Page 61 - Drumul_socialismului_1966_02

Primirea de către tovarăşul

Nicolae Ceausescu
t
a ambasadorului Republicii
V I E T N A M
Socialiste Cehoslovace

Joi, 17 februarie 196G, tovarăşul Nicolae Ceauşeseu. ® Lupte intense in Vietnamul de sud <9 Un bi­
secretar general al C om itetului Central al P artidului lanţ ai pierderilor S.U.A. ® Grupuri de avioane ame­
Comunist Român, a prim it în audientă de prezentare
ricane au pătruns de mai multe ori în spaţiul aerian
pe Cestmir Cisar, ambasador extraordinar şî plenipo­
al R. D. Vietnam bombardind şi mitraliind numeroa­
tenţiar al Republicii Socialiste Cehoslovace la Bucureşti.
Cu acest p rile j a avut loc o discuţie prietenească. se puncte populate şi obiective industriale.

Primirea Ia C.C. al U.T.C. Psuză şi... nesiguranţă
ANUL XVIII. NR. 3463 | VINERI 18 FEBRUARIE 1966 | 4 PAGINI - 25 BANI
a unei delegaţii de tineret

din Ghana (Corespondenţă din Atena)
PRIN „ A S IG t/ftĂ ftf “ La sediul C. C. al U.T.C., tov. Vasile Nicolcioiu. se­
cretar al C om itetului Central, a p rim it o delegaţie a
PE URMELE organizaţiei de tineret „Ghana Young Pioneers" din Evoluţia evenimenfe’or
Ghana, condusă de Jonathan O. Tetteh, şeful Departa­
NV SE REZOLVĂ m entului internaţional al acestei organizaţii, care la in ­ din Republica Dominicană
vitaţia C. C. al U. T. C face o vizită in ţâra noastră
INTERVIULUI La discuţii, care s-au desfăşurat intr-o atmosferă
cordială, prietenească, au participat membri ai B iroului
şi activişti ai C. C. al U. T C. (Agerpres) Erhard propus
IP §i @ !$ IL & f Yi A

Intîlnire cu scriitori succesor al lui

fn cadrul „L u n ii cărţii in tîln it cu c itito rii şi au
© Ce arată bilanţul lunii ianuarie şi al primei decade din februarie la sate. au avut loc de lecturat din lucrările lor.
curînd. la căminele cul­ La serile literare res­ Şedinţa Comitetului celor
CONDIŢII © Subiectivitatea unor „cauze obiective" giu şi Batiz două şeză­ pective a participat si 18 pentru dezarmare
turale din Strei Sîngior-
un grup de tineri crea­
tori literare, in cadrul
9 © Conducerilor tehnice li se cere operativitate cărora scriitorii Ştefan din Hunedoara.
tori de la cercul literar
Luca şi Ion Costea s-au
ploatările miniere exis­ gn/.i nu şi-au realizat
tă create toate condiţi­ sarcinile lunare, iar în Pregătirea profesională în atenţia fiecăruia
ile necesare pentru ca prim a decadă din aceas­
planul să fie îndeplinit tă lună 49
ritm ic". In unităţile Combina­ Pentru crearea co n d iţiilo r necesare De la început această metoda se a-
A firm aţia este valabi­ tului carbonifer Valea realizării şi depăşirii sarcinilor de rată eficienta, stîrnind interesul
lă pentru toate unită­ Jiului, de a ltfel ca şi plan pe 1966, la Uzina „V ictoria" Că­ cursanţilor pentru învăţătură.
ţile miniere din regiu­ in celelalte exploatări lău încă de anul trecut s-a pus ac­ IOSIK CRAŞCA
ne. in tru c it ea a fost miniere. neritm icitatea centul cuvenit pe lărgirea orizontu­ corespondent
susţinută in unanim ita­ producţiei a făcut ca la lui de cunoştinţe profesionale ale tu ­
te de conducătorii lor finele lu n ii ianuarie un turor lucrătorilor. Pe lingă cursuri­
tehnici. Dar rczultalrlc num ăr de 14 sectoare să le de calificare au fost organizate pe
înregistrate Iu sfirşitul nu mai poală recupera specialităţi şi cursuri de scurtă du­
lunii ianuarie şi în p ri­ minusul deoarece 36.7 rată pentru lărgirea nivelului de cu­
ma decadă a lunii fe­ la s u tă din totalul noştinţe profesionale ale m uncitori­
bruarie. arată că nu în brigăzilor nu şi-au rea­ lor. In dorinţa de a merge în pas cu
toate sectoarele şi fro n­ lizat sarcinile de plan. tehnica, de a avea o pregătire profe­
turile de lucru au fost Deci cu toate asigu­ sională m ultilaterală, 68 dc m unci­
create aceste condiţii. rările date de conduce­ tori s-au calificat recent în a doua
Să cităm spre exem pli­ rile tehnice cum că ar meserie — sudori, manevranţi de ma­
carale etc.
