Page 65 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 65
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIJI-VA I
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID
K W
$1 DE STAT IN REGIUNEA CRIŞANA
V ineri, 18 februarie, tovarăşii N i- mâni şi maghiari, bătrîni şi tineri, fe lor economică şi social-eulturală".
colae Ceauşescu, Ion Ghcorghe mei cu copii in braţe, m ii de M ulţum ind pentru calda prim ire
Maurer, Alexandru Birlădeanu şi elevi şi studenţi, iau parte la entu făcută de orădeni, care exprim ă ade
losif Banc, au sosit la Oradea, in ca ziasmul general al acestor clipe dc ziunea deplină a oam enilor muncii
-ORGAN AL COMITETULUI PASIONAI HUNEDOARA AL P C R. 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL drul unei vizite pe care o fac locui neuitat. „Trăiască scumpa noastră din această parte a ţă rii la politica
patrie — Republica Socialistă Româ
P a rtidului Comunist Român, tovară
to rilo r de pe cele trei Crişuri. Despre
bucuria cu care sînt aşteptaţi condu nia", „Trăiască unitatea intregului şul Nicolae Ceauşescu a subliniat că
cătorii de partid şi de stat vorbesc popor in ju ru l partidului si guvernu realizările obţinute aici suit parte in
străzi le inundate de oameni, chipu lu i" — aceste cuvinte pornite din in i tegrantă din vasta opei fi de construc
rile luminoase ale m ulţim ii. Locuito mă răsună cu putere pretutindeni. ţie socialistă a României. Secretarul
ANUL XVIII, NR. 3464 SîMBATA 19 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI rii acestor străvechi meleaguri ro Cei care nu şi-au putut găsi locuri general al CC. al PC R a felicita t
mâneşti au ieşit in masă să intîm - apropiate dc punctele de trecere ale Com itetul regional de partid, pe co
pine din toată inim a pc oaspeţii coloanei de maşini au ieşit în bal m uniştii şi pe toii oamenii m uncii
dragi. In numele lor, conducătorii de coanele si ferestrele împodobite cu din regiunea Crişana pentru însem
natele lor înfăptuiri.
steaguri, carpete şi covoare. Şi pre
MASURILE NEAPLI ,ATE dor Haş, prim -secretar al Com itetu tutindeni flo ri întinse dc m îinile oa răsună acordurile orchestrelor popu
partid şi de stat sînt salutaţi de Teo
In tot acest tim p. in marea piaţă
DE LA UNIVERSITATEA
lu i regional de partid. Traian Gîrba.
m enilor către conducătorii de partid
preşedintele C om itetului executiv al şi de stat ca nişte explozii ale cal lare, se încing hore.
SERALĂ DE MARXISM- Sfatului popular al regiunii, dc alţî delor sentimente de dragoste. A pariţia la balcon a conducători
reprezentanţi ai organelor locale de Aceeaşi atmosferă domină marca lo r de partid şi de stat este salutată
în su fle ţiţi de sarci s e r a .t b i n â LENINISM DEVA partid, de stat si obşteşti piaţă din faţa sediului C om itetului cu ovaţii, cu îndelungi uralc al căror
ecou se prelungeşte departe peste o-
regional de partid, unde aşteaptă alte
Ca o solie a optim ism ului, a dra
nile cc lc revin din gostei de viaţă şi a încrederii în v ii m ii de locuitori ai Oradiei. 1 raş. Vasta piaţă a devenit un uriaş
A cum entelc c e l u i PRO GRAM UL Z IL E I DE 21 tor, tineri îm brăcaţi în costume na diapn/on al entuziasmului.
