Page 7 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3449

DESPRE

AfUD , STRADA ECATEQINA VARGA N g.4 , T el. 3 0 4 Şt 305
Q C O N ŢIN U TU L PE P R IM U L P LA N © D EZBATERI ANTRE­
NANTE, INTERESANTE © S CH IM BU L DE O P IN II POATE SA (Urmaro din pag. 1) tructorii, avem m ulte de făcut. pis, Inginer şef cu problemele de
CREASCĂ IN SEM INAR © ° C O N DIŢIE A ÎN S U Ş IR II CUNOŞ­ De aceea, principala noastră mă­ investiţii la C.S.II., că noi nu U
TIN ŢE LO R : PREZENŢA LA CURSURI. surii va consta în organizarea pe stntem doar beneficiari, cum de [
ale ne putem da seama că în p ri­ şantiere a unor loturi speciali­ multe ori ne-nm manifestat şi B
In cursul acestui an al învăţăm in- tale din documentele Congresului al vinţa calităţii execuţiei încă nu
tu lu i de partid în oraşul Petroşani IX -lea al P.C.It., legătura lor cu sar­ s-a făcut totul. Analizînd critic zate în lucrări de roşu, betoane ne-a plăcut să credem, d si răs­
funcţionează o universitate serala de cinile concrete ce stau în faţa oame­ starea de fapte se cere consem­ şi finisaje. înlesnirea specializă­ punzători direcţi de lucrări. In
m arxism -leninîsm cu trei secţii: e- nilo r muncii din Valea Jiului. Pentru nat un adevăr : există loc de mal rii cadrelor de care dispunem se virtutea acestei a firm aţii. în vi­ % m ob/l/e£ m etal te , e u s c o p ''
conomie, filozofie şi construcţie de un studiu mai viu şi mai eficient bine, începind chiar din faza de va repercuta direct asupra cali­ itor va trebui să înlăturăm defi­ *
partid. Aceste cursuri sint frecven­ este însă necesară o preocupare şi proiectare şi term irnnd cu exe­ tăţii execuţiei". cienţele din munca noastră care O m U G T M L ŞT W W 6 T M W ,
tate de peste 300 de tovarăşi — ac­ mai susţinută din partea Com itetu­ cuţia. releva tovarăşul arhitect „O mai marc varietate şi o deseori î-au stînjenit vădit pe
tiv iş ti de partid, obşteşti si din apa­ lui orăşenesc de pai lid Petroşani în Constantin laremschi, directorul plastică arhitecturală atrăgătoa­ constructori. Mă refer îndeosebi | 9 Tl'MPL/)£IE Mâ TAI T E A (/•<’/', r~ r
ratul de stat. conducători ai unită­ vederea sp rijin u lu i, controlului si în­ D.S.APC. Deva. In actualul plan re se vor putea realiza, spunea la sarcinile ce ne revin in direc- g
ţilo r economice, cadre didactice şi drum ării cabinetului de partid. Din cincinal. în scopul realizării unor tovarăşul inginer Nicolae Ciobo- ţîa asigurării operative cu do- g
a lţi intelectuali. colectivele catedrelor celor trei sec­ construcţii expresive, trebuie să tea. directorul între prin d e rii eumentaţîi. în p rivin ţa deschiderii f 2 ® P A T vetM em u ee e < / W
In atenţia cabinetului de partid ţii fac parte peste C0 de lectori — ac­ înlăturăm uniform itatea soluţi­ „M arm ura", şi prin folosirea pe fără întîrzieri a fin a n ţă rii lucră- I
alau problemele de conţinut — înţe­ tiv işti de partid şi de stat, ingineri e- ilo r arhitecturale, să lărgim sim­ scară mai largă a unor materiale rilor. asigurării în tim pul opor- V 9 p /w ou etP tu M Z jp e// e te m /e e ,
legerea temeinică a tezelor din do­ conoinisti, profesori şi ju rişti, tova­ ţito r varietatea noilor blocuri de rezultate dir. marmură. Invităm tun a utila jelor tehnologice a am­ :
cumentele partidului nostru, dezba­ răşi bine pregătiţi, cu un înalt nivel locuinţe. Ne vom orienta astfel pe această cale proiectanţii şl plasamentelor — intr-un cuvînt tot - UJ 9 s e / / / / rM //G PO /?TO /H ?e e e z /re t/
Ca
