Page 73 - Drumul_socialismului_1966_02

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

Şl DE STAT M REGIUNEA BANAT

După o vizită de două zile in re­ nul c lă d irii C om itetului regional P artidul Comunist Român în frunte
giunea Crişana, tovarăşii Nicolae de partid. Adresindu-se zecilor de cu Comitetul său Central.
Ccau.şcscu, Ion Gheorghe Maurer, m ii de locuitori ai oraşului aflaţi In această atmosferă de entu­
Alexandru Bîrlădeanu şi Iosif Banc în piaţa operei, tovarăşul Nicolae ziasm, oaspeţii străbat piaţa spre
au sosit dum inica seara la T im i­ Ceauşcscu a transmis tu turor cetă­ opera timişoreană unde, cu ocazia
şoara. ţenilor regiunii Banat un călduros vizitei, are loc un spectacol folclo­
înainte dc a părăsi Oradea, p rin ­ salut din partea Com itetului Cen­ ric festiv.
tre buchete de flo ri şi flu tu ră ri de tral al P artidului Comunist Ro­ La reuşita program ului au con­
batiste, tm ăra M aria Chiuajdu mân. trib u it corul ţ,Ion Vidu" din Lugoj,
a înm înat oaspeţilor o poezie din Intr-o scurtă şedinţă — a spus care poartă datina cântecului bă na-
care desprindem aceste versuri : secretarul general al C.C. al P.C.R. ţean de peste 150 de ani, echipa de
Crişurile v-au primit — tovarăşul Cîrcei, prim-secretar dansuri din Vâlişoara. denumită de
Cu tot ce au (aurit «al Com itetului regional de partid, localnici „Două generaţii11, iscusiţii
rezultatele
despre
ne-a inform at
Azi, de-a lungul şi de-a latul, obţinute dc oamenii muncii din re­ doinitori din taragot — instrum ent
popular specific
Caransebeşului —
TEHNICA NOUA ...Cîtcva cuvinte care exprimă giunea Banat în realizarea planu­ şi alte form aţii ale a rtiştilo r am»,
Vă întimpină Banatul.
lui pe 1965 si in munca pentru în­
toii. La sfteşitul spectacolului H s-a
un.nnimitatea sentimentelor de dra­
goste caldă cu c.nre conducătorii făptuirea şesenalului. Noi cunoaş­ oferit inte rp re ţilo r din partea con-
duc.itorilor de partid şi de stat un
activitatea rodnică
tem, tovarăşi.
LA U. V. CĂLAN partidului si statului sînt inconju- depusă de m uncitorii, ţăranii, in ­ coş cu flo ri. se încing
r. nţi
meleagurile
pretutindeni pe
oamenii muncii
telectualii. de toţi
In tim p ce pe scenă
ţâ rii noastre.
O m uiţim e entuziastă înconjoară din regiunea Banat — români, hore, c-eardasuri, sîrbc şi valsuri,
germani, maghiari, sîrbi — (are,
pe conducătorii dc partid şî de în fră ţiţi, sub conducerea partidu­ răsună melodii străvechi sau mai
stat (lin primele clipe ale sosirii. lui. au reuşit nu numai să re ali­ noi. din zilele noastre, afară, în
Convorbire cu tovarăşul DANIEL FRENJONI, Prim irea se transformă intr-o ma- zeze. dar să si depăşească sarcinile fa(a operei, sc improvizează un alt
spectacol. Piaţa, pe care multifncîa
nîfestare a dragostei fie rb in ţi, a
inginer şef adjunct la U.V. Câlan ataşamentului si încrederii nestră­ ce le-au revenit în u ltim ii 6 ani. nu o părăseşte, aşteptînd să salute
mutate în partidul com uniştilor a Împreună cu întregul nostru po­ din nou pc conducătorii partidului
por aţi «adus o contribuţie im por­
oamenilor m uncii din această parte si statului, a devenit o vastă sce­
Anu) trecut la Uzina „V ictoria" cesta s-au luat unele măsuri eficien­ tantă la îndeplinirea si depăşirea nă : s-au încins dansuri in (are
din Câlan, introducerea progresului te în vederea înlă tu ră rii defectelor a ţării. planului şesenal. Pentru munca s-au prins locuitorii oraşului, săte­
tehnic şi-a arătat din plin eficienţa. ivite, la unele serii turnate anul tre­ Bănăţenii au venit la sărbătoare dumneavoastră plină de avi'nt în ­ nii veniţi din comunele învecinate.