„exista create condiţiile
I In cursul lunii ianuarie în paginile zia­ ficare cifrele La în tre ­ necesare realizării r it­ C ursurile încheiate nu de m ult isi
prinderea m inieră Bar­
rului „Drumul socialismului" a apărut
mice a planului", nerit­
un ciclu de interviuri prin care condu­ za 6 sectoare au înche­ micitatea devine perpe­ arată eficacitatea în realizarea r it­ S.O.S.
mică a producţiei şi în îm bunătăţi­
iat luna ianuarie
cu
cătorii tehnici ai unităţilor miniere au planul la minereu ex­ tuă. Adunate, m inusuri­ rea ca lită ţii ei
răspuns la întrebarea : „EXISTA CON­ tras nerealizat, iar 14 le însumează o însem­ Pentru reîmprospătarea cunoştin­
DIŢII pentru REALIZAREA RITMICA A sectoare nu si au înde­ nată cantitate de căr­ ţelor profesionale m aiştrii au fost şi
PLANULUI ?". Părerea unanimă a fost p lin it planul la metal. buni şi m inereuri care ei încadraţi in 6 grupe de studiu Nu m-as f» gîndit, nici în ru p ­
aceea că in fiecare exploatare minieră In exploatările T rustului au in trat in circuitul e- Anul acesta s-a făcut încă un pas tul capului, că vizionarea unui
m inier Deva la sfirşitul conomiei naţionale con­ înainte Cu cadrele tehnice funcţio­
sînt create condiţiile necesare pentru lunii ianuarie s-au în ­ form sarcinilor pe care film ia cinem atograful „R epubli­
îndeplinirea planului de extracţie din registrat 39 de brigăzi fiecare unitate şi le-a nează cercuri de studiu profesional ca" din oraşul Petroşani im plică
atîtea sacrificii.
prima şi pinâ în ultima zi a lunii. Con­ cu planul nerealizat, iar stabilit Redacţia a în­ individual, pe baza căruia, periodic, Prietenul meu Petrică. care
se organizează discuţii pe marginea
ducătorii unităţilor miniere, secretarii la finele prim ei decade treprins o largă anchetă unor referate prezentate dc cursanţi procura de obicei biletele de film .
comitetelor de partid care au participat din această lună f>l de în mai multe exploatări nu se simţea chiar bine. asa că
la interviul organizat de redacţie, au a- brigăzi. Nu face excep­ printre m inerii din b ri­ am fost nevoit să îndeplmesr eu
ţie nici întreprinderea
găzile ce nu şi-au rea­
râtat că au fost preconizate şi o serie de această sarcină
minieră Hunedoara caro lizat planul cu scopul de Lucrări de pregătire la E. M
măsuri care să conducă la ritmicitatea a încheiat luna ianuarie a vedea cui revine răs­ Tot tim pul cit m-am îm brăcat
producţiei. cu planul extracţiei de punderea pentru m inu­ Aninoasa. m-a dăscălit :
— Dacâ-i lume m ultă, caută vreun
Mergrnd pe urmele materialelor pu­ minereu -îndeplinit in surile înregistrat? la ex­ cunoscut care-i mai aproape de
blicate s-au constatat însă o serie do proporţie de 104,75 la tracţia dc m inereuri şi casă. şi roagă-l pe el să-ţi ia două
deficienţe care au făcut ca atît in luna sută Aici 33 dc In i- cărbuni. bilete. Vezi că unii cetăţeni sînt
ianuarie, cit şi în prima decadă a aces- nedisciplinaţi, nu ţin rîndul, se
I
■ tei luni, planul să nu fie realizat ritmic. Minerii nu se consideră Ş T IR I ■ N F O R M A Ţ II m Ş TIR I ceartă, te împing. Dacă ajungi la
casă şi nu mai sînt bilete stai la...