terea lor în strînsă legătură cu sar­ politic şi ideologic. Ei trebuie însă constructorii să facă uz mni in ­ ceea ce depinde de noi. Rezolva­
cinile şi preocupările organizaţiilor mai m ult ajutaţi în ceea ce priveşte munca incit să încurajăm sp iri­ tens de dale mozaicate. fa b ri­ rea operativă a acestor proble­
tul inovator al arhitecţilor şi con­
de partid şi desprinderea de con­ îmbogăţirea tem aticii lecţiilor, a con­ structorilor în domeniul o bţi­ cate din deşeuri de marmură, me va da posibilitatea construc­ ■ CO' e u p ro /}/2 £ re /?M /e s,
cluzii şl măsuri pentru activitatea ţin u tu lu i de idei cu fapte concrete nerii unei expresivităţi arhitec­ care im ită foarte bine placa na­ torilor să-şi organizeze temeinic
concretă a studenţilor. Catedrele de din munca u n ită ţilor economice ale turale, a lă rg irii gamei soluţiilor turală de brecie calcnroasă. rezi­ locurile de producţie, să-şi în­ ® /M P L e r/w e t o/n b /p m a t/e p e e /t
la cele trei secţii au elaborat din Văii Jiului şi a metodei de predare. spaţiale, în amplasarea armonioa­ duuri de mică albă măcinată, pla­ tocmească grafice judicioase de
tim p planurile de seminarii pe ba­ O condiţie esenţială a însuşirii te­ să a clă d irilo r in mediul natural caje de marmură de diferite cu­ execuţie si planuri corespunză- | ~ O & Z/NeATAec/.OCf//(/& /!
za cărora s-au desfăşurat dezbateri­ meinice a m aterialului cuprins în lori tăiate pe două feţe, plin te toare de aprovizionare cu mate- N - : -C
le asupra documentelor Congresului programul fiecărei şeeţi» este parti­ oferit de aşezările urbane. Accen­ şi boiduri clin marmură albă sau riale. Accentuez că în v iito r în- y
al lX -lea al P .C IL Tot în vederea ciparea cu regularitate la cursuri* tuarea personalităţii ansamblu­ neagră, diverse sorturi de mo­ tre beneficiari şi constructori tre- ! v p /ire P T e
asigurării unui bogat conţinut dez­ Marea m ajoritate a studenţilor dove­ rilo r urbanistice se va putea rea­ zaic. De aceea p r o p u n ca buie să existe o colaborare mai s - V r j j , , , ,
baterilor, lectorii care au condus se- desc sp irit de răspundere în înde­ liza şi prin renunţarea ia regimul proiectele tip din regiune să fructuoasă în interesul ambelor
m inariile la temele: „In dustrializa­ plinirea sarcinii statutare de a-şi r i­ de înălţim i egale a clădirilo r. în prevadă folosirea acestor mate­ părţi şi, în fina!, al întregii eco­
rea socialistă a ţă rii — obiectiv cen­ dica şi îmbogăţi necontenit nivelul viito r elaborarea soluţiilor de riale, să se cerceteze posibilita­ nomii naţionale*. • Jd
tral al p o liticii economice a p a rti­ politie şî ideologic. D intre aceştia pu­ sistematizare urbanistică se va
dului". .Creşterea rolului conducător tem am inti pe tovarăşii Pavel Bar- face în urma efectuării unei an­ tea de extindere a folosirii lor In consfătuirea care a avut
al P.C.R. în etapa desăvîrsirii con- tha. D um itru l'odor, Tiberiu Dîndea, chete sociologice care să deter­ şi la execuţia altor elemente de- loc. constructorii prezenţi — soli
a tn ilrii socialism ului", au fost pre­ Gheorghe Pavelescn, Constantin Drig, mine structura apartamentelor in cit cele obişnuite pînă acum". ai tuturor m uncitorilor de pe j
gătiţi în preseminarii. Gheorghe Măgureanu, Romeo Mâră- raport cu categoriile de fa m ilii şantierele regiunii — au scos la |
Ca unnare. pe marginea acestor şescu si m u lţi a lţii care pe lingă o clasificate după num ărul mem­ iveală defecţiunile ivite în mun- (I