La turnătorii s-a introdus în flu xu l cut. De la Reşiţa am fost inform aţi pe peronul gării, investm întaţi în chinată construcţiei socialismului, S‘i aud strigătul i : „Frunzuliţă de
tehnologic pieptenele şablon ceea ce că uncie garnituri de c ilin d ri turnaţi m îndrul lor port popular. A lături în flo ririi patriei, va fclicită-m din cicoare. Banatul e mîndrâ floare/.
a influenţat pozitiv calitatea produ­ la noi — pentru şină tip 40 si 49, — de strălucitorul costum românesc toată inima. S-a gătit de sărbătoare". „Româ­
selor şi s-a aplicat procedeul turnă­ se comportă bine, au o rezistenţă bu­ pot fi văzute straiele în culori a- După cum ştiţi, a spus în conti­ nie sâ trăieşti / Mai frumos sâ în­
rii în sasiuri metalice. Au existat nă. Nu poţi avea o mai mare satis­ prinse pe care le poartă sătenii ma­ nuare tovarăşul Nicolae Ceausescu, floreşti". E o horă uriaşă a frăţiei
preocupări — ale căror rezultate s-au facţie cu aceea cînd beneficiarul te ghiari şi sîrbi şi sobrele vestminte Congresul al IX-!ea a trasat un si bucuriei populate. Cind oaspe­
apreciat — pentru desullurarea fon­ anunţă că renunţă la im portul pro­ cu nasturi de argint ale germ anilor. program m ultilateral pentru dez­ ţii apar din nou în piaţă, la sfîr-
tei in afara cubilourilor, pentru tu r­ duselor străine şi preferă să folosea­ Oaspeţii sînt întîm pinaţi de to­ voltarea economiei, c u ltu rii, pentru şitul spectacolului festiv, cântecele
narea în forme întărite cu bioxid de scă pe cele realizate de colectivul din varăşii M ihai Dalea, secretar al C C. progresul întregii ţâri. In realizarea taratelor sînt acoperite de furtuna
carbon etc. 72 la sută din fonta ela­ care faci parte. Cind am p rim it o a- al P.C.R., aflat în localitate, Ion C"w- acestui program si dumneavoastră ovaţiilor.
borată a fost de calitate superioară. semcnca veste ne-a încercat un sen­ cei. prim-secretar al Com itetului celor din Timişoara si din regiune.n Luni a continuat vizita in regiu­
S-au asimilat produse noi ca diferite timent de m indrie care ne-a sporit regional de partid, si Vasile Daju. Banat vă revin sarcini însemn.nte. nea Banat a tovarăşilor Nicolae
tip u ri de cilin d ri pentru laminoare si încrederea si ne-a însufleţit. preşedintele Sfatului popular regio­ Noi sintem convinşi că aşa cum aţi CeAişescu, Ton Gheorghe Maurer,
altele. Despre activitatea de concep­ — După cile se ştie. Im Călan se nal. l'ă'îndu-se ecoul sentimentelor ştiut să m unciţi pînă acum. să ob­ Alexandru B irM e a n u , Iosif Banc
ţie ce o depune colectivul uzinei şi execută şi unele piese pentru indus­ locuitorilor regiunii, gazdele arată ţineţi rezultate bune, să învingeţi şi M ihai Dalea. Pe străzi şi bule­
despice perspectivele ce există in a- tria constriK tuare dc maşini. Ce no­ ră bănăţenii vad in această vizita greutăţile ce v-au stat în (ale, tot varde tim işorenii ii conduc pe oas­
cest domeniu in 19C6, l-am rugat să utăţi nc puteţi spune despre acestea? o cinstire deosebită, un semn de asa veţi reuşi si de acum înainte să peţi in drum ul lor spre Arad
ne vorbească pe tovarăşul l'.L 'iH — Da, s-au tăcut unele încercări, înalta preţuire a muncii lor ne­ îndepliniţi vsi să depăşiţi sarcinile — Oraşul de pc Mureş. Şta­
Kientoni, inginer sef adjunct la uzi­ reuşite. Mă refer la piesele mecanice precupeţite pentru înflorirea Româ­ import.nntc ce vâ rev.in din planul feta ospitalităţii e preluată apoi de
na .V ictoria". Itedăm mai jos între­ speciale ca ba liu ri pentru masini-u- niei socialiste. de 5 ani. locuitorii comunelor Ortisoara. V in-
bările şi răspunsurile prim ite. nellc şi plnn-şaibe. Prima plan-şaibâ Tradiţionala pîine eu sare — Referindu-se la prevederile nou­ ga, Şagu. Intre Tim işoara si Arad.
