Page 63 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3463

L OFEI RA LOC Calitate si ritm susţinut la l
i
i
reparatul utilajului agricol PIAŢA B0YAIAK TEL 30-77$i 32-11
M A I BINE In această perioadă printre preo­ ză la revizuirea ultim e lo r maşini a- fir 20

cupările lu cră to rilo r din agricultură
xistat la Petreşti, Gelmar şi M intia,
pregătirea u tila ju lu i agricol pentru gricolc. Nu aceeaşi preocupare a e- EXECUTA» PARA REPARTIŢIE PE &AZA DE COMANDA PERMA
campania de prim ăvara ocupă un ioc unde lucrările de punere in stare dc
central fn tru cit au mai rămas p u ţi­ funcţiune a u tila je lo r agricole s-au URMĂTOARELE PRODUSE:
M aterialele prezentate conferinţei Prevederile planului de producţie grupele sindicale, să fie folosite din ne zile pînâ la declanşarea lu cră rilo r desfăşurat cu încetineală. La un con­
locale a sindicatelor din Brad nu nu au fost întotdeauna realizate în plin acele forme de influenţare a agricole în cîmp şi avîndu-se în ve­ trol făcut la M intia, s-au găsit doar
înfăţişat un U blou bogat în re a li­ mod ritm ic la l.M. Barza. ( R.T.A., conştiinţei care şi-au dovedit efica­ dere stadiul Hdual al reparaţiilor, la 9 tractoare reparate ia r în situaţia I
zările obţinui? de oamenii muncii J.1M.L. Brad. l.F. Baia de Criş şi citatea La f.M Ţcbea există o ex­ indicaţia B iroului C om itetului regio­ raportată figurau 13. — cuier tip pom din ţeava îmbrăcat in
sub conducerea com uniştilor. Bar- altele, ceea ce a dus la depăşirea perienţă bună in această direcţie. nal de partid s-a făcut o analiză u- In cooperativele agricole de pro­ P.V.C.
ticip a n ţii la discuţii au întregit a- norm elor de consum, a influenţat Cind se constată că la un loc de m ănunţită a m odului in care s-a ducţie reparatul u tila ju lu i este mai I
cest tablou cu aspecte sem nificati­ uneori iu râu calitatea produselor. muncă există unele fenomene care m uncit in fiecare unitate. La şedinţa avansat în raioanele Sebeş şi Haţeg — mobilier comercial de orice tip
ve din munca lor şi a colectivelor Există încă numeroase brigăzi de pot duce la rebut, in mod operativ ţinută cu acest prilej, care a avut loc Sub posibilităţi se prezintă situaţia — covor plastovin tip „Linoleum " 80
din care fac parte. S-a arătat că producţie ce nu-şi realizează la tim p în ziua de 1(> februarie au participai: existent»! în raioanele Alba, llia şi I cm. lat
organizaţiile sindicale au manifes­ prevederile planului. Organizarea m em brii grupei sindicale, m aistrul tovarăşul Georgo llom o an. secre­ oraşul regional Hunedoara. De fapt
tat mai m ultă g rijă pentru m o bili­ insuficient de atentă a producţiei şi şi şeful de brigadă, dezbat la faţa tar ai C om itetului regional H u­ aici sc constată că nici consiliile a- — lub furtun pentru stropit din P.V.C,
zarea maselor (a folosirea judicioa­ a muncii a avut urm ări şi în ce locului cauzele neajunsurilor şi sta­ nedoara al P. C. JL, Aurel Nis- grîcole nu se preocupă îndeaproape ~ fire P.V.C. în diferite dimensiuni
să a capacităţilor de producţie, in priveşte folosirea la întreaga capa­ bilesc in comun măsurile necesare. tor, preşedintele C onsiliului a- de bunul mers al reparaţiilor, lată de I
găsirea de soluţii pentru organiza­ citate a u tila je lo r şi m aşinilor. grîcol regional, secretarii com i­ ce trebuie luate măsuri eficiente pen­ — coşuri tip autoservire
