Page 62 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3463

P ă rin ţii, ş c o a la ş i c o p iii Fruntaşi în gospodărirea cotmieior
18 FEBRUARIE 1966

H Ă R N I C I E m îndra-n joc" ; 16,20 M elodii fără

DESPRE PREDAREA m e m a virstă ; 16.57 Pentru prim a oară
In
în em isiunile noastre,- 17,30
In ziua aceea Sabin Suba, preşe­
de 1,800 m.p. Acum este plăcut să
dintele C om itetului executiv al Sfa­ relor străzii am intite pe o lungime slujba patriei ; 18,03 In ju ru l glo­
Cintece
de viată
bului : 18,13
tului popular comunal Ilia, era vădit parcurgi această stradă care dă un nouă şi jocuri populare la cere­
emoţionat. Şi pentru ca cei din sa­ aspect de oraş. Dar nu numai atît. DEVA ; Şah la rege — cinema­ rea ascultătorilor : 18,30 Dialog
In satele comunei Ilia s-au construit
lă — deputaţi, preşedinţi ai com ite­
ISTORIEI Şl GEOGRAFIEI telor de cetăţeni, locuitori al comu­ patru podeţe din beton armat, s-au tograful „P atria" ; Tatăl soldatu­ cu ascultătorii : 18,45 A rii din o-
„A rta " ;
perete ; 19,00 Interpreţi de m uzi­
lui — cinem atograful
nei veniţi in num ăr mare la aceas­
executat lucrări de reparaţii şi în ­
tă festivitate — sâ nu-i observe c- treţineri de drum uri pe o lungime S IM E R IA : 800 dc leghe pc A - că uşoară ; 20,00 Kadiogazeta de
mazoanc — cinem atograful „M u­
seară ; 20,45 Noapte bună, c o p ii:
moţia, Sabin Suba citea cu glas ta ­ de 15 000 m l., a fost amenajată şi reşul" ; H UN ED O AR A : Femeia „Se caută un balaur" ; 20,55 M u­
re. Prezenta o inform are asupra re­ întreţinută o suprafaţă de 700 m.p. necunoscută — cinem atograful zică uşoară : 21.15 Atenţiune, pă­
zultatelor obţinute in anul trecut pe zone verzi, au fost plantaţi 900 bu­ „Flacăra" ; Camera albă — cine­ rin ţi f Poşta p ă rin ţilo r ; 22,30 M o­
fo ­
predarea le cţiilo r de geografie,
Nu o memorare losind com paraţiile, raportarea unor lin ia înfrum useţării şi gospodăririi căţi arbori ornam entali procuraţi pe m atograful „C onstructorul14 ; PE­ ment poetic : 22.35 Capodopere
plan local, cetăţenii din Bacea au
satelor. Cei prezenţi in sală cunoş­
m arii
ale m uzicii universale şi
TROŞANI : M uncile lui Hcrcule
fenomene geografice şi altele, profe­ teau bine lucrările efectuate : doar participat la lucrările de electrifica­ — cinem atograful „7 N oiem brie"; lor interpreţi.
mecanică a datelor! sorul are posibilitatea să explice cu to ţii au pus umărul cu nădejde. re a satului. O lucrare deosebit de Oameni şi drapele (seriile I şi a
mai bine anumite probleme, îi poate
im portantă realizată în anul 1965 a
Pe faţa lor se putea observa mîn-
PRO G R AM UL II : 7,50
M ar­
11-a) — cinem atograful „R epubli­
ajuta pe elevi să înţeleagă mal uşor d iia oam enilor care au contribuit la fost construirea pieţei de alim ente ca; LU PE N f: Dincolo dc barieră şuri sportive ; 8.00 „Cîntec vesel"
lecţiile noi. ridicarea aspectului gospodăresc al din Ilia. Datorită .în fă p tu irii lucră­ — cinem atograful „C u ltu ra l": LO- — muzică uşoară ; 8,30 Scene şi
Se ştie că lecţiile de istorie, prin Folosirea com paraţiilor contribuie comunei... rilo r prevăzute în plan s-au realizat NEA: Doi băieţi ca pîlnco caldă — duete din opera „M ireasa vîndu-
specificul lor, cer şi cunoaşterea u- totodată la dezvoltarea capacităţii e- La începutul anului trecut, cînd economii în valoare de 681381 lei re­ cinem atograful „M in e ru l" ; P rchi- tă" ; 9,29 Muzică populară; 10.10
nor date cronologice, a căror însu­ levilor de a face în mod independent s-a lansat întrecerea patriotică din­ venind 181 lei pe cap de locuitor. dio 11 — cinem atograful „7 No­ C ărţi care vă aşteaptă ; 12.30 Doi­
şire conştientă are o deosebită în­ deducţii pe baza observaţiilor efec­ tre comunele regiunii noastre, cetă­ Este greu să am intim numele tuturor iem brie" ; V U LC A N : Logodnicele ne si jocuri populare; 13,08 „M e­