— Vâ rugăm să ne relataţi in cc s-n turnat pentru maşina de aschiat simbolul ospeţiel — este oferită pe lui plan cincinal, secretarul gene­ pe cei peste 50 km. s-a întins
direcţie csle orientală în prezent „Carusel — 2 000". Reprezentantul fa ­ un ştergar cu alese cusături, de ral al C.C. al P.C.R. a subliniat : parcă o punte a sentimentelor fie r­
munca (Ic concepţie a cadrelor tch- b ricii de maşini-unelte din Bucu­ către Leonida Tamaş, preşedintele Este nevoie să ne ocupăm în con­ binţi de dragoste, de ataşament pro­
nico-ingincreşti din Uzina „V ic to ria 1 reşti a apreciat acest început, atît în sfatului popular orăşenesc. tinuare de dezvoltarea industriei fund ale bănăţenilor faţă de partid
Calan ? privinţa calităţii, cît si a aspectului A pariţia în piaţa gării a condu­ — si dv. care tră iţi într-o regiune sî guvern.
exterior «ni piesei. Spuneam „înce­
— Plenara din 8-10 decembrie 1905 put". deoarece tehnologia este încă cătorilor de partid şi de stat este industrială înţelegeţi bine această La porţile Aradului aşteptau in ­
a C C. al P.C.H. cu pl ivire la îm bu­ în studiu pentru perfecţionarea şi a- s. nlutatâ cu urale şi ovaţii. Fie sini sarcină. Trebuie, de asemenea, să tr-o m ulţim e impresionantă locui­
nătăţirea organizării şi orientării ac­ similarea ei deplină. preluate de zecile de m ii de oa­ ridicăm agricultura la un" nivel torii oraşului. Datorită num ărului
tiv ită ţii de cercetare ştiin ţifică din — Cc ne puteţi spune din dome­ meni masaţi pe Bulevardul Repu­ mai înalt. Avem toate condiţiile mate al celor veniţi sâ-i intîm pine
ţaYa noastră reprezintă şi pentru noi niul cocsificării ? b licii pe care il parcurg. într-o ma­ nu numai să îndeplinim dar sâ şi pe conducători, bulevardele par a se
un preţios ghid în muncă. Lirccţia — La Călan se realizează cocs-bri- şină deschisă, oaspeţii. O ploaie de depăşim pînă în 1970 obiectivele pe îngusta, maşinile inaintînd cu greu.
principală a activită ţii ştiinţifice a chete pentru Uzina de alum iniu de la flo ri se abate asupra coloanei de care ni le-am propus in acest do­ Fiecare vrea să ofere oaspeţilor o
cadrelor din Uzina „V ictoria" Călan Slatina Tehnologia respectivă a în­ maşini. Un bucheţel de ghiocei meniu. Sintem încredinţaţi că dv., floare primăvăratecă, o crenguţă
este îndreptată spre perfecţionarea ceput să fie asimilată în trim estrul întins spre oaspeţi de m îinile unui oamenii muncii din oraşul Tim işoa­ verde de brad, o fluturare de mină,
proceselor de producţie din secţii, JV al anului trecut. Leei. tot un în­ copil urcat pe um erii tatălui ni se ra si din regiunea Banat, înfăptuind sâ adreseze o urare.