rea flu x u lu i tehnologic in concor­ Eficacitatea acestei metode se poa­ — coş hhiie pentru birou
l.a I M. Barza din cele 32 de ma­ te vedea in aceea că in anul 19(»ă tetelor raionale de partid cu proble­ tru impulsionarea re vizu irii maşini­
danţă cu nevoile producţiei, că s-au şini de încărcat au funcţionat în procentul de cenuşă în cărbuni a me de agricultură, preşedinţii consi­ lor şi uneltelor agricole. — druchere cu şilduri
aplicat măsuri tchnico-organizntori- medie numai 12, iar dintre acestea scăzut in mod sim ţitor pentru care liilo r agricole raionale şi orăşeneşti, Numeroşi participanţi la discuţii
ce ce au dus la creşterea indicilor numai jumătate au realizat sarcina întreprinderea a p rim it o bonificaţie directorii, inginerii şefi şi tehnicienii printre care ing Vasilc Popa, direc­ — cremoane
de utilizare a u tilajelor, agregatelor de calitate de peste 131 m ii lei In ­ mecanici din staţiunile de maşini şi torul S.M.T. Haţeg. 11 ie Chiserăw. d i­ — minere mobilier
şi instalaţiilor. planificată. P rintre cauzele care nu tractoare, directorii din gospodăriile rectorul S M.T. Orăştie şi a lţii au a-
dus la dim inuarea rezultatelor pozi­ teresante sint şi metodele care se — sticle sifon complet montate 1 1
L.a f.M. Barza a fost extinsă me­ tive obţinute, la persistenţa unor folosesc la l.M. Barza. A lă tu ri de agricole dc stat şi reprezentanţii În ­ preriat faptul că ritm u l reparaţiilor
canizarea unor operaţiuni cu mare neajunsuri a fost şi insuficienta panoul fruntaşilor şi evidenţiaţilor treprinderii 12 din Simerin. or fi fost mai bun dara aproviziona­ — oglinzi soline de 3 mm.
volum de muncă, in unele galerii în Întrecerea socialistă aici există In cadrul şedinţei tov. Aurel Nis- rea cu piese s-ar fi făcut ritm ic, pe — oglinzi sanitare
şi suitoh s-a introdus armarea in şi un panou precum şi o vitrin ă tor a făcut o inform are p rivin d sta­ măsura nevoilor.
bolţari şi prefabricatele din be­ pentru aceia care dau produse ce diul pregătirii u tila ju lu i pentru cam­ I n S.M.T. Haţeg 10 tractoare au I — oglinzi toalete diferite
ton. Exploatarea filoanelor cu aripi nu se încadrează în normele de ca­ pania dc prim ăvară Din m aterialul fost scoase din flu x datorită lipsei i — cuiere turnate pentru haine
înclinate, introducerea scocurilor litate. prezentat cit şi din discuţiile purtate de clemenţi îm perechiaţi pentru
oscilante, mecanizarea ram pelor de Iu raionul Brad sînt peste l.liOO pe marginea acestuia, a reieşit căi pompele de injecţie. Nu au existat — sfoară penlru fierăstrău ele.
la puţuri, construcţia unor galerii de evidenţiaţi, 329 echipe şi brigăzi, staţiunile de maşini şi tractoare din apoi talele pentru completarea ba­ — agăţător pantalon
de ocol sînt citeva din masurile a- M secţii şi sectoare fruntaşe în în­ Orâştie şi Alba sint avansate cu lu ­ te riilo r la discuitoare, lagăre şi ste­
plicate care şi-au dovedit eficacita­ trecerea socialistă. C onferinţa a ho- crările de reparaţii In schimb S M.T. luţe )q grape ote. La Miercurea s-a Relaţii suplimentare se dau în scris
tea. din Haţeg şi Miercurea se situează sim ţit lipsa brăzdarelor pentru ma­ e sau telefonic Io numerele de telefon in­
tă n t ca experienţa acestor colecti­
Noul esle prezent şi la I.M. Ţcbea. ve de muncă să fie valorificată în sub realizările medii ale regiunii, ca­ şinile SU-29, piese pentru remorci şi dicate mai sus.