teme au avut loc dezbateri antre­ prezenţă foarte buni, participă cu b rilo r pe care le compun. In fe­ ca prestată pină acum. Paralel fJ
nante. interesante. Toţi studenţii au regularitate la dezbaterile cc se or­ lul acesta se va fundamenta ne­ cu relevarea acestora, ei au in- W
dovedit m ult interes şî preocupare ganizează. Mai sînt însă unii tova­ cesitatea prevederilor de aparta­ dient soluţii valoroase, au scoş L
în studierea si dezbaterea acestor te­ răşi cu diferite fu ncţii dc răspundere mente cu una şi patru camere, la iveală noi rezerve interne. I
me. In discuţiile purtate în semina­ — studenţi ai universităţii serale — pe lingă cele cu două Şi trei ca­ care, bine valorificate, vor con- Ţ. S I B I U
rii studenţii au subliniat faptul că care dovedesc o atitudine înapoiată, mere”. trib u l la o mai bună desfăşura- D
C irectivelc Congresului constituie o o slabă preocupare pentru ridicarea «îmbunătăţirea calită ţii apar­ re a activită ţii lor, în scopul tra- *
reafirm are a po liticii generale a nivelului lor politic si ideologic şi tamentelor depinde de doi fac­ ducerii în viaţă a măreţelor sar­ strada Lector nr.' 12
partidului de construire a socialis­ respectarea disciplinei de partid. Ce tori. Ii numesc în ordinea crono­ La consfătuirea regională a cini stabilite de Directivele ce­
mului. Vorbind despre politica de in­ părere au tovarăşii tehnicieni Gheor­ logică a im portanţei lor : proiec­ eonstriKjjorilo- au fost prezenţi lui de-al IX-lea Congres al P.C.R,
dustrializare. despre noul plan cinci­ ghe Kcobescu şi Ion Zuba de la Pre- tant şi constructor. Tonul îl dau şi b e n A u a rîi de lucrări. Cu- Este însă necesar ca propunerile Angajează în cursul trimestrului I al anului 1966 :
nal care conţine prevederi a căror paraţia din P rtrila . ing. Ioan Epure, proiectanţii. Dc aceea cred, spu­ vîntul 1 ^ dintre ei ni s-a pă­ şi sugestiile făcute să fie ana­
înfăptuire va asigura şi în viito r şi ing. Dan Surulescu de la E. M. nea tovarăşul inginer Stclian rut re v c r^ ^ ‘ în direcţia accen­
dezvoltarea armonioasă, echilibrată Vulcan, Nicolne Alc.vc. director la Popescu. direclorul T.R.C.U., se tuării sarcinilor lor. „Nu trebuie lizate cu temeinicie şi puse ime­ — sudori categoria 4-6 ce vor fî cuprinşi în echipe de
a economiei naţionale, studenţii au I.C.R.A., D um itru I’urdui, tehnician desprinde necesitatea ca în cons­ să uităm nici un moment, spunea diat în aplicare astfel ca ele să electricieni linii ;
arătat im portanţa creşterii rolului la E. M. Dîlj'a, V ictor Popa, preşedin­ trucţia de locuinţe să se îndrepte tovarăşul inginer Constantin Za- imprim e o şi mai mare eficienţă
conducător al partidului în etapa de- te al com itetului sindicatului de le atenţia spre asigurarea celor mai activită ţii de construcţii. — montori construcţii metalice ;
eăvîrşirîi construirii socialismului. l.C.T Păroseni care au, unii o singu­ bune soluţii constructive la pro­
In ceea ce priveşte conţinutul nî- ră prezenţă, iar a lţii nu au frecven­ iectare. Ceea ce cerem noi este — muncitori necalificaţi ;
. velului dezbaterilor se putea face în- tat deloc cursurile universităţii ? ca proiectanţii să nu uite nici
mai m ult. Uneori, cabinetul de Nu putem înţelege nici faptul că o clipă de productivitatea m uncii Doritorii se vor adresa în vederea angajârii (a sediul In*.
partid, lei lo rii de la cele trei cate­ pină la data documentării noastre, în execuţie. Aş sugera ca proiec­
dre nu urmăresc cu toată perseve­ tele să prevadă pe scară mai la r­ basuri din pianul Deprinderii — Serviciul Personal şi Invăţămint.