astfel ca. pe calea progresului tehnic, ceput Deocamdată rezultatele sînt pare un gest emoţionant ce vor­ politica partidului, veţi munci tot Prim ul popas se face la uzinele
a creşterii corespunzătoare a nivelu­ experimentale Produsul pc care-l beşte cu elocvenţă despre tempe­ mai bine. veţi realiza şi mai m ult de vagoane. Urarea fierbinte de
lui de cunoştinţe profesionale la toa­ realizăm se foloseşte la confecţiona­ ratura sufletească care domneşte dccît pînă acum. bun sosit a gazdelor e însoţi­
te categoriile de salariaţi, să ridicăm rea anozilor la uzina Slatina. Urmâ- în rîndul acestor mase fără număr. In continuare, tovarăşul Nicolae tă de invitaţia de a vizita între­
calitatea produselor, atit in ce p ri­ rindu-se comportarea acestora putem Din mai multe locuri răzbat acor­ Ceausescu a spus: Trebuie sâ rid i­ prinderea. care împlineşte peste pu­
veşte caracteristicile lor fizfco-meca- durile tradiţionalelor fanfare bă­ căm pe o treaptă superioară acti­
spune că ei rivalizează chiar cu unii ţin tim p 75 de ani de existentă. Cei
nice, durabilitate, rezistenţă etc., cit electrozi produşi în alte părţi. Şi cer­ năţene si ritm u rile orchestrelor vitatea culturală si ştiinţifică. T i­ mai im portanţi pentru viata între­
şi aspectul lor comercial. De aseme­ cetările specialiştilor continuă. In g i­ populare. mişoara este un puternic centru prinderii sînt anii de după 1948. cînd
nea ne stă în atenţie asimilarea si nerul Ezckil )!eni si chim istul Vaier Oaspeţii sînt conduşi la sediul Co­ cu ltu ra l-stiin ţific al patriei noas­ totul este reclădit aproape din te­
perfecţionarea tehnologiilor unor noi Steznr, împreună cu un grup de cer­ m itetului regional de partid, unde tre ; ea poate «aduce o contribuţie melii. Evoluţia viguroasă a uzinei
produse, a căror calitate să se indice cetători de la Institutul de cercetări are loc o în tiln ire cu cadre de răs­ im portantă la înflorirea c u ltu rii (le-a lungul celor 18 ani este în f.iţi-
la niveluf celor de pe piaţa mon­ metalurgice, studiază în continuare pundere din aparatul regional de naţionale. Considerăm că si în a- şatâ pe scurt oaspeţilor de către ing.
dială , partid si de stat. Referindu-se la cest domeniu regiunea Banat nu
reducerea conţinutului de cenuşă, Vasile Abruclan, director general,
— La cc produse vă referiţi ? substanţele volatile şi creşterea gre­ realizările obţinute in dezvoltarea va fi printre (ele din urmă. D im ­ Colectivul va produce in 1970 ia sfir-
— Nu de m ult în uzina noastră a utăţii specifice a acestui produs. legiunii, tov. Ion Cîrcei a arătat că potrivă, ea are toate posibilităţile situl cincinalului 6 000 de vagoane
început turnarea c ilin d rilo r din fon­ Ca o paranteză as vrea să spun că înfăţişarea de azi a meleagurilor sa se situeze printre primele. marfă şi 200 vagoane pentru pasageri
bănăţene reflectă
grăitor politica
tă pentru laminoare. Or, asigurarea tot in colaborare cu LC.M. se studia­ partidului şi guvernului nostru de A iă tin d că în centrul politicii anual, adicn de 14.7 ori mai m ult
unei d u rabilităţi cit mai mari a aces­ ză folosirea amestecurilor fluide la dezvoltare armonioasă a tu tu ro r re­ partidului nostru stă grija fată de (lecît in 1948 Cele peste 50 tip u ri de
tora depinde in prim ul rind de noi, turnarea pieselor mecanice şi la giunilor ţării. Ca un element ce om. ridicarea continuă a bunăstă­ vagoane fabricate în aproape două
de tehnologia si metodele pc care le lingotiere. ilustrează creşterea forţei economi­ rii întregului popor. tovarăşul decenii ţin pasul cu performanţele
folosim. Pentru Hunedoara, de exem­ Probleme legale de introducerea ce a Banatului, vorbitorul a arătat Nicolae Ceausescu a arătat : In a- atinse pe plan mondial.