La Com itetul regional
de partid,
dc-al IX -tea Congres să se realizeze planul în FEBRUARIE 1966 ţionale îi înconjoară pe oaspeţi cu oaspeţii au avut o scurtă in tîln ire cu Adresîndu-sc m u lţim ii, tovarăşul
al P. C. H., oţclarii luna ianuarie în propor Secţia economie, anii 11-1II : braţele încărcate de flori. De aseme cadrele de răspundere ale organelor Nicolae Ceauşescu transm ite ceior
de la Hunedoara şi-au ţie de 100,6 la sută, iar PREDARE, orele 17-21, în sala nea, exprim înd tradiţionalul semn de locale de partid şî de stat. După ce a prezenţi, tu tu ro r locuitorilor oraşului
propus ca în anul 1966 Binâ nu se rsspsctă ■la oţelăria electrică în de şedinţe a Com itetului orăşe urare pentru în a lţii oaspeţi, propriu trecut în revistă unele realizări ale un călduros salut din par tea Comite
să aplice cele mai c- proporţie dc 100.86 la nesc Deva al P.C.R. întregului nostru popor, bătrînul oam enilor m uncii din regiune, tov. tului Central al P artidului Comunist
ficiente măsuri pen sută. In acelaşi tim p. la PROGRAM UL Z IL E I DE 22 Gheorghe Atanasc, din Câbesti. şi Teodor Has a inform at pc conducă Român. A rătînd că în anii planului
tru a da patriei otel O.S.M. nr. 1. s-au ob FEBRUARIE 1966. împreună cu el Elena Butca, din Sîn- tori despre unele preocupări actuale şesenal ţara noastră a cunoscut un
m ult şi dc calitate cit întocmai indicaţiile ţin u t indici de utiliza Secţia economie anul I : SE nicolaul Român, şi Margareta lank. ale C om itetului regional de partid. nivel de dezvoltare economică şi cul
mai bună. în vederea re superiori celor pla M IN A R . orele 18-21. în sălile dc muncitoare la o fabrică orâdeanâ. o- turală, cum nu a mai fost nîcicînd, că
satisfacerii depline a nificaţi. curs ale Şcolii generale „Dr. Pe ferâ conducătorilor pîine şi sare şi o Realizarea în anul trecut a unei viaţa oamenilor muncii a devenit tot
cerinţelor beneficiari date - realizările La OS.M. nr. 2, in tru Groza". ploscă de lemn încrustată. producţii industriale globale duble mai bună şi mai înfloritoare, tova
lor. Pe baza analizei luna ianuarie, au fost Secţia construcţie de partid a- faţă de anul 1959, a arătat vorbito răşul Nicolae Ceauşescu a subliniat
minuţioase a deficien date peste plan mai b i nul I : PREDARE, orele 17-20, in încă din piaţa gării, împreună cu rul, constituie o confirm are a pu că acestea sint rezultatul m uncii p li
telor ivite în anul tre ne de 700 tone de oţel. sala dc şedinţe a Com itetului oră zecile de m ii de oameni care salută ternicului avînt industrial cunoscut ne de însufleţire a întregului popor,
cut, a in d ica ţiilo r da sîn t sub nivelul Indicele de utilizare a şenesc Deva al P.C.R pe oaspeţi, ii întîm pinâ imaginea în de regiunea Crişana, expresie vie a a oamenilor m uncii români, m aghiari,
tinerită a străvechiului oraş. Geome
p ol'tîcii consecvente a partidului de
te de biroul Comite cuptoarelor a fost si el PROGRAM UL Z IL E I DE 22 tria zveltă a blocurilor moderne, cc germani, care luptă strîns u n iţi. în
tului regional dc par depăşit cu m ult faţă de FEBRUARIE 1966. industrializare socialistă a ţă rii, dc fră ţiţi pentru întărirea şi progresul
tid, c«rrc a analizat ac pos ib ilită ţilo r planificat. Secţia filozofie anul I : PRE străjuiesc piaţa, conturează de la p ri dezvoltate armonioasă a tuturor' re continuu al patriei comune — Româ
tivitatea com binatului DARE. orele 17-20 în sala de şe m ii paşi p rofilul nou al oraşului. giunilor. In anul 19G6, prim ul an al nia socialistă.