„unul în plus".
M em brii cooperativei de cre­
a
. . I i i foaia de acord
In tîi mă pufnise rîsul la auzul
0 situaţie perpetuă vinovaţi fost prevăzut plan pen­ dit „S olidaritatea” din Teiuş au Au c itit din versurile lor mem­ Acţiunea, la care şi-au adus atîtor dădăceli, apoi mu enerva­
b rii cercului literar. Mana Dia­
tru 15 oameni, pe cînd analizat de curînd activitatea conii şi Ion Popa .Stănileşti. Spec­ contribuţia un număr însemnat sem :
Efectele negative ale du-se la faptul că în Marea m ajoritate a noi am lucrai in toi desfăşurată în anul trecut şi pla­ tacolul s-a bucurat de succes şi de cadre didactice din localitate, — Cum să nu găsesc ? Cum să
printre care Cioară loan. Bolog
n eritm icită ţii au fost prima decadă a lunii ia­ m inerilor care au răs­ cursul lunii ianuarie nul pe 1966 Din darea de sea­ a lost apreciat de către te i peste Amos. M it Ionel şi Coif Aurel, stau la... unul in plus, cinci eu a-
dezbătute pe larg de m i­ nuarie Combinatul car­ puns in cadrul anchetei doar in 10 oameni. Foa­ mă şi discuţiile purtate a rezul­ 150 de spectator» prin numeroa­ directorul căm inului cultural, s-a jung dim ineaţa înainte de deschi­
nerii regiunii noastre cu bonifer Valea Jiului nu au declarat că nu se ia de acord iui ni s-a tat că activitatea cooperativei pe se aplauze bucurat de m ult succes Au par­ derea casei ? Nu uita că nouă ne
p rile ju l adunărilor în şi-a realizat sarcinile de consideră vinovaţi pen­ schimbat. N-am avut 1965 s-a încheiat cu un bilanţ N IC O LAE TIKANESCU ticipat peste 150 cetăţeni. trebuie bilete pentru ora 20.
care s-au discutat c ifre ­ plan. unul din interlo­ tru nerealizarea planu­ nici lemn de mină de­ bogat. Planul a fost depăşit la corespondent — Fă ce ştii, eu te-am prevenit.
le de plan pentru acest cutorii noştri ne-a de­ lui. Cităm cuvîntul u- ci! de prin 25-26 ianu­ toate capitolele de venituri. In La ora 8,45 mă aflam în rîndul
an. Asupra acestor e- clarat : „Consider că a- noi a dintre ei : arie. Ca să nu stăm de­ anul trecut s-au acordat mem­ celor care aşteptau deschiderea
fecte s-a insistat şi in cest început nu va ca­ Nirolae Tăriţă, miner geaba am fost trim işi să b rilo r cooperativei îm prum uturi BARCELONA 17 (Agerpres). — căsoi la cinem atograful „Repu­
ciclul de in te rviu ri a- racteriza activitatea sef de brigadă în sec­ executăm o lucrare de pentru construcţii, cum părări de La întreprinderea orăşenească In prezenţa lui Stanley Rous, blica" din Petroşani.