plu. realizăm cilin d ri speciali, cu fu ­ tehnicii noi în uzina noastră se rid i­ că in 1965, în numai 70 ele zile a coastâ privinţă am obţinut, desi­ Intre oaspeţi şi specialiştii uzinei
suri conice, pentru lagăre morgoil, că mai multe şi ele sînt în atenţia fost realizată întreaga producţie a gur. rezultate bune. dar mai avem are loc o convorbire cu caracter dc
iar pentru Reşiţa, cilin d ri pentru şi­ conducerii uzinei, a com itetului de anului 1950. Planul pe 1965 a fost încă multe de făcut pentru a rid i­ lucru. Se discută despre perspecti­
ne Rezultatele obţinute Ia aceste sor­ partid. Telul in care s-a pornit dove­ Strungarul Vasile Ilomorodean dc la secţia a IV-a mecanic şef a Fa­ îndeplinit în proporţie de 103,2 la ca nivelul (le trai al poporului vele pe care le impun întreprinderii
timente ele cilin d ri, cît şi defectele deşte interesul per caie-1 are între­ bricii chimice Orăştie se numără printre m uncitorii care realizează in sută, producţia obţinută peste plan nostru la nivelul ţâ rilo r avansate. arâdene cerinţele economici naţio­
constatate 1° urm ărim permanent gul colectiv faţă de progresul tehnic. mod exemplar lucrările cc li se încredinţează. Pentru acest lucru el a ridieîndu-se la 430 milioane lei. Congresul al IX-lea al p artidului nale.
pentru a putea perfecţiona continuu fost evidenlial in întrecerea socialistă pc luno ianuarie a trasat sarcini deosebit de mari. — Ce v-aţi propus în acest sens.
tehnologia. Aşa se face că anul n- I G AR AI ACU Foto: V. ONOIU Anul acesta va marca — a ară­ Ne revine nouă tuturor inalta da­ întreabă pe directorul uzinei tova­
tat vorbitorul — un moment im ­ torie ca. Sub conducerea partidului,
portant în dezvoltarea industriei să realizăm cu succes aceste sar­ răşul Nicolae Ceausescu ? Aveţi in
bănăţene : vor intra in fabricaţie cini, sâ facem ca oamenii muncii vedere folosirea cît mai deplină a
motorul Diesel de 1.250 C P pentru din ţara noastră, întregul popor să spaţiului de producţie existent ?
locomotive Diesel hidraulice, tu r­ trăiască mai bine. să se îmbrace — Am pus la punct un plan de
bina cu abur de 50 MW. boghiu! mai bine, sâ se bucure de un trai dezvoltare realist. U ltim a dintre va­
W 6.580 CP, noi mărci de oţeluri şi o civilizat. riantele întocmite, la care ne-am o-
pentru
locomotiva electrică
de
prit, are în vedere utilizarea e fici­
SLABA CALITATE = gamă variată de bunuri (le consum cum este rodul muncii întregului ţiu disponibil, astfel că suma in i­
Tot ceea ce am realizat pină a-
entă a fiecărui metru pătrat dc spa­
dc calitate superioară. Una din pre­
nostru popor, al m uncitorilor.
ţă­
Com itetului
ocupările de bază ale
regional de partid este îm bunătăţi­ ranilor. intelectualilor, a! tuturor ţială destinată in ve stiţiilo r s-a re­
dus la mai m ult de o pătrime, 'fin sâ
rea continuă a ca lită ţii produselor, oamenilor muncii, indife re n t de de partid si de stat pentru sp rijin u l
mulţumesc încă o dată conducerii
LUCRU FĂCUT J prinderi, sporirea eficienţei lor e- fă u rit toate bogăţiile materiale şi pe care ni l-a dat in legătura cu
naţionalitate,
caro.
î n f r ă ţ iţ i au
perfecţionarea continuă a organiză­
rii muncii si producţiei în intre-
culturale ale patriei
noastre, au
această acţiune. Eficienta investi­
socia­
fă u rit socialismul, România
conomice.
listă. Sâ întărim continuu priete­ ţiilo r rezidă îndeosebi în elim inarea
I Rcfcrindu-se în continuare la nia si frăţia de nezdruncinat în ­ unor strangulări in punctele cheie
dezvoltarea agriculturii regiunii, tre to(i oamenii muncii fără deo­ ale flu xu lu i de fabricaţie, ceea cc
va determina un spor substanţial al
NUMAI PE JUMĂTATE zestrată cu noi tractoare şi maşini sebire de naţionalitate. împreună, producţiei anuale. Specialiştii pre­
vorbitorul a arătat că ea va fi în ­
clădim
o
umăr la umăr, sâ ne
zintă schiţe, dau amănunte supli­
agricole, iar cooperativele agricole
viaţă nouă. felicită,
în societatea
mentare. Discuţia capătă caracterul
! vor prim i o cantitate dublă de în ­
grăşăminte chimice faţă de anul noastră socialistă. care unei veritabile consfătuiri care p ri­
In călduroasa prim ire pe
trecui. FI a inform at pe conducă­ lejuieşte indicaţii şi recomandări
Ne-am obişnuit să găsim în fost consemnate de controlul Constanlin Biriboi, ce-ai spune şî depăşim planul. Dar. la cite tori că, paralel cu pregătirea cam­ ne-aţi făcut-o, in sentimentele ex­ preţioase din partea conducătorilor
magazine m ărfuri care sa sa­ tehnic intern de calitate? Să dacă jumătate din zahărul pe neajunsuri provoacă o aseme­ paniei agricole de primăvară, au primate cu p rile ju l sosirii noastre de partid si de stat.