organizaţiile de hnză din care fac
renţa activizarea mai largă a semi- parte aceşti tovarăşi nu au analizat gă execuţia unor structuri din
n ariilor. a schim bului de păreri. Lec­ beton armat in cofraje glisante, Informaţii suplimentare se vor primi la telefonul 6500
to rii nu au depus suficientă preocu­ niciodată situaţia lo r la învăţămân­ atît Ia blocuri înalte, cit şi la Sibiu.
tu l de partid, nu au luat o atitudine
pare în pregătirea mai temeinică a hotărîtă faţă de uşurinţa de care cele cu 4-5 nivele, sau din pa­ pe 1965 aplicate
şem inariilor, nu s-au interesat pen­ dau dovadă. Este de datoria Comite­ nouri mari de beton pe bază de
tru acordarea unor consultaţii stu­ zgură expandată de )a Hunedoa­
denţilor. tului orăşenesc do partid Petroşani In toate sectoarele de bază şi In tal şl respectarea vîfezet de turnar*.
De la începutul acestei luni, studen­ să intervină cu operativitate, să con­ ra. La efectuarea lucrărilo r edi­ cele auxiliare de la C.S. Hunedoa­ Pentru încadrarea in consumul
ţii au trecut la studiu p o trivit pro­ troleze periodic modul în caic orga­ litare este necesar să se extindă ra, s-au făcut din timp pregătiri pen­ specific prevăzut, la utilajele <le tur­
gram ului adecvat fiecărei secţii. Co­ nizaţiile de bază au în atenţia lor fe­ folosirea elementelor prefabri­ tru producţia anului 19G6. Propune­ nare, s-au introdus în producţie po­
lectivele catedrelor s-au în g rijit de lul cum participă şi se pregătesc co­ cate clin beton, elim inîndu-se so­ rile m uncitorilor, maiştrilor, tehni­ duri do turnare cu secţiune constan­
elaborarea le cţiilor din vreme. La m uniştii înscrişi la formele învăţă- lu ţiile tradiţionale dovedite m ult cienilor şi inginerilor izvorîle din tă, a fost îmbunătăţită lingoliera in ­
primele lecţii s-a remarcat o bună m întului de partid, prea greoaie. dorinţa unanimă de a perfecţiona vers conică, măsuri ce fac să scadă
reflectare a problemelor fundamen­ ' S CERBU In privinţa calităţii şi noi, eons- tehnologia şl metodele de muncă, de consumul de utilaje de turnare la
aim bunătăţi calitatea produselor şi 3—3,5 kg pe tona do otel.
indicii de utilizare a agregatelor, au Referindu-se la preocupările cc c-
constituit puncte de plecare pentru xistâ în acest sens, iov. inginer Ioan
Întocmirea planurilor de măsuri eco­ Iv,încuie, şeful halei de pregătire, a
nomice şl organizatorice. subliniat faptul că în cursul acestui
Cum în toate sectoarele, colective­ trim estru, pentru a se asigu­
le de muncă au pornit optimiste la ra necesarul de oale de tur­ cu sediul în oraşul Moldova nouă; raionul Moldova nouă,
muncă, primele măsuri au şi fost nare. precum şl penlru micşorarea
aplicate. consumurilor specifice la produsele regiunea Banat, angajează muncitori pentru următoarele
Inginerul Nicolae Găvănescu, ad- refractare, va fi Introdusă la Inzicli-
îunct al şefului de secţie de la oţe- ren oalelor o cărămidă refractară meserii :
lăria M artin nr. 1 ne-a relatat des­ f A -1) mal bună. Se preconizează ca
pre citeva din aceste măsuri care au folosind acest tip de cărămidă, dura­ — mineri calificaţi ;
drept rezultat creşterea producţiei bilitatea oalelor sa crească, ajunqind
de metal şi îm bunătăţirea calităţii. la 10 turnări, fală de media realiza­ — ajutori mineri calificaţi ;
— A fost modificată forma geome­ tă anterior: 7—7,8 turnări.
trică a cuptorului nr. 3 — spunea el Unele măsuri au fost puse în apli­ — artificieri calificaţi.