semnătate pentru înţelegerea eve­ tuate asupra diferitelor fenomene ţenii din Ilia au hotârit să m un­ cetăţenilor evidenţiaţi cu ocazia a- văduve — cinem atograful „M u n ­ lodiile ecranului" — muzică u-
nim entelor istorice de către elevi. geografice. cească mai m ult ca oricind pentru a dunârii organizate la Ilia. Aceasta pe citoresc" ; U R IC A N I : Fiul că­ şoarâ ; 13,30 Lectură dram atizată ;
La însuşirea datelor cronologice La lecţiile de-geografie am făcut ocupa un lor fruntaş. Comitetul exe­ m otiv câ aproape întreaga populaţie pitanului Blood — cinematogra­ 14,30 Form aţia de muzică uşoară
a contribuit la acţiunea de în fru m u ­
am evitat să aglomerez lecţiile cu com paraţii p rivind aşezarea geogra­ cutiv, ajutat de deputaţi, a întocm it seţare a satelor. Şi locuitorii comunei ful „7 Noiem brie" ; A N IN O AS A : Sile Vişan ; 14.43 C întâreţi ai
prea m ulte date, lim itîndu-m â la a- fică, debitul de apă etc., între bazi­ un plan de lucrări, cu obiective con­ Ilia nu se mulţumesc numai cu atît. Strigătul Corlei — cinem atogra­ p la iu rilo r noastre ; 15.10 Clasici
celea a căror memorare a fost abso­ nul flu v iu lu i Congo şi bazinul Ama­ crete şi cu termene fixe, eşalonate Cei care au luat parte la discuţii — ful „M uncitoresc"; B A R B A T E N I: ai m uzicii coi ale româneşti ; 16,00
lut necesară pentru înţelegerea pro­ zonului, apoi între peninsula Iberică pe întrec parcursul anului. După ce Romulus Dîmperiu, Gheorghe Faur, Fcrnand cow-boi — cinemato­ Din creaţia com pozitorului A lfre d
blem elor studiate. si Asia Mică, privind relieful, clima planul de măsuri a fost aprobat de graful „ 6 August" ; C R IV ID IA : Alessandr^scu ; 16,30 Ineluş Jn-
si vegetaţia, intre Republica Socia­ sesiune s-a trecut ia apLicarea lui în M ihai Chioreanu, Mîron Dan. Ioan vîrtecuş (emisiune pentru cei
Cum am predat aceste date pentru Radu, Silvia Toma — şi-au exprim at S trăinul (seriile 1 şi a 11—a) cine­
ca ele să nu îngreuneze lecţiile, ci listă Cehoslovacă şi Franţa privind practică. Comuna Ilia, reşedinţă de hotârîrea ca sA depună şi mai m ul­ matograful „M uncitoresc"; BRAD: m ici) ; 17,20 M elodii populare
dim potrivă, să slujească înţelegerii relieful, economia, clima, populaţia. raion, trebuia înfrumuseţată. Cine te eforturi, astfel ca în anul 1966 sâ O norabilul Stanislas agent secret prezentate de Aurică Piculeaţă ;
fenomenelor istorice? In cazul din urmă, elevii nu s-au venea pe aici nu rămînen cu o im ­ — cinem atograful „Steaua roşie"; 18.00 Recital Lucia Stânescu —
m ărginit numai la simpla relatare a presie prea bună atunci cînd par­ contribuie şi mai m ult la înfrum use­ A LBA 1ULIA : M arll.vn — cine­ a rii din opere ; 18,15 Emisiune
In prim ul rînd am căutat să-i fe­ unor cunoştinţe, ci au arătat că între ţarea satelor. lite ra ră ; 19,03 Folclor muzicaL
resc pe elevi de tendinţa spre „to ­ cele două ţâri sînt deosebiri radicale curgea strada 23 August. Aron Nis- Cind tovarăşul Sabin Boticiu, v i­ m atograful ..Victoria" ; In tlln lrc din Moldova — program la ce­
ceală", de memorare mecanică. Jn determinate de stadiul d ife rit de dez­ tor, Ioan Suciu, Rozalia Viorel, M a­ cepreşedinte al C om itetului executiv cu spionul — cinem atograful „23 rerea a s c u ltă to rilo r; 19.30 Me­
acest scop am folosit mai m ulte pro­ voltai? socială în care se găsesc. na Ciama şi a lţi cetăţeni, s p rijin iţi al Sfatului populai* regional Hune­ August" ; TEIUŞ : C artierul ve­ moria păm intului românesc 20,00
cedee. Cel mai eficace mi s-a părut La geografia Republicii Socialiste de com itetul executiv, au m uncit cu doara a anunţat că în urma întrece­ seliei — cinem atograful „V icto ­
legarea datelor p rivind diferitele mo­ România am folosit de asemenea cu rii patriotice comuna lila a ocupat ria" ; Z LA T N A : Un şoarece Seară de operă ; 23,50 M elodii
mente istorice im portante printr-un succes metoda comparativă. Astfel, B A LC O A N E. m ultă am biţie la asfaltarea trotua- locul I] pc regiune, în sală a izbuc­ p rintre bărbaţi — cinem atograful pentru ore tîrzli.