m intit mai sus. Referin- combinatului, că in c.v- torul 11 de la Teliuc : înaintare, unde nu era mobilă, animale etc. în valoare de industrie locală din Petroşani preşedintele F.I.F.A., la Barcelona Ghişeul s-a deschis la ora fix a -
presiune. Din 20 ianu­ de 31 1 700 lei. După adoptarea au fost asimilate două noi pro­
arie am mers bine. dar planului pe 196G s-a ales noul co­ duse. Este vorba de canapeaua a avut loc tragerea la sorţi a sfer­
intr-u n u i din schimburi m itet executiv Ca preşedinte a tip Diham şi fotoliul tip Scandi­ tu rilo r de finală ale „Cupei ora­
am lucrat doar doi m i­ fost reales tov Ştefan Giurgiu. nav. Cele două produse vor avea şelor tîrg u ri la fotbal” competiţie
la care. după cum se şlic. p a rtici­
„VĂ CUNOAŞTEŢI ORAŞUL 1“ neri. Minusul a fost V A S ILF STREMTAN plastic. pă şi Steagul roşu Braşov. ta M u,uleie se scurg şi eu nu
tapiţeria executată din buret de
pica mare şi cu toate
corespondent
In caz de victorie, în meciul de
eforturile noastre n-am
La executarea prototipului a-
mai putut îndeplini pla­ cestor produse lucrează tov. A- baraj de la Braşov, cu Fspanol mai înaintez nici un pas. Din fa­
tă nu iese nimeni şi biletele se
Barcelona, alunei Steagul roşu va
Oi i de cîte ori se vor­ un puternic răsunet în origine eruptivă Un con nul". M em brii brigăzii artistice de lexandru Biro, unul din cei mai fn tiln i învingătorul din partida tot „dau”. De ce se dau atît de
Din situaţia sectorului
beşte despre oraşul în istoria Transilvaniei. De vulcanic. însă. reiese că m inerii agitaţie de Ia Casa raionala de buni m uncitori ai întreprinderii. Hannovcr 96 — F.C. Barcelona. multe bilete unei singure persoa­
care trăim , încercăm un cînd se cunoaşte existen­ Elena lordâchescu : din brigada lui Nicolae cultură din Orăştie s-au deplasat In celelalte meciuri se vor in liln i: ne ? — mi-am zîs în gind
sentiment de netăgădu­ ţa acestui oraş? Grandiosul monument Tăriţă au muncit, şi nu in cursul zilei de 15 februarie Munchen 1860 cu învingătorul din­ La un moment dat, Cineva din

ită mîndrie. Noi, hune- loan Plcşa: Documen­ de arhitectură m ilitară ac. la M ârtineşti unde au pre­ In comuna Vaţa de Jos a avut tre M ilan şi Chelsea : Ujpest I spate dă comanda :
dorenii, avem mereu a- tele care atestă existenţa a ţârii, cetatea Alba lu ­ SIM IO N POP zentat spectacolul „D in lumea loc recent un proces cinem ato­ Dozsa — Leeds United D unfcrm - — Hei, rup I
cest prilej. Alba lulia , oraşului sînt foarte ve­ lia, cu monumentalele-» basmelor a coborît Păcală”. Tot grafic pe marginea film u lu i „M a ­ linc cu învingătorul dintre Sara-
Deva, Hunedoara, Lu- chi. Se vorbeşte despre porţi în stil baroc, se ştie inuare fu pag a 3-a) aici a avut loc o seară de poezie. na". goss şi Hcarts M îddlothîan. Să fi văzut atunci îm brînceli,
peni, Orâştie, Sebeş.. fie­ existenţa lui şi jntr-un că a fost construit după văicăreli ! Doi, mai sprinteni, se
care oraş are profunde act pe la 1231, dai- în do­ planurile inginerului ita­ suiseră pe ghereta casieriei şi, de
rezonanţe în inim ile noa­ cumente precise datează lian, Geovanni Morando I acolo, pe brinei, întindeau mina
stre, in gîndurile noas­ din 1274. Visconti. C it tim p a du­ la ghişeu.
tre. Trecutul lor istoric, loan Pleşa: Din orice rat construirea acestei " După ce unii, a flaţi mai pe m ar-
prezentul ce le-a în fru ­ direcţie s-ar apropia că­ cetăţi şi de către cine a © P I M A P U B L I C Ă * gîne, sînt scoşi din rind, lucrurile
museţat portretul, oferă lătorul de oraşul Deva, fost executată ? par să se liniştească. Eu, aflat mai
tablouri demne de pene­ ii întim pină, de la ma­ loan Pleşa : La ridica­ pe la m ijloc, abia îmi mai pot
lul celui mai iscusit ma­ re depărtare o imensă rea cetăţii au lucrat, trage sufletul, aşa-s de înghesuit.