cu p rivire Ia îm bună Im portant este că dinţe a U.R.C.C. Oradea, cu tu rnurile şî bolţile ei me cincinalului, volum ul producţiei in Congresul al TX-lea al P artidului
tăţirea ca lită ţii pro munca politică desfăşu dievale. îngemănate armonios cu dustriale a regiunii Crişana va spori Comunist Român, a spus secretarul
ducţiei. au fost stabi rată de organele şi o r cu 27 la sută faţă de anul trecut. Re general al C C al P.C.R., a trasat un
de partid,
ganizaţiile
zultat concret al înaltului sp irit pa
lite măsuri judicioa care să conducă la îm să realizeze numai în- Lucrări la termocentrala construcţiile noi, cu m ulţim ea de trio tic al oamenilor m uncii din re program m u ltilateral de dezvoltare a
se pentru fiecare sec bunătăţirea proprietăţi zidiri de bună calitate dezbaterile care au avut schele desemnind cartiere ce se nasc giune. planul pe luna ianuarie a fost ţă rii. Am început bine noul cinci
ţie menite să dură lo r fixico-mecanice ale şi şi-a propus ca în tim p loc în adunările gene cu lin iile svelte ale fabricilor si uzi îndeplinit şi depăşit la toţi indica nal Realizările de pină acum arată
‘a obţinerea unor rea oţelului si la creşterea scurt să crească durabi rale si preocupările în Borzeşii nelor construite în aceşti ani, este o torii. Au fost luate măsuri pregăti că ani păşit, cum se spune In noi.
tregului colectiv. îm ple
lizări din cele mai p u rită ţii lui. In urma litatea oalelor de la 7-6 toare pentru buna desfăşurare a cam cu dreptul, că vom îndeplini şi de
bune. in d ica ţiilo r prim ite din turnări. Ia 10-11 turnări tite cu măsurile tehnî- La termocentrala electrică de la expresie vie a schim bărilor care au păşi prevederile noului plan
partea organelor şi o r pe căptuşeală. ro-organizatorice aplica prefăcut faţa Crişanei ca şi pe a tu paniei agricole de prim ăvară şi în Referindu-se la perspectivele re
Despre felul în ca ganizaţiilor de partid an O ţelarii şi-au propus te. au făcut ca în prima Borzeşti, se execută lucrări în vede
re au fost traduse în luat măsuri pentru îm de asemenea măsuri de lună a anului să se re rea instalării a două grupuri de cite turor regiunilor ţării. lăturarea greutăţilor- cauzate de inun giun ii Crişana, tovarăşul. Nicolae
viaţă m ăsurile stabi bunătăţirea proceselor ştampare a rinelor fixe ducă cantitatea dc re 200 MW fiecare. Prin aceasta, pu R itm ul C rişului Repede pare şi el daţiile cate au avut loc odată cu to Ceauşescu a arătat că în regiune este
lite şi ind ica ţiile p ri tehnologice, asimilarea cu m aterial bazic si dc but atît la O.S.M. nr. 1 terea instalată a acestei unităţi cnsr- integrat pulsului oraşului. devenit pirea zăpezii în zona C rişului Alb. prevăzut să se constr uiască în cadrul
mite din partea o r de noi tehnologii, întă studiere a acestei melo- cit şi la OS.M. nr. 2 sub geiice va ajunge la G25.000 kilow aţi, mai viu, mai intens, fream ătului săr In încheiere, prim ul secretar al Co planului cincinal noi obiective indus
ganelor de partid, rirea disciplinei m uncii de în vederea aplicării cifra admisă. cu 123.000 de kilow aţi mai m ult de- bătoresc al populaţiei orădene ce m itetului regional de partid Crişana triale. îm preună cu cele construite
precum şi despre re sa.m.d. Astfel, au fost ci la linele bifu-catc. Aceste rezultate însă, cît totalul puterii centralelor electri pînâ acum. cu agricultura aflată in