f ir logic, respectînd un anum it c ri­ cînd am predat C arpaţii m eridionali nit un ropot de aplauze Oamenii „M uncitorul" ; ORĂŞTIE : în ­ Buletine de ş tiri şl radiojurnale:
teriu. Eu am obişnuit pe elevi sâ re­ am făcut comparaţie între aceştia şi s-au bucurat câ munca lor a fost drăzneţul Pnrdaillan — cinem ato­ 6.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 : 12,00 ;
ţină datele privin d unele evenimen­ C arpaţii rusăriteni privind caracte­ apreciata. Tovarăşul Sabin Boticiu graful „P atria" ; Regina cînlccc- 14.00 ; 16.00 ; 13.00 ; 22,00 ; 23.52
te istorice pe baza trăsăturilor carac­ rele principale: structura geologică, „VA CUNOAŞTE!! ORAŞUL? i-a felicitat pe cetăţenii din Ilia pen­ lor — cinem atograful „Flacăra" ; (program ul I) 7,30; 9,00; 11,00;
teristice ale etapei în care ele sînt aşezare, înfăţişare, înălţim i, trecă­ tru succesul obţinut şi i-a îndemnat CUGIR : Asta-i tot ce s-a in tim - 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,29;
încadrate, să reţină momentul de­ tori, văî, vegetaţie, reţea hidrogra­ sâ participe cu şi mai m ultă sîrguin- plut — cinem atograful ..7 Noiem­ 23,00; 0,52 (programul II)
clanşării unui eveniment, legîndu-l fică, bogăţii etc. Din com paraţiile fă­ (Urmare din pag. I) gur răspuns inexact, referitor la so­ ţă la lucrările ce se vor întreprinde. brie" ; SEBEŞ : Cine eşti d-ta, d-lc
de un altul care l-a precedat sau l-a cute s-au tras următoarele conclu­ cietăţile ştiinţifice ce-şi desfăşoară Apoi tovarăşul Gheorghe P an tili- Sorgc ? — cinem atograful „P ro­
urm at, avind calitatea de cauză sau zii: ambele regiuni sînt cutate, po­ Elena loiduchescu: Unde se află in activitatea în Deva), dar acest fapt mon, secretarul C om itetului execu­ gresul" ; Corbii — cinematogra­ Televiziune
de efect. I-am obişnuit, de asemenea, sedă culm i cu înălţim i mari, au văi oraşul Alba lulia această inscripţie: e mai put in im portant. Valoarea con­ tiv al Sfatului popular comunal Ilia ful „Sebeşul" ; APO LD U L DE
sâ reţină datele unor evenimente, ra- transversale sau longitudinale, ape „Anno dom ini M D C C C C X VIII, Kn* cursului a fost. aşa după cum ară­ a dat citire deciziei prin care a a- SUS : M erii sălbatici — cinema­
portîndu-le la altele sim ilare, care repezi şi versanţi foarte accentuaţi, lcndis deccmbfiis lioc loco U nioT ran- tam, acea reuşită lecţie, care ne-a cordat unui num ăr de 30 cetăţeni tograful „23 August" ; HAŢEG :
s-au petrecut în acelaşi tim p in alt silvaniac universa cum Daco-Roma- purtat prin istorie, de-a lungul seco­ insigna de „Fruntaş în gospodărirea U ltim u l m ilia rd a r — cinemato­ 19,00 T elejurnalul de seară ;
trecători de presiuni intram ontane
loc. nia, soliemni et unanimo populi volo lelor pină in zilele noastre. satelor". graful „Popular" ; IL IA : Runda
sau marginale etc. etc. Cind am 19.15 Pentru cei m ic i; 20.00 Sâp-
In acelaşi scop am folosit şi d ife ri­ studiat Carpaţii apuseni, bazaţi pe in perpetuum atque ircvocabiliter Spectacolul de la Alba lu lia a a- Cine merge acum la Sfatul popu­ 6 — cinem atograful „Lum ina". tnm ina ; 21,00 Avanprem ieră ;
te materiale didactice ca „banda tim ­ comparaţia cu celelalte erupe ale proclamata est. Cuius rei memoria dus pe scenă şi a lţi concurenţi, că­ lar din Ilia observă la loc de cinste
p u lu i”, sau calendarul istoriei, cum C arpaţilor, elevilor le-a fost uşor sâ sempitorna s it\ rora li s-a cerut să recunoască un diploma de comună fruntaşă pe re­ 21.15 Un nume drag — o melodie;
s-au obişnuit elevii să-i spună, pre­ scoată in evidenţă că aceştia prezin­ Ioan Pleşa : Această inscripţie o gă­ compozitor, un seriitor, un film , un giune în întrecerea patriotică. Este o 21,40 Teleglob : Parisul în 30 de
cum şi diferite tablouri sinoptice, tă o sinteză a prim elor două grupe. sim pe o placă de marmură în clădi­ poet. un fragm ent din vasta proză u- diplomă cu care pe bună dreptate m inute ; 22,10 Muzică pentrV
care au dat elevilor o imagine de an­ Pentru ridicarea c a lită ţii învăţă- rea în care se află „Salo u n irii14 unde, m oristicâ românească şi, bineînţeles, cetăţenii se pot m îndri dar care şl R a d i o două piane ; 22,30 T e lejurnalul
samblu asupra etapelor parcurse de m întului, în folosirea metodei com­ la 1 decembrie 1918, s-a semnat actul nu s-a încheiat fără concursurile fu l­ obligă.
un fenomen istoric în dezvoltarea sa. parative, are o mare im portanţa u ti­ U n irii 1 Transilvaniei cu România. ger distractive pe tema: „Vine, vine V. ALBU de noapte. B uletinul meteorologic.