Transportul mecanic in abataje a mod superior. In *p la n u l de măsuri ic la data dc H> februarie a.c. sint: altele. Din cele semnalate rezultă că 0
fost realizat într-un procent de s-a stabilit ch in trim estrul 11 a.c., tractoare reparate 87 la sută, la plu ­ trebuie să se facă o analiză am ănun­
100.2 la sută. ceea cc a condiţionat să se organizeze un schimb de ex­ guri. grape disc. sape rotative, maşini ţită a cerinţelor, un ită ţilor, şi dacă I
creşterea vitezelor de avansare în perienţă între fruntaşii in întrece­ SU-29. maşini 2-S.P.C.-2 şi maşini este cazul să se facă o redistribuire
punctele
in
abatajele frontale şi cameră Me­ rea socialistă de la f.M. Barza. I M, fitosanitare procentul de punere in a pieselor aflate Legat dc această 1
canisme cu mare randament, meto­ Ţebea, E. M. Băiţa şi I R.I I. Brad. stare de funcţionare oscilează între dc aprovizionare.
dele noi de muncă sc aplică şi de Dc asemenea. în această perioadă C2-89 la sută. Se constată că la c u lti­ problemă este bine ca fiecare unitate IKTREPRINOEREA ELECTROMONTAJ
către alte colective de muncă E fi­ vor fi organizate şi consfătuiri în­ vatoare. grape cu colţi, grape stela­ să-si trim ită delegaţi competenţi la I
cacitatea m ăsurilor luate pentru o r­ tre cabinetele tehnice şi colectivele te, remorci tractor, remorci cisternă întreprinderea 12 din Simerin pentru
a verifica piesele existente în stoc
ganizarea raţională a produci iei şi de inovatori. şi remorc i-dorm itor. reparaţiile s-au Este necesar pentru ca unele piese i
a muncii se oglindesc' în aceea că muncă de educare ce trebuia să o fn planul (Ic măsuri sint cuprinse executat numai în proporţie de lă-GO S I B I U
indicatorul p ro d u ctivită ţii muncii pc desfăşoare unele organizaţii sindicale. şi alte activităţi Conferinţele, lecto­ la sută Dacă în general reparatul care le solicită unităţile sînt înregis­ i
raion a fost realizat, in anul c u c Sint încă locuri de muncă unde ratele. sesiunile de referate tehnice, tractoarelor şi al m a jo rită ţii m aşini­ trate sub alte repere, aşa (lupă cum
a trecut, in tr-o proporţie de 103.H m uncitorii nu cunosc sa/xinile de decada propagandei tehnice etc. sint lor agricole se află intr-un stadiu sublinia in cuvintul sau tov. Tim aru strada Lector nr. 12
directorul întreprinderii. De aceea, o
la sută. ob|inîndu-se in plus canti­ producţie, nu se asigură condiţiile oportune deoarece munca diferen­ corespunzător, calitatea lu cră rilo r e- confruntare a cennlelor < ii piesele I I Angajează in cursul trimestrului I al anului 1966 :
tăţi însemnate de aur. 4.11:17 tone pentru folosirea raţională a tim ­ ţiată. acţiunile plăcute in forme şi vecutate nu este întrutotul satisfăcă­ — sudori categoria 4-6 ce vor fi cuprinşi in echipe de
cărbune. 5(>7.000 bandaje pentru m i­ pului de muncă. Asistenţa tehnică bogate in conţinut sint cerule in toare. Astfel în urma v e rifică rilo r fă ­ existente este chiar necesară s
nă. 5 300 tone lemn de foc. 17 gar­ calificată, eficace, nu se face sim­ toate colectivele de muncă. cute de către o comisie a serviciului Ritm ul şi calitatea reparaţiilor pot electricieni linii ;
n itu ri de mobilă sa. regional S.M.T., la citeva unităţi, s-a fi îm bunătăţite în toate unităţile u- a — montori construcţii metalice ;
ţită in toate schim burile şi la toate Sporadice sint si m anifestările constatat că la unele din tractoarele
Aşa cum s-a apreciat in confe­ Jocurile de muncă. Organele sindi­ oiilturnl-eduoativp de la clubul din reparate sistemele de direcţie si h i­ gricole. Lespre m ăsurile cc sc impun i — muncitori necalificaţi ;
să fio luate in această perioada tov.
rin ţă . viito ru l oferă loc pentru şi cale puteau acţiona cu mai multă Gurnbarza. R articipanţii la discuţii draulice au jocuri neprrmise. nu pes- George Homoştean a vorbit pe larg. Doritorii se vor adresa în vederea angajării la sediul în­
mai bine în toate domeniile muncii nu cerut ca aici să sc iniţieze zilnic tc tot s-au înlocuit anvelopele uzate, !