tisfacă rele mai pretenţioase cit,ini doar două cifre: 231 de care-l cumperi din magazin ar nea concepţie nu s-au ginclit. fost luate măsuri eficiente in ve­ în oraşul Timişoara noi vedem o Subliniind necesitatea renunţării
gusturi. Dacă haina pe care vagoneţi şi lf> maşini cu mine­ fi... piatră pisată ? (Jumătate, Tare sînt consecinţele ? Se derea în lăturării greutăţilor cauza­ puternică manifestare a încrederii la im portul unor piese folosite Ia
vrem s-o cumpărăm e sifonată, reu rebutat înainte de a fi ex­ pentru eă jumătate din rebu­ cheltuiesc bani si tim p în plus te de inundaţiile care s-au produs oamenilor muncii în partidul nos­ construcţia vagoanelor, care pot fi
nu nc plate, dară pantoful nu pediat beneficiarului In 231 de turile sectorului 1 Ui aparţin). pentru încărcarea vagonetelor, in unele părţi ale regiunii. tru comunist (are călăuzeşte între­ realizate in ţară, tovarăşul Nicolae
e uniform colorat îl refuzăm, cazuri m inerii din sectorul H La producţia noastră, se va pe căile (le transport locomoti­ Vizita dv., iu b iţi oaspeţi — a spus gul popor spre societatea înaintată Ceausescu se interesează îndeaproa­
cerem altul, F justificată exi­ şi-au făcut lucrul numai pe ju ­ spune, aceste rebuturi repre­ vele si coliviile p uţu rilor tran­ in încheiere vorbitorul — umple de — orînduirea socialistă si comunistă. pe de măsurile ce s-au luat în acest
genţa faţă dc calitatea produ­ mătate. pentru că n-an ales zintă doar un procent foarte sportă „m inereu" care ia apoi bucurie inim ile tuturor bănăţeni­ Vă urăm tuturor noi succese in sens.
selor. Dar daca sintem preten­ bine sterilul vizibil. (Subli­ mic. Şi fiind „m ic" procentul drum ul spre halda de steril, lor. Este o mare cinste pentru lo­ activitatea rodnică închinată fe ri­ — Este în curs dc asim ilare un
ţioşi faţă de tot ceea ce în lîlnim niem, vizibil din minereu, cel e ronsîder.nt tacit, ca fiin d ad­ se imobilizează va.goncţi. Ton­ cuitorii regiunii noastre de a vâ c irii poporului si în flo ririi Româ­ tip modern de frînu pentru viteze
în magazine, pe stradă, dc re m ărunt nefiind luat în consî- mis. Se scapă insă din vedere te acestea costă bani Apoi, avea în m ijlocul lor, de a vă arăta niei socialiste, multă sănătate dum ­ m ari şi instalaţia de încălzit şi ilu ­
n-am fi la fel dc pretenţioşi si clacă minereul cu conţinut ma­ uncie din roadele muncii lor. de a neavoastră si fa m iliilo r dumnea­ m inat a vagoanelor dc călători —
faţă de produsele, care consti­ re de steril scapă la control, vă vorbi despre preocupările lor, de voastră. Să tră iţi, tovarăşi. răspunde M ihai Marinescu, m inistrul
tuie materia primă a industriei îngreunează munca la elaubaj a asculta sfaturile şi indicaţiile Cuvintele secretarului general al industriei consti u cţiilo r de maşini,
prelucrătoare V Să luăm de p il­ şi în rele din urmă conduce la dumneavoastră privitoare la sarci­ C.C. al P.C.R. au fost subliniate, în prezent în uzina cu p rile ju l vizitei
dă. minereul produs dc m inerii C©-aţi Bioe TGVARkŞI scăderea valori» lui m etalurgi­ nile ce le au de îndeplinit pentru repetate rîn d u ri, de ovaţiile m u lţi­ conducătorilor.