— pentru a sc putea elabora şarje care chiar din primele zile ale anu­
de 100 tone (înainte greulalea şar­ lui şi la laminorul de 800 mm. Ele Salarizarea se face conform normelor în vigoare, plus
jelor era de 90 tone). mi avut menirea de a pregăti repa­
Urmînd să sporească cantitatea de raţia curentă planificată. Cu această un spor de izolare de 13 la sută la salariul tarifar în vi­
oţeluri speciale ce se vor elabora la ocazie au fost impregnaţi stalorii ce­
aceasta secţie în 1960, se acordă a- lor do» generatori de curent conti­ goare, pînă la 1 octombrie 1965:
ten|ie şi ridicării continue a nive­ nuu dc Ia grupul Ilgner. s-ou repa­
lului tehnico-profesiona! al oameni­ rat sn por Iii culegătorilor de curent
lor. Şcolarizarea oţelanlor se face la qenoratori etc. De asemenea, au Cazarea se asigură de către întreprindere din fondul
pe bază de plan. Programa întoc­ fost puse în funcţiune două poduri
mită cuprinde teme referitoare în­ rulante, care asigură o mai bună dc locuinţe pe care îl are.
deosebi la calitatea metalului, posi­ deservire a ajusrajului. S-a studiat
bilităţile şi căile care duc la creş­ şi s-a trecut la îmbunătăţirea pro­ Informaţii suplimentare se primesc la serviciul per­
terea proprietăţilor fizico-mecanice cesului tehnologic de laminare a o-
ale oţelurilor. ţelulu» silieios. sonal şi invăţămint între orele 7-15, în fiecare zi:
La oţelăria Martin nr. 2 unele din Aşadar, primele măsuri puse în
masurile puse în aplicare recent a- practică, urmate de celelalte, in curs
fccteazâ perfecţionarea utilajelor de de studiere şi aplicare, vin să con­
turnare. Au fost modificate dir» punct firme începutul bun de muncă, efor­
de vedere constructiv dopul $» o ri­ turile pe care siderurgiştii le depun
ficiul subansamblului de turnare a poniru îndeplinirea zi de zi a sar­ FX B r jc a ife e o N P ic n i'
oţelului. Prin aceasta se urmăreşte cinilor sporite din acest prim an al
U Z IN A .30 DECEMBRIE* CUGIR : la banda dc montaj tovarăşul ing. Ioan Suciu dă in d i­ creşterea rezistenţe» ansamblului res­ noului cincinal.
/V y V ă
f t g w
caţii unui grup de m uncitori asupra fe lului cum trebuie să-şl organizeze lucrul. pectiv, reducerea scurgerilor de me­ I. GARA1ACU IJ ^ r,

p ro d u c e ;

►r 1
. i J r ^ jfjw
mm
Vlr â •
Poporul nostru a obţinut, sub con­ unele sectoare de activitate. Ne bu­ noastre, să dezvăluie cauzele aces­ dîcatorii a sarcinilor de plan, despre — Preocuparea organelor şi orga­
ducerea înţeleaptă a partidului, re­ cură faptul că se pune un mai mare tora, nrâtîndu-se căile pentru înlă­ măsurile luate ş» înfăptuite în vede­ nizaţiilor de partid pentru creşterea
zultate deosebite. Măreţele realizări accent de către majoritatea cores­ turarea lor. rea sporirii producţiei agricole. rîndu rilo r partidului şi prim irea în
înregistrate în toate domeniile dau pondenţilor pe calitatea m aterialelor Corespondenţii noştri* voluntari — M ăsurile ce se iau pentru rea­ rîndul com uniştilor a celor mai îna­ — rochii pentru femei şî ado*
o nouă înfăţişare României socia­ trim ise redacţiei, pe abordarea a d i­ sînt chemaţi ca, ţinind seama de n- lizarea unor produse de calitate su­ intaţi oameni ai muncii din toate lescente din mătase şi bum­
liste. Patria noastră este o ţară in ferite genuri publicistice. M u lţi din­ ceste sarcini puse de partid în faţa perioară, introducerea tehnicii noi, sectoarele de activitate.