sindicale. Vorbind despre rolul or­ eficacitate in vederea respectării a ctivităţi educative !a care să par­ la uncie maşini 2-S.PC.-2 caic aveou Mai m ult.i atenţie trebuie acordată treprinderii — Serviciul Personal şi Invăţămint.
ganizaţiilor sindicale în mobilizarea disciplinei tehnologice, a N.T.S.. re­ din pnrlea lucrătorilor din a g ricu ltu ­ Informaţii suplimentare se vor primi ia telefonul 6500
ticipe un mare numai de oameni ai piese uzate acestea nu s-au schimbat se vor forma comisii speciale care 1
ra ca lită ţii reparaţiilor, in acest sens
or /ionilor m uncii pentru realizarea ducerii nem otivatelor şi în vo irilo r muncii, iar brigăzile artistice de n- cu altele noi S-a apreciat nooi fap­ Sibiu.
exemplară a sarcinilor de produc­ nejustificate. Există unii m uncitori tul că reparaţiile la u tila ju l agricol voi' face suprarecepţii la u tila ju l re­
ţie. a anga jamentelor luate Vn în tre ­ gitaţie şi celela'te form aţiuni c u ltu ­ aflat la bi ig â 'i se face in mod nc^o- parat. Acum toate forţele vor trebui I
cerea socialistă; darea de seamă, care, sub o formă sau alta. absen­ rale să depăşească faza pregătiri­ respunzător din cauza lipsei de re­
p articipanţii la discuţii au arătat şi tează, nu respectă indicaţiile dale lor. să ţină un contact permanent cu mize. m obilizate pentru punerea la punct, 1
aspecte care dovedesc caracterul de conducătorii proceselor tehnolo­ masa oam enilor m uncii, să contribuie In gospodăriile agricole de stat re­ într-un tim p scurt, a întregului u ti­
form al al unor măsuri luate. Biroul gice. Aceştia sc ascund deseori după efectiv la educarea lor. iar munca paratul u tila je lo r agricole se află in ­ laj agricol astfel incit la declanşarea
ram oaniei să se ncală ti ere cn tonte
executiv al consiliului local nu a culturală în ansamblul ei să cons­ tr-un stadiu mai avansat. M ulte u ni­ foi tele existente la executarea lucră­ !
reuşit in toate cazurile să orienteze paravanul că „pe lingă lemnul uscat tituie un factor esenţial de genera­ tăţi orintre care Miercurea. Alba, rilo r agi icole în cîmp.
activitatea com itetelor sindicale pe arde şi cel verde". lizare a experienţei pozitive. Anga­ Galrla si altele, au term inat repara­ A POTOPEA I
problemele majore ale producţiei C onferinţa a cerut c j organele jamentele luate in întrecerea socia­ tul tractoarelor şi în prezent lucrea­
listă. sarcinile complexe care stau
de la fiecare loc de muncă. D efici­ sindicale să iniţieze mai multe ac­ I
in faţa colectivelor de muncă in
enţele care au influenţat negativ ţiu n i educative in aşa fel incit sim­ această perioadă solicită aportul, e-
realizarea planului puteau fi în lă ­ ţul răspunderii să fie cultivat me­ lanu), ţalentnl şi spiritul inovator al V eşti dl in c o o p e ra ti v e ie I
turate prin tr-o organizare ş tiin ţifi­
todic şi eficace la toţi m em brii co-
că a producţiei, prin atragerea în icctivu lu i. Abaterile de la discipli­ fiecăruia, la care m em brii de sin­ I
mai mare măsură a oam enilor m un­ dicat trebuie să răspundă : Prezent. a g ric o le d e p ro d u c ţie
nă. subliniau mai m ulţi vorbitori,
cii la valorificarea resurselor in ­
ţiunea de fertilizare a solului. Zilnic I
terne. trebuie să fie discutate operativ de A. NAGY Aceste zile de iarnă sint folosite participă cu multă însufleţire la ac­ — acid acetic ;
din plin de către ţăranii cooperatori,
care se străduiesc s«i asigure cele mai atelajele cooperativei, camionul şi re­ — mangal retorta ;
bune condiţii pentru ca viitoarea re­ morca. efectuează transportul pe ta r­
coltă să fie cit mai bogată. Printre lalele ce se vor insăniînţa in prim ă­ — solvenţi organici ;
lucrările ce se fac in prezent, fe rti­ vară Conducătorii de atelaje Fran- — gudroanc din lemn j
lizarea solului — ne informează mai cisr Polca şi Axente Grozoni din b ri­
m ulţi corespondenţi voluntari rliu gada 1, Ionel Crăciunel, brigada a — ncctat de sodiu;
raionul Haţeg — ocupă un loc p rin ­ lll-a . Crăciun Crăciunel. din briga­
cipal. da m IV-a şi m ulţi a lţii, sint in fru n ­ — oţel de vin ;
La cooperativa agricolă de pro­ tea acestei a ctivităţi.
