimentare în întreaga ţară, concesiile acordate sel Despre rezultatele acestor con
ca acest lucru constituie desfiinţarea Republica Dominicană. In scopul pre Nasser Procurorul general a cerut cancelarul Erhard si preşedintele
I 34 8 39 21 9 25 28 ultim ului dintre privilegiile care le „lin ie i dure" nu au făcut decît sâ venirii acestei demonstraţii, a fost ca 11 dintre ei sâ fie condamnaţi fracţiu n ii parlamentare, U.C D., Bar- vorbiri nu s-a făcut cunoscut nimic.
In presa vest-gei mană se relatea
II 22 28 4ft 49 39 20 42 mai ramîneau alegătorilor. Această sporească pretenţiile acesteia care ar la moarte, iar ceilalţi 35 (a m un zel. Această situaţie a complicat re
măsură reflectă răspunderea care le putea într-o zi sâ se întoarcă îm potri interzisă întrunirea în grupuri a ce că silnică pe viaţă. la ţiile dintre diferite grupări ale ză că influenta grupare a lui Ade
Fond de prem ii : 1.990 856 Ici. revine de azi înainte m ilita rilo r, va mareşalului Castelo Braneo însuşi. tăţenilor dominicani. partidului Uniunea creştin-democra- nauer respinge candidatura lui E r
tă. In vederea găsirii unei rezolvări hard. pronunţindu-se în favoarea lui
a acestei probleme, la Bonn se duc
W ASHINGTON bre ale N.A.T.O. (Marea Britanic, A N K A R A D E LIII zentanţi ai bisericii, ferm ieri şi
Germania federală, Italia. Turcia ciţiva exponenţi ai populaţiei de
Comisia pentru drepturi civile şi S.U.A.), pentru a discuta m ij -Jose Rolz Bennet, subsecretar Parlamentul indian s-a reunit culoare. Înainte de a pleca spre
din S.U.A. a dat p ublicităţii un loacele de elaborare a unei stra al O.N U. pentru problemele spe m arţi la Deliu pentru a analiza Zambia, Selwyn Llo.vd a declarat,
raport în care se arată că, numai tegii nucleare comune. Aceste ţâri ciale, care a sosit m arţi la A n situaţia alimentară care continuă în cadrul unei conferinţe de pre
un sincur copil de culoare In 13 alcătuiesc unul din cele trei sub sâ râmînă ameninţătoare. Luînd să, că nu a avut întrevederi cu
copii albi, urmează cursurile şco comitete ale Com itetului Special kara, venind din capitala C ipru cuvîntul. m inistrul alim entaţiei şi liderii africani. Joshua Nkomo si
lilo r integrate din statele clin su al N A T O . creat la Paris la 27 lui, a avut o primă întrevedere cu agriculturii. Subramaniam, a sub Sithole, a flaţi în dom iciliu forţat.
dul S.U.A. Planurile adm inistra noiembrie 1965 Haluk Bayulken, secretar general lin iat că pînâ în luna aprilie, re
ţiei de integrarp în şcolile din su zervele alimentare vor fi pe sfîr- LONDRA
dul S.U.A,, se constată în raport, K H AR TU M şite, iar aproxim ativ 52 milioane Un grup de deputaţi conserva
sint nesocotite de autorităţile lo de indieni sînt ameninţaţi de foa tori au depus m arţi seara în Ca
cale rasiste. La Khartum a sosit o delegaţie mete. mera Comunelor o moţiune de
a Camerei pentru industrie cenzură, care protestează împo
BAGDAD şi comerţ clin Kuweit, pen- ALGER triva „anim ării anunţării de că
O delegaţie economică irakiană Iru a studia căile şi posibili O delegaţie economică a K.A.U. tre guvern a deciziilor importante
condusă de Khaled al Shawy. sub tăţile de dezvoltare a relaţiilor condusă de Mohamed Labib Shu- din domeniul apărării". Moţiunea
secretar de stat la M inisterul Eco comerciale intre Sudan şi Kuweit. keiri, m inistrul economiei si al co afirm ă că extrema încetineală a
nomiei. a plecat marţi în li-o v i M em brii delegaţiei vor avea con m erţului, a sosit m arţi la Algei-, guvernului provoacă alarmare şi
zită în Iordania. Surse irakiene au vorbiri cu prem ierul sudanez. Mo- unde va duce tratative cu privire incertitudine atît în rîndul forţe
declarat că delegaţia irakiană va hammed Ahmed Mahsoub. pre la întărirea re la ţiilo r economice lor armate, cît şi al populaţiei.
rliii e tratative cu guvernul Iorda cum şi cu reprezentanţi ai Came dintre cele două ţări. Se prevede,
niei în vpderea încheierii unui rei de comerţ din Sudan. de asemenea, a declarat Shukeiri, A DEN
nou acord comercial intre cele o creştere a volum ului comercial
două ţări în locul celui încheiat PARIS t dintre R A U. şi Algeria Lordul Beswick, subsecretar
în 1953. rare a expirat. Agenda M inistrul afacerilor externe al parlamentar la M inisterul re la ţii
tratativelor va mai include, de a- Dahomeyului, Emile E erlin Ztn- S ALISIIU KY lor cu Commonweallhul, a sosit
sem^nea. o seric de probleme p ri sou, însoţit de m inistrul de finan al M inisterului de Externe al Tur m iercuri la Aden pentru o scurtă
vind înfiinţarea aşa-numitei pieţe ţe şi problemele economice. N. So- ciei. In cursul întrevederii, Ben- Selwin Lloyd, purtătorul de cu vizită oficială. P otrivit agenţiei
comune arabe. glo. a sosit la Paris, unde va avea nett s-a referit la contactele pe vînt pentru problemele Common- Reuter. se aşteaptă ca el sâ aibă
convorbii! cu oficialităţile france- care le-a avut în Cipru cu repre w calthului în „guvernul fantomă", o serie de convorbiri cu reprezen
W ASHINGTON zp. Vor fi examinate probleme zentanţii celor două c om unităţi în şi-a încheiat misiunea în Rhode- tanţi ai guvernului federal şi cu
Astăzi, joi. sj vin e ri urmează sâ ale colaborării dintre cele două legătură cu posibilitatea reluării sia, după ce a avut tim p de nouă înaltul comisar al M arii B ritanii
se întrunească la Washington m i ţări. precum şi aspectele tehnice acţiunii de mediere a O N U. in zile convorbiri cu o serie de lideri în Aden şi protectoratele din Ara-
niştrii apărării din cinci ţări mem legate de această colaborare. problema cipriotă. politici, oameni de afaceri, repre bia de Sud, Richard Turnbull.
Redacţia şl aduilolsUaţia zlotului cir. Dr, Petru Groza or, 25, telefon 15 88, 12 75, 15 65, 12 J1, Taxa plAlliâ Io numerar conloim aprobării Direcţiei Generale P.T.TR, nr, 263 328 dlo 6 noiembrie 1949. ^ Tlporul lu tie u iin le ie a Hullyiallcâ Hunedoara Deva 40 065