zultatele înregistrate luate măsuri pentru asi La oţelăria electrică, nu reflectă pe deplin po ce existente în ţară în anul 1938 umple bulevardele şi străzile. a spus: „Este pentru noi o înaltă plină dezvoltare, ele vor ridica pu
în prim a lună a gurarea unei desutfu- serviciul de cercetări si sib ilită ţile reale. Klc In curs de montaj sint şi alte gru Din maşina deschisă, tovarăşii N i- cinste de a vă avea printre noi. iu terea economica a regiunii, vor spori
anului, tov. IO AN lă ri superioare la oţe derurgice. studiază in ar fi fost cu m ult mai puri în centralele hidroelectrice Va colae Ceauşescu şi Ion Gheorghe b iţi oaspeţi, o dovadă vie a atenţiei, CONSTANTIN M IT E I
D AR AM U $, activist fluenţa barbotării ru bune dacă ar fi existat duri şi Bacău, care fac parte din cas M aurer răspund saluturilor fierbin ţi, g rijii şi sp rijin u lu i permanent pe M IRC EA MOARCAŞ
r! C om itetului de lu rile carbon de calitate argon la diferite calităţi preocupare susţinută pen cada de pe B istriţa în aval de Bicaz. y P A U L A N G IIE L
si aliate si pentru defos-
partid pe combinat, forarea lui în condiţii de oţeluri in vederea tru aplicarea tuturo r mă gesturilor spontane de dragoste, ură care partidul şi guvernul îl dau tu
responsabilul subre- mai avansate. S-au îm creşterii p u rită ţii şi surilor prevăzute în pla (Agerpres) rilo r de bun sosit ale bîhorenilor. Ro turor legiunilor ţâ rii in dezvoltarea (Continuare in.pag. a 3-a}
dacţiei noastre volun bunătăţit în acelaşi tim p proprietăţilor lui meca nul M.T.O si ale celor
tare, ne scrie : condiţiile de recepţie a nice. indicate de biroul Com i
oalelor de turnare, în M ăsurile aplicate au tetului regional dc
vederea creşterii dura conclus la obţinerea u- partid. Bunăoară, pon
b ilită ţii lor. $i. merită e- r.cr realizări mai bune derea oţelului de calitate Şedinţa Consiliului agricol regional
■In acest an, o ţclarii videnţiată în acest deeit prevederile planu putea fi mai marc dacă
si-au îndreptat atenţia sens, echipa condusă de lui. Prin îm bunătăţirea erau evitate unele aba
în mod deosebit spre zidarul loan Popa din tehnologiei dc elabora teri de la tehnologia de
aplicarea unor măsuri s him bul A de la O.S.M. re. turnare şi pregătire, Ieri a avut loc şedinţa C onsiliului tnt că pc baza Decretului Con colae. inginer agronom, preşedinte al
tehnico - organizatorice n il 2, care s-a străduit la O.S.M, nr. 1, s-a ajuns (Continuare in pag a 3*0) agricol regional. Au participat in g i siliu lu i de Stat privind organiza C onsiliului agricol raional Sebeş ;
nerii din cooperativele agricole de rea şi funcţionarea Consiliului Supe Petrovici Aurel, inginer agronom,
producţie, medicii veterinari de la rior al A g ricultu rii, a consiliilor agri preşedinte al C onsiliului agricol ra
circum scripţii, ingineri şi directori cole regionale, raionale şi orăşeneşti, ional Alba ; Giosan loan, inginer a-
din G A S., inginei i şi directori din a fost stabilită prin Decizia Comite gronom, preşedinte al C onsiliului a-
S.M.T.. ingineri de la conjikiite agri tului executiv al Sfatului populai' gi'icol raional Orăştie ; Vîţă Gheoi -
LA cole regional, raionale şi orăşeneşti, regional componenta C onsiliului agri ghc. inginer agronom, preşedinte al
col regional alcătuit din Gh membri,
inginerii de la centrele de însâmîn-
C onsiliului agricol orăşenesc
Hune
ţări a rtificia le şi centrele de încerca
ram uri ale agriculturii.