ducţie din Uemsuş — ne com unr a Ca urmare a bunei organizări a — castraveţi de B a n a t;
M uncitorul Cos- Ecaterina Negrea, inginer la unita­ m uncii şi a p articipării oam enilor la — uleiuri de flotaţie ;
tieă Suciu, de la tea respectivă — au lost luate din lucru s-a reuşit ca pînă la această
Atelierele centrale tim p cele mai potrivite măsuri pen­ dată să fie transportată o cantitate —- lichid de frinâ ;
de reparat mate­ tru ca transportul gunoiului în cîmp de 800 tone îngrăşăminte naturale — lichid antiger.
rial rulant din Si- să se poată desfăşura în cele mai
meria, lucrează ta bune condiţiuni In atelierele coope­ Despre activitatea din cooperativa
o maşina de sudat. rativei. aprovizionate din tim p cu agricolă din Toteşti ne-a inform at
Stăpin pe mese­ cele necesare, au fost reparate toate tov. Pavel Turcu. El arată că brigă­
rie, el îşi organi­ atelajele, astfel că incepînd cu data zile de cîmp au pornit întrecerea în­
zează bine m un­ de 1(»* ianuarie ac., 32 de atelaje că dc pe aci un pentru creşterea con­
ca, reuşind astfel transportă zilnic in cîmp gunoiul de tinuă a producţiei agricole Pe a-
craslă linie, m em brii brigăzii din sa­
să-şi depăşească grajd Prin g rija brigadierilor, con­ tul Itoia. in frunte cu Gheorghe Be­ I
saixinile de pro­ ducătorii de atelaje sint îndrum aţi
ducţie. să descarce îngrăşămintele pe ta rla ­ lea. Vasile Munteanu şi Nc Iu M ihă- Preparatia cărbunelui Coroeşti
lele rare se vor insămînţa cu cartofi escti precum şi cei din brigada Pi- I
si porumb în prim ăvara acestui an. clişa. au inceput încă din 15 ianua­
Pînă în prezent s-au transportat 5li0 iul de grajd în vederea fe rtiliz ă rii I angajează imediat un tehnician I în funcţia de dispecer
rie a.c. să transporte in cimp guno­
tone de gunoi. de transport feroviar.
★ solului.
Paulin Pîivu. preşedintele coope­ Prin munca susţinută ce se desfă­ I Pentru angajare sau informaţii supfimentare vă puleţi a-
rativei agricole din Peştcana si ing. şoară, s-a reuşit ca piuă la această dresa la sediul preparaţiei din oraşul Vulcan.
Eufrosina Bufnea, relatează că ţăra­ dată să fie transportate peste 500 I
nii cooperatori din această unitate tone gunoi de grajd.
Ei şi-au realizat PRiN „ ASIGURĂRI« forţei de muncă, dc lipsa de organi­ manual prin răsturnare. Pe lingă
(Urmare din oag. I) dc folosirea nccorespunzăloarc a Lupeni vagonetele sînt descărcate
oricum, ci l.ine. zare judicioasă, ştiin ţifică , a pro­ vagonetele care sint scăpate pe hal­
ducţiei ? Problema are şi un alt as­
norma in proporţie de 103 la sută, pect, acela al prezenţei la lucru. da şi. nu se mai scot pentru câ sînt
dar pentru că au avut 117 posturi Datorită absenţelor nem olivalc. acoperite cu steril, de Aici pleacă
neprestate, uu rămas sub plan cu în vo irilo r, p la n ifică rii defectuoase a m ajoritatea vagonetelor defecte (cu
44fi tone de minereu, procentul de NU SE REZOLVĂ PROBLEMA concediilor, cit şi absenţelor m oti­ bride rupte, cu rulm enţi deplasaţi)
realizare a planului fiin d de li4,5 vate, In m ajoritatea exploatărilor care produc căderi de pe lin ii şi
la sută. defecţiuni în transport. Oare nu so
coeficientul de prezenţă iui este rea­ poate monta un culbutor pentru
Em ilian Bălan, m iner şef de b ri­ lizat.