La fel am folosit grafice sincronice, lizarea unui bogat m aterial in tu itiv Textul se traduce: „In anul domnu­ prim ăvara" şi „U nde-i greşeala". PRO GRAM UL I : 5,40 M elodii
în care datele evenimentelor petre­ de toate categoriile ca: hărţi, cu a- lui 1918, la 1 decembrie, in acest loc C hiar şl publicul a concurat. Un ex­
cute pe te rito riu l mai m ultor state ju to ru l cărora se pot compara şi con­ a fost proclamata Unirea Transilva­ temporal cu tema „M axim e şi aforis­ Simpozioane populare interpretate la diferite Timpul probabil
sint raportate unele la altele. niei cu întreaga Românie, prin votul me celebre", le-a cerut să-şi am in­ instrum ente; 6,15 Transm item
frunta diferitele regiuni între ele şi pentru sate : 6,45 Salut voios de
Prin folosirea unor astfel de me­ urm ări orice fenomen; profite geolo­ solemn şî unanim al poporului, pen­ tească de Cezar şi dc Hipocrate, dc In ultim u l tim p, Comitetul pentru p io n ie r; 7.30 La taragot Jon
tode. datele istorice nu mai consti­ gice şi geografice cu ajutorul cărora tru totdeauna şi în mod irevocabil..." Arhim ede şi de Ludovic al XV-lea, cultură şi artă al raionului Orăştie Murgu ; 7,45 Din operetele lui PENTRU 24 ORE
tuie pentru elevi simple cifre a ri­ se poate compara şi analiza struc­ U ltim ele cuvinte ale inscripţiei d e .. a prezentat două simpozioane — la Zeller ; 8.00 Sumarul presei ; 8,30 Vreme schimbătoare cu cerul
de, goale de conţinut, ci elemente v ii, tura form elor de relief din ţara noa­ „M em oria acestui fapt sa fie eternă" De pe scena concuisuluî, t în ura Jrie n d in ţi şi Vinerea — pe tema La microfon, melodia p re fe ra tă ; mai m ult noros. Vor cădea preci­
care îi ajută să înţeleagă mai pro­ stră; grafice şi diagrame ce dau po­ s-au contopit în avalanşa de aplauze Rodica Iliescu a coborît cu un apa­ „D in trecutul raionului Orăştie". Des­ 9,30 Sfatul m edicului ; 10,03 Cîn- p ita ţii sub form ă de ploaie. V in t
fund adevărurile istoriei. sibilitatea com parării a două sau mai ce a um plut, cu ecoul ei, sala. rat de fotografiat, pentru câ toate pre aşezarea geografică a raionului tâ M aria Păunescu Şi Floi ea San­ moderat din sud şi sud-vest. Tem-
răspunsurile ei. la concursul fulger,
m ulte obiecte ori fenomene, expri­ Lecţia de istorie ne-a a m intit şi au fost exacte, Sara Aurelia Mateşoîu, a vorbit tovarăşul procesor V u lru du — muzică populară ; 10.30 pei>atura, ziua va fi cuprinsă în ­
mate prin cifre; tabele cu date c li­ de Ioan de Hunedoara, în tim pul că­ Ida G iringer, Nicolae Crişan, cu pre­ B ujor, despre istoricul raionului O- tre 6 şi 12 grade iar noaptea în­
matice, date care, comparate între ruia Deva a ajuns la o mare dezvol­ m ii în bani. Şî nu |p-a fost deloc râştie muzeograful Todea V. ioan, Radioracheta p io n ie rilo r; ll,15r
tare şi despre cea mai valoroasă lu­
iar despre trecutul cultural al ra­
Metoda le determină. crare din vestita bibliotecă documen­ uşor — fără bibliografie dată, fără ionului, metodistul casei raionale de Teatru la m icrofon: Medalion ra­ tre — 1 şi 4 grade.
ele, duc la explicarea cauzelor care
PENTRU U RM ĂTO AR ELE
diofonic Margareta Baciu ; 12,33
recunoască
un ghid oarecare — să
Folosirea de desene, fotografii, ta­ tară „Batthyaneum " din Alba lu lia : din vasta operă literară universală, c u ltu ră . Gastone Nicolae. Emisiune culturală ; 13,40 Muzică 3 Z IL E
comparativă — blouri, diafilm e şi film e, creează po­ Caro! cel Mare, pe pergament, cu li­ poetul sau scriitorul... Simpozioanele au fost completate
„Codex aureus" scrisă pe tim pul lui
de programe artistice date de b ri­
sibilitatea de a arăta elevilor aspec­ tere de aur. Si prezentul a făcut par­ O notă frumoasă pentru cei doi gada de agitaţie a cooperativei „V ia ­ uşoară de Eugen Teger; 14,08 Din Vremea se menţine schimbătoa­
re, cu cerul noros. Vor cădea pre­
o metodă eficace te din diferite activităţi, aspecte ale te din lecţie. Prezentul care a înno­ exam inatori: Ion Mustaţă şi M ihai ţă nouă” din Orăştie. cîntecele şi dansurile popoarelor ; c ip ita ţii sub formă de ploaie.