de la Teliuc. Cu cit procentul ce. înflorirea continuă a regiunii, pen­ m ii. Sc aud uralc pentru patria
dc steril este mai mic, cu atit De aceste consecinţe m ajori­ tru progresul patriei noastre. noastră socialistă, pentru harnicul
scade consumul de cocs la fa- tatea m inerilor de la Teliuc Oaspeţii au ieşit apoi în balco­ şi talentatul popor român, pentru (Continuare in pag. a 3-a)
bi icarea fontei. Dacă însă a- MINERI M M TELIUC şi-au dat scama. Fi au îm bră­
cest procent depăşeşte adm irul ţişat cu cîtva tim p în urmă i-
pot oare m inerii de la Teliuc niţiativa brigăzii tui Popa M.
să spună că si-au făcut pe de­ loan, „N ici un vagonet dc m i­
plin datoria ? Slaba calitate nu dacă aţi primi din magazia nereu rebutat". Rezultatele z-
înseamnă oare lucru făcut pe pticârii in iţiative i au arătat că
jumătate ? ea constituie o formă concretă
C itind «aceste lîn d u ii s-ar haina fără mina cil. a luptei pentru calitate. In u l­
putea întim pla ca tovarăşii de tim ul tim p însă, se pare că
la T e liir- să se supere Fi şi-au unele brigăzi au uitat de acea­
realizat sarcinile lunii ianua­ stă iniţiativă, din abatajele lor
rie, au dat minereu peste plan, şi pantofii fără talpă î iese minereu cu un procent r i­
conţinutul mediu al minereu­ dicat de steril. A ltfe l spus ne-
lui marfă a fost dc 34.47 la su­ g lijîn d calitatea, aceste brigăzi
tă. faţă de 33,45 la sută cît era îşi fac datoria numai pe ju ­
planificat Ne-am făcut datoria, mătate. De ce com uniştii per­
vor spune. D«n. dar calitatea es­ m it ca unii m ineri să nu-şi fa ­
te o noţiune complexă, care se docare pentru că nu poate fi a- două lucruri: că există un pro­ că pe deplin datoria, de ce nu
hotărăşte pe tot fluxul tehno­ les), iar m inerii din sectorul I, cent admis de steril în mine­
logic. A lua ca etalon a) cali­ în 16 cazuri, au expediat „pan­ reu si că la rebuturi planul sînt puşi în discuţia colectivu­
tă ţii cifrele înregistrate la ca­ to fii fără talpă" şi „hainele fă ­ este zero. lui pentru că îi pătează onoa­
pătul acestui flux. înseamnă ră mîneci". Ce a|î spune, tova­ Mai există însă un alt as­ rea ? Asa cum sînt exigenţi fa­
a-ţi fura singur căciula. negli­ răşe Alexandru Cherchen. sau pect al problemei, acela al
jarea celorlalte «aspecte care Adalbert Domokos, sau Vasile preţului de cost. Unii mineri tă de munca altora, exigenţa
condiţionează calitatea. . Chira, sau Pop Z loan, dacă de la Teliuc obişnuiesc să fa ­ faţă de propria muncă este o
.N-am avut din partea com­ intrînd in magazin vînzătorul că urm ătorul calcul : dacă ale­ cerinţă indispensabilă pentru
binatului nici un refuz" — vor v-ar servi o haină fără m ineri gem piatra pierdem timp. Mai ca „haina pe care o îmbrăcăm
spune tovarăşii de la Teliuc. sau pantofi fără talpă ? I-aţî bine tragem să scoatem cît mai să fie lucrată şi impecabil cul­
A firm aţia corespunde realită­ refuza categoric, si aţi cere multe tone. Una. sau două, le cată".
ţii. Dar pinâ la .rccepîia finală condica de sugestii şi reclama­ va „prinde" controlul şi s-a
a minereului lîte refuzuri au ţii. Sau dumneata, tovarăşe dus cu ele. Car celelalte „trec" S. POP
Avînd o bună calificare, mecanicul prim ar Petru Băncjlâ manevrează cu pricepere dispozitivul de
încărcare a grupului electrogen de la C.S. Hunedoara-