gadă în sec torul II de la Teliuc. cup şi dc normare, deşi sint nor- şim în galerie să ne răcorim. Se la tim p vagonetc goale am fi putut cluşi în efectivul brigăzii. Astfel ar Iată cauzele pentru care fron tu­ descărcarea vagoncţitor cu steril ?.
La aceasta se mai adaugă faptul
„N oi aplicăm metoda de exploatare malor". pierde astfel m ult tim p şi răcim realiza planul lunii ianuarie. I ii pre­ fi legaţi dc brigadă, de buna func­ rile de lucru nu sint acoperite cu că ru la ju l vagonetelor este mic da-
cii fe lii orizontale cu ramblcerc. stind in curentul dc aer. Toate a- zent ne vine greu lemn dc la supra­ ţionare a u tila je lo r pe care Ic de­ efectivele necesare Răspunderea
Dacă nu avem rambleu nu putem Victor IMarincaş. m iner şef de b ri­ cestea sc înfîm plă pentru că venti­ faţă. Dacă am fi legaţi de puţul cen­ servesc. pentru aceste cauze revine conduce­ .torită funcţionării defectuoase a lo­
Înainta decil încâlcind normele de gadă la Teliuc. „Sintcrn dotaţi cu latorul e departe, la 35 m dc aba­ tru, problema aprovizionării cu ma­ „Lipsa de materiale şl vagonete rilo r sectoarelor şi exploatărilor, com otivelor de mină. Defecţiunile
tehnică a securităţii muncii. I ii luna o maşină dc încărcat In funcţie dc taj". teriale ar fi rezolvata". — spunea şeful de brigadă Jcnică care nu se îngrijesc îndeaproape de de organizare a transportului duo
ianuarie n-am fost bine aprovizio­ productivitatea maşinii n e a fost loan Vilccanu, m iner şef de schimb Nâstasc — produce m ari greutăţi folosirea cit moi chibzuita a forţei >n mod inevitabil la slaba aprovi­
naţi cu rambleu. Pe rostogolul nr. stabilit planul Dar noi nu putem m sectorul V II : „Ne-a lipsit lem­ Şi a lţi m ineri de la Lupeni p rin ­ brigăzilor care în final nu-şi reali­ de muncă. zionare cu m ateriale şi vagonete
4 ne-a venit citul noroi, rind bu l­ folosi in bune condiţiuni maşina nul dc mină, dimensionat pe opera­ tre care Em il Frâţilâ, Constantin zează planul. Aceasta este cauza coaie, fapt ce atrage (lupă sine ne-
rc-a Uzarea sarcinilor de plan. Con­
pentru că n-are cauciucuri, s-au u-
gări prea m ari, care au blocat ros­ zat. Apoi, n-am avut rambleu tim p M agertu. Ca rol I.orincz, Radu l..ă- p rin d pală a descura jării m inerilor, O problemă ridicată de to ii par­ ducerile tehnice au lăsat şi acest
togolul ; a trebuit să puşcain in ros­ ceanu din sec-torul V III au aratat că care în cele din urmă pleacă la alt ticip a n ţii la anchetă este şi aceea a sector im portant pe al doilea plan.