re a soiurilor, cadre de specialitate specialişti care lucrează în diferite doara ; C h irilă Em il, inginer agro
nom. preşedinte al C onsiliului agri
tată în pivniţe sau silozuri. Ea tre de la laboratoare şi Staţiunea expe col orăşenesc Leva ; Zeţa Elena, in
S Ă M i N Ţ Ă buie sâ fie controlată şi verificată rim entală din Geoagiu. preşedinţii MEMBRII CONSILIULUI giner agronom, preşedinte al Consi
consiliilor agricole raionale şi orăşe
prin sondaje făcute la diferite a-
Petroşani ;
liu lu i agricol orăşenesc
dîncim i şi m diferite puncte
ale
pre
agronom,
Albu loan. inginer
depozitului. In cazul cinrl se cons neşti Au fost in vita ţi la şedinţă şefii şedinte al C onsiliului agricol raional
u n ită ţilo r regionale care au contin
tată o incolţire sau putrezire a tu genţă cu agricultura. AGRICOL RE6I0NAL Ilia ; Sim inie Vasile. inginer agro
IDE C A L IT A T E se facă de urgenţă curăţarea c o lţi Ghcorghe Călin, membru al C C. al nom, preşedinte al C onsiliului a g ri
La şedinţă au luat parte tovărăşii :
berculilor. este absolut necesar să
col raional Brad ; Bona Octavian, in
P.C R„ prim-secretar al C om itetului
lor, sortarea şi eliminarea tubercu
Nistor Aurel, inginer agronom —
lilo r atacaţi. Trebuie ţin u t seama regional Hunedoara al P C R .. D um i vicepreşedinte al Com itetului execu giner zootehnist, preşedinte al Con
s iliu lu i agricol raional Haţeg ; Po-
de faptul câ producţia de cartofi din tru Dejeu. preşedintele C om itetului tiv al Sfatului popular regional ; S il plâcinel Gngore. inginer agronom,
In u ltim ii ani. în scopul asigurării pentru stabilirea valorii culturale. anul trecut a fost sub posibilităţile executiv al S fatului popular regional, vestru Mircea, inginer agronom la
sem inţelor de care au nevoie, tot mai In această direcţie merită eviden regiunii, fapt cc impune luarea tu Gcorge Homostean, secretar al Co Consiliul agricol regional ; Bejan L i- cercetător la Staţiunea experim en
tală Geoagiu ; Roşu Alexandru, in
m ulte cooperative agricole de pro ţiat interesul deosebit acordat aces turor m ăsurilor pentru buna păstra m itetului regional Hunedoara al vîu. medic veterinar la Consiliul a- giner mecanizator, inginer şef la
ducţie din regiunea noastră şi-au tor lucrări de către cooperativele a- re a ca n tită ţilo r destinate insămîn- PC R., prof V irgit Gligor. membru gricol regional ; Simina Traian, ingi S.M.T. Orăştie ; Preseler Richai d, in
îndreptat atenlia spic organizarea gricole din Cîlnie. Lanerâm. Vinerea, ţărîlor. in Comitetul executiv al C onsiliului ner agronom la Consiliul agricol re giner mecanizator, inginer şef la
de loturi scmincere proprii, am pla Blandiana, Orăştie şi altele care In afară dc cereale. în campania Superior al A g ricu ltu rii. A lexandrii gional ; Râican George, inginer agro S.M.T. Miercurea ; Nedelcu Marcel,
sate in terenurile cele mai fertile. încă în cursul lu n ii ianuarie au tr i de prim ăvară o pondere mare o au Şuluţiu. preşedintele Comisiei de or nom, director al T rustului regional
Concomitent un numâr însemnat de mis probe de seminţe pentru ana plantele furajere care trebuie sâ ganizare a conferinţei U niunii regio G.A.S. ; luga Antoniu, inginer meca inginei- mecanizator, inginer şef la
u n ită ţi care au dezvoUată legum i liza de laborator, atit pentru cultu asigure hrana pentru întreg efecti nale a cooperativelor agricole dc nizator Ia C onsiliul agricol regional ; S.M.T. Alba Iu l ia ; Popa Vasile, ing i
ner mecanizator, director al SM .T.