...Şi cei din faţă
estru podoabă : cetatea Devei. tim p de 23 de ani. (171 fi - greu. ies tot mai
Sentimentul de care Care e structura geologi­ 1738) peste douăzeci de Iatâ-ne pe un nou teptarea trenului pe peron Din In sfîrşît, după aproape două
vorbeam l-am tră it in ­ că a acestui deal ? m ii dc ţărani iobagi. itinerar cetăţenesc — motive lesne de înţeles... Şeful ore, ajung şi eu în faţa ghişeului,
tens in ziua cînd, îm pre­ Elena Iordăehescn : LU C IA LIC IU fixat pe raza oraşului gării, tovarăşul T rifu Atana- V S Z E A Z A . . . — Vă rog. două...
ună cu sute dc hunedo- Dealul cetăţii Deva este sic. ne explică jenat că nu are — Nu mai sini bilete ! — îm i
reni, participam la con­ o alcătuire naturală de /Continuare fn pag. o 2-a) regional Deva — ur­ lemne Cola aferentă prim ului zice scurt casiera. Zimbesc cu toa­
cursul radiodifuzat, o r­ mărind rezolvarea re­ trim estru, graţie Direcţiei re­ tă durerea de coaste şi picioare :
ganizat la Alba lulia de laţiilor dintre institu­ gionale C.K.R Timişoara, a so­ Am bătut la cele două porţi Am fost la blocul am intit — Nu mai g lum iţi cu mine, nu
redacţia „Cine ştie. cîş- ţii şi marele public. sit cu mare întirziere, doar dc ale oraşului. Ne-ar fi plăcut ca împreună cu tovarăşii V ictor vedeţi in ce hal sint !
tigă*' a Raclioteleviziunii Căulind sâ nc edificăm cîleva zile. încă nu era r id i­ prim irea să fie mai călduroa­ Pîrvu, şeful sectorului l.G.O. — V-am spus o dată
Române. L’ na din teme­ cată din depozitul aflat peste să, mai atentă. Ţinem la aces­ Simeria. Andrei Cazan, m ai­ — Tovarăşă, clar de cînd s-a
le concursului era: „Va cit mai bine asupra diurn. Mare greutate, n-avem tea. fiindcă prim a impresie stru. Constantin V izitiu, insta­ deschis casa. ii spun eu cit mai
cunoaşteţi oraşul?” . Răs­ modului cum sînt re­ ce zice ! contează... lator. repede. înaintea mea au fost cam
punsul ni l-au oferit doi zolvate problemele ce­ Ieşim din gară. Ne aşteaptă — De cînd curge apa pe pe­ 30-40 cetăţeni, sint 5 spectacole
concurenţi. Unul din Ce­ un noroi demn de atenţia unei reţi ? şi mie îm i trebuie bilete pentru
va — Elena lordăches- tăţenilor, am dat, spre perechi de galoşi de cea — Cam de trei sâptămini. diseară la ora 20
cu, profesor de Ştiinţe regretul nostru, şl pes­ mai bună calitate Nu-Î avem Ş tiţi, am luat ceva măsuri... _ •> i
sociale şi altul din Alba te deficienţe. Le con* Constructorul, care a săpat Sâ vezi Argumentele aduse n-au stat — Vă rog. atunci, două pentru
lu lia — loan Piesa, pro­ semnăm cu deosebire, pentru canalizarea oraşului, nu în picioare Din cauza neglijen­ mîine, la aceeaşi oră
fesor de ştiinţele naturii, pune şi aşa ceva la dispoziţia ţei. blocul a suferit stricăciuni — Nu dăm bilete de pe o zi pe
întrebările, puse reci­ fiindcă ele implică o cetăţenilor. Ne m urdărim în­ şi sâ nu crezi serioase. alta. Şi zclrang ! ! — s-a închis.
proc. răspunsurile, nn ! neapărată rezolvare. călţările în speranţa că în oraş — Astăzi îl vom repara. A- Am plecat am ârît spre casă Cinci
lipsite de lirism Şi o rig i­ o să găsim o lustragerie. N l* vem m ari greutăţi cu m ateria­ m-a văzut Petrică cu pantofii
nalitate. au fost pentru facem degeaba iluzii. lele ... Nu ne dă conducerea scilciaţi, şifonai, aprins la fală,
spectatori şi vor fi, cu Mergem şi la autogara. Ni se Din Simeria am p rim it o I G.O. Deva. Aşa nu nc pu­ să leşine de rîs.