continuu progres, cu o economie uni­ tre corespondenţi» noştri sint acum presei, prin materialele trim ise re­ valorificarea rezervelor interne, creş­ — M ăsurile întreprinse de orga­ bac;
tară. înfloritoare. în plin nvint, chc- bine cunoscuţi şi apreciaţi de c iti­ dacţiei să participe şi mai activ la terea productivităţii muncii, reduce­ nele şi organizaţiile de partid din
z.ăşie sigură a creşterii neîncetate a tori. Din rîndurile lor se remarcă generalizarea experienţei înaintate a rea preţului de cost, realizarea vo­ G.A S., S.M.T. şi cooperativele a- — bluze pentru femei şi ado«
nivelului de viaţă şi de cultură al Constantin Băduţă de la Pre- colectivelor fruntaşe, să militeze lum ului de economii şi beneficii pla­ grîcole de producţie în vederea mo­ lescente din fire fine;
celor ce muncesc. paraţia de cărbuni Petri la, Ioan pentru îndeplinirea exemplară a sar­ nificat. întărirea disciplinei muncii. b iliză rii m uncitorilor şi a ţăranilor
Bei’toti şi Aurel Puia, U.R.U.M. cinilor de producţie în fiecare sec­ — Aspecte de la adunările gene­ cooperatori la executarea la tim p
B ilanţul anului 19G3 făcut la Ple­ tor de activitate, îm bunătăţirea ca­ rale ale organizaţiilor de partid în — capoade pentru femei, din
nara CC. al P.C.It din decembrie Petroşani, Eugen Popa si Gh. Rozu, lită ţii produselor, creşterea produc­ care se analizează unele probleme şi de calilate a reparaţiilor la ma­ mătase şi bumbac i
1905 şi in sesiunea M arii Adunări E. M. Lupeni, Emil Creţu, staţia ţiei şi productivităţii muncii, in­ economice, ale vieţii interne de par­ şinile şi uneltele agricole, pregăti­
rea şi selecţionarea seminţelor, fer­
Naţionale, este un bilanţ rodnic. C.F.R. Simeria. Ştefan N ag'\ E. M. troducerea progresului tehnic, spori­ tid. sau în legătură cu munca cultu- tilizarea solului. în grijirea şi fura­ — mantale de ploaie p.v.c. pen­
Prevederile principale alo planului Lonea, Constantin Dăniiă. E. M. A- rea producţiei agricole vegetale şî ral-educativă. C it mai multe «aspecte jarea raţională a animalelor. Mă­
şescnol au fost îndeplinite şi depă­ ninoasn. Dionisie Muntennu, A lexan­ animale, pentru înfăptuirea integra­ care să scoată in evidenţă stilul ş» surile ce se Iau pentru pregătirea tru femei, bărbaţi şi copii.
şite. Aceasta constituie o nouă şi dru Tuzn şi losif Craşca, U. V. Că- lă si la tim p a tuturor sarcinilor ce metodele de muncă, hotârîrile, mă­ campaniei agricole de primăvară,
puternică dovadă a justeţei p o liti­ ]an, M iron Ţie. cooperativa agricolă izvorăsc din Directivele Congresului surile adoptate si rezultatele obţi­ sporiiea producţiei agricole vege­ Cereţi la magazinele de spe­
cii profund ştiinţifice şi realiste a de producţie clin Boz, Stelian Brai- al TX-lea nl P.C.It. nute. tale şi animale, executarea la tim p cialitate produsele Fabricii de
partidului nostru. Rezultatele dobîn- ca şî Ioan Beşteleie. F. C. Orăştie. Pentru orientarea şi uşurarea mun­ — Cum se traduc în viaţă măsu­ şi la înalt nivel agrotehnic u tutu­ confecţii ,,BEGA" din Timişoara,
d ite sînt rodul hărniciei şi înţelep­ Petre Fârcaşu si Nicu Sbuehea — cii corespondenţilor, redacţia ziaru­ rile adoptate în adunările generale ror lu cră rilo r «agricole. S p rijinul
ciunii poporului nostru, al avîntului Haţeg si m ulţi alţii. lui nostru recomandă ca în perioa­ de dări d? seamă şi alegeri şi cele dat de organele şi organizaţiile de aspectuoase şi de colitalo su­
creator si nl entuziasmului cu care lncrpind un nou an de muncă, în­ da innuarie-mai 1DGG să se scrie din adunările in care s-au dezbătut partid consiliilor de conducere «ale perioară.