cultura au trecut la producerea se ra mare c it şi pentru legumele ce vul de animale din cooperative. Spo- producţie. Manughevici EmanoiI, inginer agro Haţeg ; Cruceru Valentin, inginer
m inţelor necesare din propriile lor se însămînţează în răsadniţe. Acest In cadrul lu cră rilo r şedinţei, nom, director al S taţiunii experim en mecanizator, director al SM .T. Do-
grădini de zarzavaturi. Conducerile lucru nu este peste tot pe deplin tovarăşul D um itru Dejeu a ară- tale Geoagiu ; Radu Petru, inginer bra ; Fleacâ Vasile, medic veterinar
cooperativelor agricole şi cadrele de zootehnist, la Centrul regional de re la C ircum scripţia veterinară Spring,
specialişti din Vinerea, Bcriu. Pia Înţeles. Astfel deşi ne mai desparte (Continuare in vaa. a 3-a) producţie şi selecţie ; V in ţi D um itru, raionul Sebeş : Haţegan V irg il, medic
nul de Jos, Galda de Jos, Cîlnie şi inginer agronom, director al O ficiu veterinar la C ircum scripţia veterina
altele, orientîndu-se în alegerea te lui regional de proiectare şi organi ră Galda. raionul Alba ; Bota Aurel,
renului şi aplicarea la tim p şi dc zare a te rito riu lu i ; Cindea Nicolae, medic veterinar la C ircum scripţia ve
calitate a lu cră rilo r de întreţinere inginer agronom Ia Consiliul agricol terinară Şoimuş, raionul ilia ; Bos
au reuşit să-şi asigure sâmînţă cu regional ; Şuluţiu Alexandru, preşe tan Ştefan, medic veterinar la C ir
o valoare culturală superioară. Pre dinte al Comisiei de organizare a cum scripţia veterinară C ristur. ora
ocupare cc merită a fi evidenţiată Verificarea stării Un Urnii regionale a cooperativelor a- şul regional Deva ; Todea Alexandru,
au avut şi cooperativele din Miceşti, de vegetaţie a cul grîcole de producţie; Dâscălescu Con medic veterinar la C ircum scripţia ve Fabrica de produse refractare
Galda de Jos. Ciugud, Sintandrei, tu rilo r de toamnă stantin. inginer zootehnist, vicepre terinară Baia de Cris, raionul Brad ; Baiu Mare Lucrătorul Bela Kiss
Sîntim bru, Cugir, Lanerâm şi altele este în prezent în şedinte al C om itetului executiv al Cărâban Sim ion. medic veterinar la controlînd starea dc uscare a că
răm izilor.
în direcţia producerii sem inţelor de atenţia specialişti C onsiliului agricol raional Sebeş ; Lo- C ircum scripţia veterinară Pestisu
legume şi zarzavaturi. Eficienţa fo lo r din agricul păzan EmanoiI, inginer zootehnist, Mare, oraşul regional Hunedoara ;
losirii seminţei de calitate s-a pu tură. şeful centrului de însăm înţări a rtifi Feodoreanu Gherghina, medic vete
tut vedea în recoltele sporite pe In fotografic : ciale Sebeş; Toma Nicolae, inginer rin a r la Circum scripţia veterinară
care aceste u nităţi le-au obţinut pe tov ilie Stanca, in zootehnist, şeful centrului de însâ- Bretea Strei, raionul Haţeg ; Anca
unitatea de suprafaţă. giner şef, şi V icto m înţări artificiale Haţeg : Nicula Cornel, medic veterinar la C ircum PAGINA 2
Tocmai de aceea acum cind ne a- ria Popa de la Toan. inginer zootehnist, şeful centru scripţia veterinară O răştie: Indrei
propîem tot mai m ult de zilele p ri G A. S. Câlan ve lui de selecţie: : Popovici Titus, in g i Lucian, inginer zootehnist la C.A.P.