togol pentru fiecare vagonet de dc 10 zile, iar cind ne-a venit n-a aprovizionarea cu vagonete goale sector, Sau chiar exploatare, pentru aprovizionării defectuoase cu mate­ faia să ţină seama de faptul că este
rambleu. Din lipsa rninhlcn liii ni fost dc calitate. Am observat că a- este cu totul nesatisfăcâtoare. M i­ că ci nu sc consideră vinovaţi dc nc- riale si vagonete. Conducătorii teh­
s-a redus frontul dc lucru astfel că tiuicl cind nc lipsesc materiale, cind nerul şef de brigadă Andrei L.ucaci rcalizarca planului. nici au dat asigurări in cadrul in ­ principala verigă de legătură între
între zilele dc 7 şi 18 ianuarie am inlim pinăm greutăţi, independente — secretarul organizaţiei de partid te rv iu lu i a m in tit că în fiecare ex­ abataje şi preparaţii. M inerii au
dai doar ci te 5 tone de minereu pc de voinţa noastră, m inerii se descu­ pe schimb, în sectorul V III, a ţin u t ploatare exislâ suficient m aterial ridicat şi o serie de alte probleme
să sublinieze : „Lucrăm într-un sec­
schimb Nu iic- hiii realizat nici pla­ rajează, nu mai muncesc cu trage­ tor indepărtat. Pc Ungă defecţiunile Cine poartă lemnos pentru ca procesul dc pro­ legate de asigurarea aerajului co-
nul )a arm ături pentru că n-am a- re dc inimă. Pină-şi revin, trccc ducţie să fiu suTere Există, în de­ i espunxiitor în fro n tu rile (le lucru,
(le aprovizionarea ritm ică cu ram ­
v iit lemn de mină fn acesle con­ tim p şi sc pierd zeci de tone dc de organizare din sectorul de trans­ pozite. dar nu şi in subteran. Aceas­ bleu de calitate, de funcţionarea ma­
nu sc ţine scama la aprovizionare. răspunderea ?
d iţii am solicitat norm alontlul să minereu". port. intervine şi distanţa (Ic care ta pentru că, deşi aprovizionarea cu şinilor si u tila je lo r şa. Aceste as­
vină in Im u lu i nostru de lucrd pen­ Brigada lui V ictor Mai incaş este material de susţinere este o proble­
una din brigăzile bune de la Teliuc. Aşa se face că vagonetele goale nc mă cheie a producţiei, ea este con­ pecte îsî au im portanţa lor In des­
tru a vedea condiţiile în cale m un­ Şi in luna ianuarie, şi-a realizat sosesc abia in a doua jum ătate a siderată ca auxiliara şi tratată ca făşurarea norm ală a procesului de
cim. N-o venit nici pinâ in prezent. noi ma în proporţie de 111,3 la suta, schim bului. Şi mai csic o proble­ Din declaraţiile citate mai sus atare. In depozite se lucrează fără producţie şi de aceea impun aten­
Şi noi am rămas eu sarcinile î h m iî- în tiinp ce planul a fost îndeplinit mă, acera a transportului de perso­ reiese că, în marea lor m ajoritate, simţ de răspundere la încărcarea ţie din partea conducerilor tehnice
m inerii nu sînt vinovaţi pentru nc-
se in foaia dc acord, deşi condiţiile doar in proporţie (Ic 100,3 la sută. nal A lît la intrarea, cîl şi la ieşirea reali2area planului. Ba, mal m ult, m aterialelor, nu se respectă comen­ ale u n ită ţilo r miniere.
de lucru nu mai erau aceleaşi. Noi S-ar putea cita multe asemenea din schimb pierdem foarte m ult procentele de depăşire a normei a- zile date de m aiştri, personalul de Din cele relatate reiese că intre
nu ne considerăm vinovaţi pentru declaraţii ale m inerilor de la Tc- tim p A fost o perioadă cînd perso­ rată că ei au m uncit bine. Şi totuşi, deservire este insuficient şi nu este asigurările date şl fapte există deo­
nercalizaroj p la n ulu i'. liuc caic nu şi-au realizat planul nalul sectorului V II! intra prin cine poartă răspunderea pentru fap­ cointeresat m aterial S-a preconizat sebiri care au condus la neritm iei-
Din situaţiile sectorului reiese (ă ce le-a revenit pe luna ianuarie. pulul „V icto ria ", unde era trans­ tul că numeroase brigăzi nu-şi rea­ studierea p o sib ilită ţilo r de normare ţate. la rămînerea in urmă â unui