munceşte pentru a traduce în via­ sufleţiţi de istoricele hotărirî ale despre : cifrele de plan pe 1DGG. cooperativelor agricole de produc­
ţă politica partidului. Congresului nl IX-len al P.CIL, oa­ — Metodele folosite în munca po­ ţie pentru dezvoltarea ram urilor a- A :V *’ i
menii muncii din regiunea noastră, A
In anul care a trecut si in regiu­ litică de masă pentru antrenarea si dueâtonre de venituri, extinderea
nea noastră au fost dobîndite im por­ alături de întregul popor, luptă cu mobilizarea maselor largi de oa­ plantaţiilo r de vii şi livezi, a iriga­
abnegaţie şi eroism pentru a înscrie In domeniul vieţii
tante succese. Siderurgiştii. m inerii, V meni ni muncii la realizarea sarci­ ţiilo r, pentru întărirea econom ico-
constructorii, toţi oamenii muncii, au pe graficele întrecerii noi şi im por­ n ilor de producţie. Exemple care să organizatorică a acestor unităţi.
tante realizări, pentru a-şi aduce
raportat îndeplinirea sarcinilor anu­ demonstreze rolul m obilizator şi or­ — A ctiviştii com itetelor raionale
partea lor de contribuţie la în flo ri­ de partid
ale de plan şi a angajamentelor lua­ ganizator al organizaţiilor de partid, şi orăşeneşti de partid, secretarii
te în întrecerea socialistă înainte de rea continuă a patriei noastre socia­ exemplul personal al com uniştilor, comitetelor de partid şi ai organi­
termen. Au fost construite si au in­ liste. la creşterea bunăstării şi fe ri­ — Măsurile luate de organele şi în lupta pentru înfăptuirea holârî- zaţiilor de bază, ne pot scrie despre
trat în producţie noi obiective in ­ c irii poporului român. organizaţiile dc partid pentru popu­ rilo r Congresului al lX -lea al P.C.R. munca ce se desfăşoară de către
dustriale. iar oamenilor muncii li Aşa cum se subliniază în docu­ larizarea şi cunoaşterea temeinică de — M ăsurile întreprinse şi rezul­ organizaţiile de partid pentru atra­
s-au dat în folosinţă numeroase a- mentele Congresului al IX-lea al către toţi oamenii muncii a sarci­ tatele obţinute in pregătirea poli­ gerea în ju ru l lor a unui larg activ
partamente şi construcţii social-eul- partidului, presa trebuie să practi­ nilor ce izvorăsc clin Directivele tică şi ideologică a m em brilor de fără de partid, despic munca desf.V
turale. La aceste realizări au con­ ce în paginile ei largi schim buri de Congresului al IX-lea si plenarele partid. în îm bunătăţirea conţinutu­ şurată cu acest activ si rezultatele
trib u it şi corespondenţii voluntari opinii în problemele activită ţii de CC. al P.C.It. lui si creşterea eficienţei învâţăm în- obţinute. Cum sint conduse şi în­ Casa de Economii şi Consemnaţîuni invită titularii libretelor de
ai ziarului nostru. A tît la locul de partid, ale construcţiei de stat, e- — Preocuparea organizaţiilor de tului de partid şi politic U.T.C.. pre­ drumate organizaţiile de masă (sin­
muncă, cit Si prin scrisorile trim ise conomice. culturul-educative. ca si partid din industria siderurgică, m i­ cum si în «activitatea desfăşurată dicat. U.T.C., comitete dc femei etc,) I economii cu dobîndâ, cu dobîndâ şi cîştiguri şi cu dobîndâ şi cîşti- ,
redacţiei, corespondenţii an partici­ în alte probleme de interes obştesc; nieră. construcţii, economia fores­ pentru dezvoltarea conştiinţei noi. Cum îşi exercită organizaţiile de guri în autoturism:? să se prezinte la casele raionale şi orăşeneşti j
pat activ la popularizarea realizări­ să analizeze în mod critic, în spi­ tieră. agricultură şi celelalte sectoa­ socialiste a oamenilor muncii. Cum partid dreptul dc control şi despre
lor, a experienţei şi metodelor îna­ rit constructiv, lipsurile şi neajun­ re economice ale regiunii, pentru se reflectă această muncă în proce­ creşterea rolului lor de conducător de economii pentru înscrierea dobînzilor pe anul 1965,
intate de lucru, la înlăturarea unor surile ce se manifestă în diferite organizarea mai bună a producţiei, sul de producţie, în comportarea al întregi» activităţi politice şi eco­
lipsuri şi deficienţe manifestate în sectoare de activitate ale muncii îndeplinirea ritm ică şi la toţi in- personală a oamenilor. nomice. î
?