m ăverii, pe lingă celelalte lucrări, ri ficind starea de ner agronom, director al Laboratoru Simeria, oraşul regional Deva ; Redl
o atenţie deosebită trebuie acordată, vegetaţie. lui regional pentru controlul semin A ndrei, inginer zootehnist la C .AP. ■ „DECEBAL"
aprovizionării cu seminţe şi pregă ţelor ; Bugnaru loan, inginer agro Veţel, raionul Ilia ; Frenţonî Gheor
tirii acestora pentru campania de Foto : V. ONOIU nom. vicepreşedinte al Comisiei de ghe. inginer zootehnist la C A P. Râ-
Însăm înţări. organizare a U niunii regionale a coo căştie, oraşul regional Hunedoara; Cronica dramatica
Fiecare unitate agricolă socialistă perativelor de producţie ; Cernclca Cîmpeanu Traian. inginer asronom
trebuie să-şi revizuiască balanţa se Eugen. Inginer agronom la Consiliul la C.A.P. Tebea. raionul Brad : Lasou
m inţelor, să-şi controleze stocurile agricol regional ; Mărgineanu loan, loan, inginer agronom la C A P Pia- 0 3.400 de coautori
existente şi să le stabilească valoa medic veterinar, director al Labora
rea culturală, prin analizele de la torului veterinar regional ; A lbu N i V (Continuare in pag. a 3-o)
borator. Nu trebuie uitat faptul câ
anul trecut, din cauza ploilor căzute
în tim pul campaniei de recoltare, puţin tim p pină la începerea cam
o bună parte din seminţele de ce paniei de însăm înţări, dată care Corespondbiiţii noştri vo execută revizii de bună calitate. oa în plus 48 de trenuri pe dis trecerea socialistă pe anul 1963 tică a fost depăşită cu 1,7 la su
reale au fost înmagazinate cu un trebuie sâ găsească unităţile agri lunta ri ne trim it zilnic zeci Dovadă, faptul câ în luna ianua tanţa Teius-Tg. Mureş şi retur. unui num âr de 21 ceferişti. Din tă, iar staţionarea vagoanelor la
procent de um iditate peste cel nor- cole socialiste pregătite, din toate de scrisori în care consem rie nu s-a semnalat nici o defec De fapt şi în ceea ce priveşte re- tre aceştia am intim pe loan Bog încărcare şi descărcare in tran
anal, necesitînd astfel, extinderea punctele de vedere, cu terenul a- nează realizările obţinute ţiune sau fus de osie aprins U moicarea de trenuri cu suprato- dan, loan Buzurean şi Traian zit, cu şi fără prelucrare, cu 2
spaţiilor de înmagazinnre şi în plus rat, cu maşinile reparate, cu semin de oamenii muncii în în vagoanele C F.R , iar trenurile au naj colectivul depoului a obţinut G iurgiu, impiegaţi de mişcare, şi respectiv 14 la sută. In acea
lu cră ri de lopâtare şi mişcarea se ţele condiţionate şi analizate, mai deplinirea planului dc pro funcţionat în deplină siguranţă rezultate bune. In luna ianuarie, loan Boancă, şef de manevră. Ca- stă perioadă procentul de marsru-
m inţelor. Acolo însă unde spaţiile sînt unităţi ca cele din Cistei, B ir- ducţie. îm bunătăţirea cali de circulaţie. de pildă, mecanicii de aici au rol Naghi, loan Marcu, Amos Tec- tizare a tre n u rilo r de marfă s-a
de depozitare au fost insuficiente şi tin . Bretea Română, Sarmisegetuza, tăţii produselor, reducerea ridicat la 112 la sută.