d ife rite lor unităţi naturale, care asi­
15,20 Solişti ai teatrelor muzicale
I. POPA
gură concluzii juste şi dezvoltă gin- bilat. cu ineditul său, chipul de ieri Florpa care, şi de astă dată, s-au re­ corespondent din ţa ră ; 15,40 „Drag îm i e cu Tem peratura variabilă.
al celor două „cetăţi" medievale.
liefat prin spontaneitatea
re p licilor
direa geografică.
Poate ar fi necesar să am intim des­ şi verva spirituală, dind concursului
La şcoala noastră, încă din vacan­ pre recompensa în bani pe care au ob­ acel antren sănătos cu care ne-an o-
In tru cît predau şi geografie, aş ta de vară am confecţionat o hartă ţinut-o, pentru răspunsuri, cei doi bişnuit si prin care s-au făcut apre­
dori să expun citeva din metodele a patriei cu electrificarea ţă rii. Harta concurenţi (Ioan Piesa 1.900 lei. Ele­ ciaţi de auditorii si telespectatorii e- transpune pe ea Pentru ca im a­
pe care le folosesc pentru ridicarea am confecţionat-o din placaj, cu be- na Ioi dâchescu 1.G00 lei — cu un sin­ m isiu n ilo r R adioteleviziunii Române. ginea sâ fie trainică, ea este f i­
ca lită ţii lecţiilor. A ici am folosit ori culete vopsite care indică hidrocen­ xată p rin tr-u n procedeu uscat.
de cile ori era necesar, actualizarea tralele şi termocentralele. Această Toate aceste operaţii nu durea­
şi metoda comparativă — specifica hartă va fi folosită atît la clasa a ză decît 2-3 minute.
geografiei. Spre exemplu : la geogra­ IV -a cit si )a clasa a VIIT-a cînd va DE PRETUTINDENI A paratul ..Kontrast" lucrează
fia continentelor, cînd am studiat ţă­ fi predată lecţia energia electrică. R Ă S P U N S L A U N S .O .S . la lum ina zilei, şi pentru folosi­
rile A fric ii — Angola, Mozambicul, rea sa nu este nevoie de labora­
Congo — le-am vorbit elevilor despre Am Insistat mai m ult asupra me­ toare speciale şi nici de chim ica­
procesul de destrămare a sistemului todei comparative, deoarece folosirea (Urmare din pag. 1) — Un eroilor ! — zisei eu cu gin- M O TO CICLETA „B A L C A N '1 are trei viteze şî poate dezvolta, le speciale. Pe una şi aceeaşi
colonial care se petrece în zilele noa­ ei ajută pe profesori sâ ofere elevi­ dul la pantaloni. cu un singur pasager, viteza de placă se pot face cel puţin 2.000
lor o imagine vie şi clară asupra fe­
stre, dînd numeroase exemple din nomenelor studiate sau regiunilor ne­ A fost o zi grea ! Stăteam amîn- — Un cizmar ! — zise Petrică ară- C onstructorii de maşini bulgari 65 km pe oră. radiografii extrem de clare.