şi aceasta brigadă n m uncii bine. Cauzele fiind insă asemănătoare, să portul dc o maşină. Soluţia a fost lizează planul ? Conducătorii teh­ a m uncii in depozite, (Ihi* perioada însemnat num ăr de brigăzi. U nul
Brigada şi-n realizat norma pentru dam cuvintul m inerilor de la Lupeni bună. dar s-a renunţat la ea". nici Ai u n ită ţilor miniere au dat a- de studii durează prea m ult şi a- dintre m inerii rare au răspuns în
posturile prestate in proporţie (le şi Uricani. La U rirani. m ineri cum sint M i- sigurări ca există create tnAte con­ ceasta se resimte în abatAje. cadrul anchetei spunea : „N oi intrăm
118.7 la sută. (Iar nu şi-a îndeplinit La Lupeni au răspuns în cadrul hai C hirilă. Jcnică Nastascşi a lţii d iţiile pentru realizarea ritm ică a In ceea ce priveşte aproviziona­ în mina ca .să muncim. Dar in Joc
planul decît în proporţie de 78.4 la anchetei mai m u lţi m ineri din sec­ ţiuni, iar seîndura care ne-a fost au arătat că nu sînt bine aprovizio­ planului. Să vedem însă, cum sint rea cu VAgonete goale, să cităm să ni se asigure ie le necesare în
sută. a tit datorită lipsei (le rambleu, toarele H, V II şi V III, care au în­ trim isă a fost dc slabă calilatc. Stăm naţi cu materiale, cu vagonete goa­ traduse în fapte aceste asigurări In doar un singur exemplu edificator : m ajoritatea cazurilor p rim im pro­
c îl şi faptului că laţă (le planul fo i­ registrat în cursul lu n ii ianuarie destul de slab şi cu acrajul. In pre­ le. că lucră torii din sectorul elec­ cadrul anchetei m ajoritatea m ineri­ la Lupeni din parcul total de 5.000 m isiu n i”.
ţei de muncă a avut un minus de cele mai slabe rezultate. zent aerul viciat în loc să fie eva­ tromecanic nu-şi fac conştiincios da­ lor au declarat că nu le este asigu­ dc vagonete, se află în c h im ii apro­ 16 Nu de promisiuni au nevoie
103 posturi. lală ce ne-au relatat : cuat, este îm pins in abataj'. toria Din această cauză in unele zile rat efectivul de m uncitori necesar xim a tiv 2 800. Cauza ? Numărul u minerii din abataje, tovarăşi
Întrebat (le cc n-a răspuns che­ losif Uitai — miner şef de schimb . Andrei Ciuciu, m iner şef (le b ri­ coloana de aeraj nu este introdusă acoperirii planului. Cum se împacă mare dc* vagonete defecte, defecţi­ | din conducerile tehnice, ci
m ării şefului de brigadă de a veni iu set Im ul V II : „Ştiu că nici o b ri­ gadă în sectorul II, ne-a relatat că pînă in abataj, iar la prelungirea arcr.io declaraţii cil faptul că ex­ uni care se datoresc atît slabei lor
in frontul dc lucru, norm nlorul gadă din sector nu şi-a îndeplinit a fost nevoit să execute o serie (le conductei de aer se folosesc diferite ploatările miniere au efectivul me­ întreţineri, cît şi exploatării nera- | de ajutor concret, de asigu-
M i Iuti Toincscu ne-a răspuns : „Prac­ planul. Dar. in ceea cc ne priveşte, lucrări care n-au fost prevăzute im provizaţii. Pentru cointeresarea diu scriptic completul ? Unele din ­ ţîonale. Şi din nou un exemplu : in [j rarea tuturor condiţiilor pen­
tic iui am avut timp. Sint nevoit să nu sinlcm noi vinovaţi. I ii fron tul prin foaia de acord, că brigada a materială a mecanicilor dc trans­ tre ele. p lin ire care cele de la Te­ tim p ce se studiază tonte posibilită­ ii fru ca ei să poată munci fără
întocmesc toată evidenţa scriptică de lucru c foarte cald ; nu putem dus lipsă de materiale „Cu toate portare ei au propus ca acolo unde liuc şi Luneni, lucrează chiar cu ţile de mecanizare a procesului de întreruperi în vederea reali-
b sectorului. N-am tim p să mă o- lucra mai m ult dc o oră. Apoi, ie­ greutăţile insă, dacă am fi p rim it există posibilităţi, aceştia să fie in ­ plus de efectiv Oare iui este vorba producţie, la halda de steril de la n zării ritmice a planului.