seminţele an fost depozitate în stra Peşteana, Ilia, Hărâu, Archîa, Strei preţului de cost eic. M ulte La aceste frumoase realizări au
tu ri groase, greu de mişcat (lopatat şi altele care nu au condiţionat si din aceste scrisori sc re contribuit in mod deosebit colec
şi aerisit), acestea s-au încins şî au nu au trim is probele dc seminţe feră la activitatea de zi cu tivele de ceferişti din staţiile Si-
pierdut puterea de germinaţie, de pentru analiză. zi a ceferiştilor. La locu meria, Sim erra-triaj. Peştis, H u
venind astfel im pro prii pentru să- Tot in aceste zile trebuie conti rile de m u n c a , fie in nedoara, Orăştie, Ilia şi altele
mînţâ. In astfel de situaţie se află nuată aprovizionarea cooperativelor staţiile C. F. R., la de- E M IL CREŢU
g riu l de prim ăvară de la cooperati agricole cu porumb dublu hibrid dc
vele agricole din Unirea şi Sîncrai la Agrosem Orăştie. Pînă acum m ul pouri, sau triaje, fie ta © Colectivul de la D istrictul
şi ovăzul de la cooperativele agri te din ele au ridicat sămînţa de magaziile de materiale, sau remorcat in plus 0.200 lone m ăr 1,1 C.F R. A lba-Iulia condus de
in plină cursă, pe un anu
cole din Nădăştia de Jos. Singătin porumb din soiurile H D. 99, 101, m it itin e ia riu , sc strădu Aceste rezultate s-au obţinut sa, m anevranţi. Letiţia Pop. ca picherul Gheorghe Dan a p rim it
etc. Aceste unităţi sînt nevoite să 103, 207. necesară pentru întreaga iesc să înscrie pe graficele datorită organizării judicioase a furi. sieră de bilete, loan Vlad şi A le diploma de fruntaş în întrecerea
schimbe sămînţa. De asemenea m ul suprafaţă planificată a fi însum in- m uncii ceferiştilor, preocupării O contribuţie însemnată la ob xandru Petric. magazineri. socialistă pe anul 1965 Acest dis
te loturi de seminţe de gnu de p ri ţată cu porumb, cunoscînd că a- de producţie succese de lo r pentru ridicarea ca lifică rii ţinerea acestor succese au adu De menţionat faptul că aceşti tric t a fost declarat fruntaş in
măvară şi ovăz s-au recoltat cu un ceşti hibrizi dubii sînt cei mai po seamă. profesionale, sprijin u lu i acordat s-o mecanicii Mihai Ignea, Vasi- tovarăşi au fost declaraţi eviden trei ani consecutiv. M uncitorii de
procent mare de im purităţi şi în triv iţi şi au dat cele mai bune pro In cele cc urmează redăm m uncitorilor de către cadrele teh le Rusu, loan Păcurar. Horea Seu- ţia ţi in întrecerea socialistă si pe aici, printre care am intim pe Va
special cu multe seminţe dc buru ducţii în condiţiile regiunii noas cîteva Însemnări despre ac nice. şan, lacob Conţ, cit şi fochiştii luna ianuarie ac. sile Luha, D um itru Florea, Nico
ieni care trebuie separate si e li tre. In ce priveşte analiz.a puterii de tivitatea ceferiştilor, trim i D U M ITR U ZUBA loan Avram, lacob Doboş, Cor F IL IP LIŢ U lae Gherman, loan Roşu şi alţii,
minate prin condiţionale Aşa s-a germ inaţie, datorită v a ria ţiilo r de se de corespondenţii volun % In prim ele 43 de zile din a- nel Cîmpean şi alţii. au dovedit conştiinciozitate şi
întîm plat în unităţile din Sălaşul de temperatură ce ar putea surveni şi tari. A D R IA N OŢOIU O In decada 1 a lu n ii ianua hărnicie in executarea serviciu
Sus. Ungurei. Romos. Teliuc sj altele. care ar putea influenţa asupra ca cest an, mecanicii şi fochiştli de rie planul global pe R.C.M. Sime lui, s-au preocupat de organiza
Pentru îm bunătăţirea calităţii se lită ţii. la stocurile de porumb a- O In staţia C.F R. Simeria-câ- la depoul C.F.R. din Teiuş au e- ^ Zilele trecute m uncitorii sta ria a fost depăşit, la tone încăr rea bună a muncii, de ridicarea
m inţelor trebuie organizată de în eeastâ lucrare se va face numai la lători, zilnic se formează, tranzi conomisit peste 240 tone combus ţiei C.F R. Teiuş au participat la cate cu 21,8 la sută şi la descăr califică rii profesionale.
dată condiţionarea acestora, punînd începutul lu n ii martie. tează, sau se descompun peste 130 tib il convenţional. Cu combusti un eveniment deosebit: înm îna-
în funcţie selectoarele, tr ion rele şi de trenuri. La toate acestea, se b ilu l economisit se pot remor- rea insignelor de fruntaşi în In cări cu 9,7 la sută. Sarcina sta VIORF.L M O LD O VAN
vînturâtorile după care trebuie ex O mare atenţie este necesar sâ se
trase Drobe si trim ise la laborator acorde seminţei de cartofi, depozi-