presă. doi, cum inţi, lin iş tiţi. Nu îndrăzneam tindu-sj pantofii. au pus la punct producţia unui
cunoscute, sâ contribuie la formarea
Le-am y ă ta t elevilor care sînt cla­ g în d irii geografice a elevilor, să leite sâ ieşim pe stradă cu pantalonii — Ac şi aţă ! — continua! eu sco- nou model de motocicletă „Hal- R A D IO G R A F II PE IIIR T IE PRODUSE A LIM E N T A R E
sele interesate în menţinerea siste­ diferitele părţi ale cursului şcolar ru p ţi, cu pantofii călcaţi, cu paltoa­ ţind la vedere nasturii rupţi. can", cu capacitatea de 175 cm. SINTETICE
m ului colonial, le-am vo rb it despre de geografie, sâ formeze baza a ctivi­ nele fără nasturi. îngrijitoarea în­ — Să chemăm tot com plexul! — fu cubi, şi a unei motorete „Balcan" Un grup de specialişti sovietici
sam avolniciile petrecute in Congo şi cepu să facă curăţenie. Ne arunca de părere responsabilul. Nu vă ţ i ­ de 50 cm. cubi. a realizat aparatul „K ontrast", In (laboratoarele de cercetări
Rhodesia de sud, precum şi despre tă ţii creatoare a profesorului în pre­ din cînd în cînd p riv iri curioase. neţi de fleacuri, măi tovarăşi ! Motocicleta are un motor în care perm ite sâ se obţină radio­ ale unei m ari uzine chimice din
poziţia ţă rii noastre şi a celorlalte darea geografiei — S-a term inat, ce mai aşteptaţi? — Fleacuri ? Hainele noasti'e s tri­ doi tim p i cu o putere de 10,3 C.P., grafii pe hîrtle. Aparatul „[Con­ S.U.A. s-a reuşit să se sintetize­
ţâ ri socialiste faţă de problema e li­ U tilizată cu grijă şi competenţă, — ni se adresă în cele din urmă. cate, tim pul pierdut. înghesuiala e- consumă 2,7 litri benzină la 100 trast" este de dim ensiuni reduse. ze un produs asemănător cu ca­
— Ei şi ? — râspunserăm calm, cu
berării popoarelor dominate de ju ­ metoda comparativă, alături de cele­ glas domol. nervantă sînt ("leacuri ? km. la o viteză de 60 km pe oră. EI posedă un dispozitiv de încăr­ feaua naturală praf. Probele de­
— Recunoaştem, nu sint. Ne pare
gul colonial. lalte metode, ne poate ajuta în mod Ea poate dezvolta o viteză ma­ care. unul de developare şi unul monstrează că această cafea a r­
— Cum „ei şi" ? Gata ! N -aţi în­ râu câ s-a întîm plat xim ă de 95 km pe oră, pulînd de fixate. In loc de peliculă tificia lă nu diferă aproape cu n i­
Aproape că nu există lecţie de geo­ substanţial la ridicarea calitativă a ţeles ? — Să nu vă pară rău ! Sâ luaţi transporta 180 kg. roentgen, in casetă se pune o pla­ mic, chiar şi la gust, de cea na­
grafie în care să nu se poată ridica lecţiilo r de geografie. — Nu ! măsuri ! ! Dacă nu puteţi singuri, Motoreta are o putere mai că specială. Apoi caseta este in­ turală. încercări de acest fel au
anum ite probleme de strictă actua­ — Lâsaţî-mă să fac curat, altfel lansaţi un S.O.S. Poate vă vine cineva mare decît modelul precedent şi trodusă în aparatul roentgen şl se fost întreprinse şi în trecut, dar
litate. Depinde de g rija şi abilitatea ŢURCAŞZU A N TO N IU chem responsabilul. in ajutor I poate transporta doi pasageri. face fotografia, care este develo­ cu rezultate modeste. Valoarea
— Bineee I Sâ vină responsabilul. ★ Rezervorul de 8 1 asigură o can­ pată fără chim icale lichide. Pe practică a descoperirii rezidă în
fiecărui profesor de a le trata cu profesor cu grad. II — Am venit ! — ne spuse o voce Nota redacţiei : Ieri seară am in ­ titate suficientă de benzină pen­ placă se aplică o foaie de hirtie posibilitatea de a produce cafeina
m ultă precizie. Şcoala generală A poldul dc Jos, căzută pe neaşteptate în spatele nos­ terceptat S. O. S.-ul. Un elicopter a tru a parcurge 350 km. Motoreta obişnuită de scris şi imaginea se sintetică la un preţ foarte scăzut.
U tilizîn d metoda comparativă în raionul Sebeş tru. Ce doriţi ? plecat spre Petroşani.
OPINIA PUBLICA VIZEAZĂ prom isiuni puţin probabile, la urma Stadion părăsit sincer regret:
tariau marfa, a spus cu un ton de
urm ei şi cu lipsă de sp irit cetăţenesc.
— Cu banii care s-au pierdut din
Procedeul nu ni se pare deloc cinstit.
deteriorarea m aterialelor sportive se
putea construi un depozit modem.
Am urcat apoi pe tribună, însoţiţi
I— B P H S8W 8— — BBIBM
de un reprezentant al C onsiliului clu­
Răspundem unei bului orăşenesc U.C FS. Deva. T ri­
(Urmare dîn pag. I) Poate că cineva ar fi tentat să deal se întîlneşte în multe oraşe din zarea câ a intervenit personal pen­ De cîţiva ani şi mai ales de cind buna are un aspect la fel de neplă­
spună câ nu-i mare lucru. Dacă a tară. De ce n-ar fi şi în Deva, Petro­ tru rezolvarea ei. echipa M inerul Deva a promovat în cut. A ici. In aer liber, am purtat o
cerea I.G.O Deva are datoria sâ ia fost vreodată într-o asemenea situa­ şani, Hunedoara ?! E oare chiar aşa Sîntem la serviciul producţie al solicitări categoria C la fotbal, num ărul ama­ discuţie cu reprezentantul U.C.F.S.;
măsuri urgente pentru a satisface ce­ ţie şi n-a avut „re la ţii" sau „posibi­ de greu? cooperativei sus-amintite. In lipsa to rilo r de sport din oraş a crescut — Cine patronează stadionul ?
rinţele justificate ale locatarilor. lită ţi" nu va spune aşa. In prim ul vicepreşedintelui cu problemele de considerabil. In aceste zile m ulţi — Sfatul popular al oraşului Deva.