siguranţă, pentru audito­ oferă o privelişte de şantier, scrisoare semnată de nouă lo­ tem descurca... — Tot eu far rost de bilete —
rii em isiunii „Cine ştie, La cele două porţi tărăgănat de lucrătorii coope­ catari lată ce se spune, p rin ­ O altă scrisoare am p rim it îm i zise el.
eistigă” o frumoasă lec­
rativei „Progresul” din Deva. tre altele, în scrisoare : „Noi. de la locatarii blocului 0 B din Seara. în drum spre cinemato­
ţie de istorie. Istoria a Sala de aşteptare este frig u ­ locatarii blocului din strada cvartalul 23 August Deva. Şi graf. mi-a spus că biletele le-a
două oraşe luinedorene : ale oraşului roasă. platform a de întoarcere Cloşca, vă rugăm să ne aju tali aici sini o serie de deficienţe găsit la casieria ambulantă de­
Alba lu lia şi Deva. Ora­ intr-o problemă care ne fră- care degradează im obilul. In num ită „..un bilet in plus".
a autobuzelor e plină de mîzgă
şe a căror existenţă se si h îrtiî de la chioşcul de un- mintâ de mai m ultă vrem?. loc de măsuri concrete, loca­ La sfirşitul film u lu i, cmd se
pierde în epoca pietrei dc-(i fac cu ochiul, ademenitor, Este vorba dc sectorul I G.O. tarii au p rim it din partea ce­ aprins? lumina, auzim in dreapta
şlefuite, dar care e ates­ o sumedenie de m ititei şi c ir- „Simeria care nu înţelege să-şi lor rare trebuie să execute lu ­ şi în stingă :
tată prin documente M etaforic vorbind, ne-am o-
bişnuit să spunem despre gară naţi rum eniţi Im piegatul de facă datoria atunci rin d apar crările de reparaţii fel de fel — Vai, dragă, mi-am rupt ro­
scrise din evul mediu
si autogara că sînt porţile ora­ serviciu ne vorbeşte despre unele defecţiuni la im obile Vă de insulte chia in cuiele din scaun î
Să urm ărim citeva în ­ inform ăm că blocul nostru s-a
— Ionică, parcă şi eu am sim­
trebări si răspunsuri: şului. Prim ul contact cu ora­ faptul că nu poate utiliza sta­ deteriorat din cauză că secto­ Sînt lucruri pe care le vezi ţit ceva...
ţia de radioam plificare, „deoa­
şul, al noilor vizitatori, aici sc
Flcna Iordâcliescu: A l­ si nu-ţi vine să crezi că ele pat
face ŞL prima impresie de rece casa de bilete pentru Hti-: rul l.G.O i u i a binevoit să ia fi tolerate In orice caz. con du- Am început să ridem pe în­
ba lulia. străvechiul A- nedoara este închisă” Ne-am măsuri de prelungire a celor fundate clar, deodată, rămînem a-
nulum. aşezată la poale­ multe ori contează substanţial. două ţevi de pe acoperiş. Din
Batem şi noi la prim a poar­
le m u n ţilo r M etalici, nu oprit şi asupra acestui amă­ această cauză, apa se scurge pe N. ANDRON AOIIE m indoi . tablou !
deoarte de vărsarea Ani- — Mai aproape de microfon, tovarăşă lordă- tă a oraşului — gara. Ni sc nunt, fiindcă am văzut cetă­ perete, provocînd stricăciuni". V. ALHU S-au du-* şi pantalonii noştri cei
poiutui în Mureş, se ştie chcxcu. întrebările şi răspunsurile dumneavoas­ deschide, dar ochilor li se ofe­ ţeni care se invîrteau dezorien­ Locatarii respectivi arată şi alte de sărbătoare !
<i\ a fosl teatrul unor e- ră o privelişte austeră, rece. taţi printre maşini, în căutarea deficienţe, printre care şi fap­ A. OARGA C D Â N ILÂ
veninientc care au avut tră vor să le cunoască şi auditorii emisiunii... Sălile de aşteptare — de a lt­ autobuzului de care aveau ne­ T. ISTKATF
fel. destul de curate — sînt fr i­ tul că eunoiul se ridică o dată
guroase. Oamenii preferă aş­ voie. pe lună. (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare iu pag. a 2-a)