Intenţionam sâ acordăm un capi­ rind că un m ijloc de transport în a- producţie, discutăm cu tovarăşul La- dintre ei îşi pun întrebarea fireas­ El primeşte ch ilie pentru tot ce se
tol separat fe lu lu i cum realizează cest scop nu prea se găseşte in De­ dislau Cudrevaţ, dispecer, foarte în că: „Se antrenează băieţii cu serio­ organizează aici.
transportul în comun autobuzele va: n-are nici I.G.O., nici cooperati­ temă cu soarta cererii de care ne o- lată-ne în magazinul „Lactate" din zitate în vederea reluării campiona­ Apoi am aflat câ organul local al
I.G.O, Deva. Nu am făcut acest luci u va. Deci ar trebui solicitată D.R.T.A.; CapătuS unei cupâm. încep lam entările : Simeria, stînd la rînd, în calitate de tului ?" puterii de stat a permis I.G.O. din lo­
cu gîndul câ poate conducerea între­ nu ştim insă cam care este re nta bili­ — N-avem oameni specializaţi.., cetăţeni. La tim pul p o trivit sîntem O parte dintre suporteri merg chiar calitate sâ transporte zăpada si no­
prinderii am intite va lua toate mă­ tatea ca un autocamion să fie im obi­ lustrul cu poliesteri necesită proce­ luaţi în seamă : la stadion pentru a vedea cu ochii roiul de pe străzile oraşului in in ­
surile ca să fie îm bunătăţită şi aceas­ lizat pentru transportul unei maşini investigaţii duri speciale de lucru, unele dispo­ — Cu ce vă servim ? lor felul cum fotbaliştii deveni se cinta stadionului. Acum zăpada s-a
tă latură a m uncii. Spunem «ceasta, de spălat rufe. Şi, din acest punct zitive noî. Ne lipsesc... — 250 de grame de caşcaval. străduiesc să-şi însuşească o serie de topit aproape in întregime şi din ea
deoarece la ora actuală transportul de vedere, nu ştim dacă tovarăşii de Sîntem măsuraţi cu o privire, apoi procedee tehnice. Cei care vin însă a rezultat... un lac.
în comun lasă m ult de dorit. la D.R.T.A. sint dispusi să „serveas­ Ne arată şi o adresă (cam tîrzie) ni se spune : aici râm în pur şi sim plu dezolaţi de Cu un an In urmă exista la stadio­
că" pe cineva cu un autocamion. A- O sesizare venită din partea tova­ înaintată U.R.C.M. Hunedoara, prin — Eu vă dau, dar e cam vechi... starea în care se găseşte această ba­ nul din Deva un în g rijito r. Acum a
poi, sâ socotim şi cit tim p pierde ce­ răşului Gheorghe M ihai ne-a deter­ care se solicită fonduri pentru de­ Cercetăm roata de caşcaval: ză sportivă a oraşului. Ne este foarte „dispărut" şi el. In realitate stadio­
tăţeanul; caută maşină, merge la a- m inat la unele investigaţii La ca­ plasarea pentru specializare a doi — E mucegăit... greu sâ redăm în cuvinte aspectul nul din Deva esti al nim ănui şi a-
Defecţiune Ea telier, din nou caută maşină... pătul lor am dat peste... Dar să nu lucrători. Ne asigură, în cele din ur­ zătoarea. Nu trece... stadionului am intit. Să încercăm to­ rată ca un obiect părăsit. Am vrea
— Ce sâ fac eu ? — se scuză vîn-
mă, „pe cuvînt de onoare” , câ in ziua
tuşi cu intenţia câ poate, în sfîrşit,
In alte oraşe se procedează m ult anticipăm de 14 februarie a.c.. intre orele 15-17, Refuzăm să cumpărăm şî ne e x p ri­ cei care patronează stadionul se vor sâ am intim celor vizaţi că pentru
mecanismul bunei mai sim plu: unităţile cooperaţiei ramureş", în 4 octombrie 1965, de la va trim ite un specialist la dom iciliul măm nem ulţum irea. trezi din somnolenţa în care stau de construirea stadionului din Deva sta­
„A m cumpărat o mobilă tip „M a­
la
meşteşugăreşti execută reparaţii
tut nostru a cheltuit sume mari de
Consemnăm
cetăţeanului Plecăm din biroul dis­
în coloanele
faptul
dom iciliu, sau. în cazul cînd lucrarea depozitul din Leva. Pe la sfîrşitul pecerului. lăsîndu-1 cu telefonul la ziarului, în speranţa câ organele in cîţiva ani şi vor lua măsurile ce se bani In această situaţie se pune în ­
impun. In prim ul rînd trebuie ară­
deserviri_____ e de volum mai mare... Im aginaţi-vu lu n ii octombrie s-au iv it pete albe ureche... Işî căuta specialistul capa­ drept vor vedea aşa mai bine păre­ tat câ stadionul este pur şi simplu trebarea: este oare posibil să nu a-
vem g rijă de un bun obştesc care
o deservire c«m aşa: s-a defectat ma­
şina de spălat rufe; daţi un telefon; pe fu rn ir, mai tîrziu s-a crăpat şi bil să constate şi sâ remedieze defec­ rea cum părătorilor. Şi poate că va un loc părăsit. Porţile de la intrare este frecventat de m ii de oameni ?
fu rn iru l la canapea, toaletă şi dulap.
ţiunile.
dispare şi caşcavalul mucegăit
din
sînt la orice oră din zi şi din noapte
Să ai în casă frigider, maşină de peste o oră apare un specialist de la Am făcut cerere pentru efectuarea Am avut curiozitatea sâ vedem da­ v itrin a magazinului şi alte produse deschise, iar încăperile de sub trib u ­ Credem câ nu ar fi râu ca starea ac­
spălat rufe, televizor e de-arum un cooperativă: amabil, competent, con­ rem edierilor prevăzute in termenul că se ţine de cuvînt. Intr-adevăr, ci­ vechi de la alte magazine.,. nă la fel. Aici in tră cine vrea şi cînd tuala a stadionului sâ preocupe si
lucru firesc, o necesitate, o compo­ stată defecţiunea şi vă anunţă că e de garanţie. Am înaintat-o la con­ neva de la cooperativă s-o prezentat Şi, cine ştie, poate câ nu vom mai vrea. Dar abia atunci cînd pătrunzi Comitetul orăşenesc Deva al PC.R.
nentă a tra iu lu i civilizat al fiecăruia. vorba de o lucrare mai grea; cu aju­ ducerea O.C.L. produse industriale, la „în tîln ire a " dată eu... 5 ore întîr- avea surpriza sâ găsim magazine în încăperile de sub tribună răm ii iar cei care se fac vinovaţi sâ fie
Cu atît mai m ult întră acest lucru in torul unui alt lucrător de la coope­ de unde a plecat la cooperativa „So­ ziere. Intîm plâtor a dat peste o rudă goale aşa cum a fost cofetăria „D a­ u im it de ceea ce vezi Pereţii sînt uzi b’a.şi la răspundere.
contradicţie cu felul în care se face rativii. ia maşina de spălat rufe, o lidaritatea". De atunci au trecut două a fam iliei. I-a spus câ „rem edierile cia41 din Deva luni dimineaţa pe la din cauza apel care pătrunde, tencu­
reparaţia unor asemenea obiecte. Da­ aşează intr-un autovehicul de inter­ luni şi mobila se găseşte într-o sta­ se vor face în sâptămîna viitoare, fă­ ora 10 si jumătate; în zadar am cău­ iala de pe plafon a căzut aproape In raidul nostru întreprins
că ţi s-a stricat maşina de spălat ru­ venţii şi pleacă, după ce ati conve­ re destul de proastă. N-a venit n i­ ră mînâ de lucru specializată !" lată tat noi p ră jitu ri şi sifon... peste tot. duşumelele au putrezit, in ­ pe raza oraşului regional
fe, trebuie să cauţi un m ijloc de nit ora la care vă găsiţi acasă; după meni, nici măcar să mî-o vadă". A - un răspuns care pune în valoare un Şi poate câ se vor lua ceva măsuri stalaţia electrică nu mai funcţionea­ Deva am surprins citeva as­
transport şi s-o duci la atelierul co­ cesta este pe scurt conţinutul sesiză­ care să asigure mai m ultă ordine si ză. Totuşi în două încăperi am în tîl­ pecte de care cetăţenii se
operativei „Solidaritatea"; mai treci două zile, acelaşi lucrător vine cu rii prim ite din partea tovarăşului G. adevăr: s-au încercat ju stifică ri, fără curăţenie în magazinul de textile din nit şi cîţiva oameni. Erau de la lovesc aproape în fiecare zi.
de citeva ori pe acolo sâ vezi dară a maşina, o probează, vă dă o notă de M ihai. a fi în deplină cunoştinţă de cauză. Simeria... I.D.M S. Eeva. Organizaţia comercia­ Le-om ridicat aici pentru ca
fost reparată, apoi din nou cauţi o plată, achitaţi si totul s-a terminat... Ne ducem Ia O.C.L. produse indus­ La capătul acestei scurte investi­ Se pot face multe. Noi scriem : lă am intită a transform at uncie ca­
maşină s-o duci acasă Şi chică ai Ia r face cineva o observaţie — triale. A flăm că cererea a fost îna­ gaţii ne-am în tîln it cu o crasă nepă­ dacă şi direcţia comercială o să vrea. mere în depozit de materiale sporti­ ele sâ fie inai mult în atenţia
ghinionul să apară o defecţiune şi Şi e obligată „sâ vrea". Conducerea ve. Apa pătrunsese în asa măsură, I organelor de partid si de stat
la frigider şi la televizor trebuie să parcă e chiar de la U R.C.M .; zice intată a doua zi cooperativei „S oli­ sare, cu încercări de voalare a unui acestei direcţii o ştie bine. Sâ treacă încit o parte din ambalaje putrezise­ şi bineînţeles sâ fie rezol­
procedezi de citeva ori la fel ., câ-i ideal asa. Foarte bine. Acest i- daritatea". D irectorul ne face preci­ adevăr, p rin ju stifică ri mieroase, cu decd Ja fapte ! ră deja. U nul dintre cei care inven- vate.
u