Page 74 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3466 1

P R O D U C ŢIA M O DERN Ă SPORT

CERE MUNCITORI dintre selecţionatele masculine ale 22 FEBRUARIE 1966
® M eciul internaţional de handbal
R. D. Germane şi României, dispu­
tat la Magdcburg s-a term inat ,:u
rezultatul de 15-14 (9-8) în favoa­ muzică uşoară ; 14,08 Din cele mai
a
rea gazdelor. Cele mai multe punc­ i ti am cunoscute melodii populare ; 15,00
CU O TEMEINICĂ PREGĂTIRE! te pentru învingători le-n m m rat Muzică uşoară de Ştefan Ivnrdoş ;
Pappusch (G), iar pentru echipa ro­
15.15 Elena Koizen. Ion Stoicănel şi
mână G ruia (5). Vasile Stoica — muzică populară ;
DEVA : -Femeia in halat — cine­ 17.20 Vechi m elodii populare ; 10,03
matograful „P atria" ; Expresul Fa- In ju ru l globului : 18,13 Operete e-
ataşarea elevilor pc lingă cei rativ dacă m uncitorii uii cu­ Introducerea insta la ţiilo r moder­ $ Aseară, la Budapesta s-a înche­ ri.s-Munchcn — cinematograful cramzate ; 18,30 Incursiune in co­
mai huni m uncitori p rin tr-u ii noştinţe dc desen tehnic. Mal ne trebuie să se reflecte în pregăti­ iat concursul de scrimă al ..speran­ „A rta " ; S1MERIA : D jura — cine­ tidian ; 18,50 Jocu-i vesel pc la noi;
PE MARGCfEA plan de rolalic judicios întoc­ m ult, mişcarea largă dc ino­ rea m uncitorilor şi m aiştrilor încă in ţelor olim pice". La floretă fete (in ­ matograful „M ureşul": H U N ED O A­ 19,10 A n i din operele lui Puccini ;
m it. incit instruirea o fac la vaţii nu poate fi concepută Şcoală. A tit în cadrul referatului cît dividual) reprezentanta noastră I- RA : U lliinu cavalcadă spre Santa 19.30 „Un cin tec drag" — muzică
toate punctele de lucru aceiaşi fără desenul (clinic, care dă şi in discuţii s-a scos în evidenţă ne­ lenna Drîmbâ a ocupat locul doi Cruz — cinem atograful „Siderur- uşoară ; 20.00 Kndiogazeta de seară;
SCHIMBULUI DE m uncitori şi instruirea prin b ri­ posibilitatea fiecărui m uncitor cesitatea îm bunătăţirii programelor piei zinil doar în baraj cu 2-4 In gisUil" : Agentul ele legătură — ( i- 20.20 Album folcloric : Ana Pop-
gadă, sub conducerea unui m ai­ să-şi exprim e ideile sale crca- şcolare prin introducerea unor noi scrimern sovietică Elena Novikov.i. nematogi aiul ..Flacăra " ; TE LIU C : Coi’ondan şi Ghcorghe Stanică ;
In proba de floretă pe echipe (bă­
stru coordonator, num it dc con­ loarc. cursuri cît şi adîncirea celor care se ieţi) echipa României s-a situat pe M erii sălbatici — cinem atograful 20.45 Noapte bună. copii : „V orbe­
RXPERIMţI AL ducerea secţiei pentru a se o- S-a arătat în cadrul schim bului de predau in prezent. Astfel, locul trei, iar la spadâ-echipe, pe „M inerul" P ETR O Ş A N I: M unci­ le vrăjite" ; 20.55 O melodic pc a-
le lui llc rc u lc — cinem atograful
cupa exclusiv dc elevi.
Ambele procedee au dat rezultate experienţă că Ja unele lecţii se exe­ pentru m uncitorii cnrc lucrea­ locul doi. Lupă cum se ştie. echioa „7 Noiem brie" ; Oameni şi drapele dresa dumneavoastră ; 22.45 M u­
ză la furnale, aglomera (oare,
zică din ooercle lui Paisîello ; 23,00
cută desene care nu sint legate d i­
bune. rect de activitatea in producţie a oţelării si laminoare, buna con­ fem inină de floretă a României s-a (senile 1 si II) — cinem atograful „Nu eşti cu mine si totuşi11... — me­
ŞCOLILOR O problemă care se mai ridică îa v iito rilo r m uncitori. Ele au o valoare ducere a proceselor tehnologi­ clasat prima în acest concurs care „R epublica1* : LU PKN l : îndrăzne­ lodii de dragoste.
locul dc muncă este aceea a caiete­ teoretică incontestabilă dai nu vor ce reclamă o cunoaştere te­ înseamnă o frumoasă afirm are a ţul Fardaillan — cinem atograful P R O G R A M UI. II : 7.50 Ce să
lor de practică pe care m aiştrii din stârni interesul elevilor, şi nu-i vor meinică a procesului tehnolo­ speranţelor scrimei româneşti. C u ltu ra l": L O N E A : Fala lui vedem ? Ce să citim ? Cc să ascul­
MINISTERULUI secţie le semnează cu prea m ultă n- ajuta prea m ult în activitatea de v ii­ gic cît şi cunoaşterea funcţio­ llubc — cinem atograful „M in e ru l"; tam ?: 8.30 Solişti instrum entişti de
şurinţă. De aceea, aşa cum au pro­ lor De aceea, s-a arătat că tre ­ nării instala ţiilo r de autom ati­ <£) In finala probei de dublu PAHOŞENI : Brăţara clc grauatc — muzică populară ; 8,45 Muzică din
pus şi ceilalţi participanţi, buie să se execute desene legate d i­ zare care trebuie să înceapă m ixt. la campionatele de tenis pe cinem atograful „Energia" ; BARB.A- opera „E rnani4* de Verdi ; 9,05 C in-
INDUSTRIEI ele vor trebui verificate si dc rect de activitatea in producţie a ele­ încă de pe băncile şcolii. teren acoperit de la Bremc-n TENI : Femeia necunoscută — c i­ tcc, joc şi voie bună : 10.40 Parada
către profesorii de tehnologia vilor. pentru ca aceştia să Je înţelea­ Dată fiind complexitatea instala­ (lt.FG .), oei echea Mnydon Jon:»s nematograful "G August11; C R IV I- a riilo r de operetă ; 11,07 Din reper­
meseriei şi mai ales cei de de­ gă avind mereu în minte imaginea ţiilo r de comandă automată, se des­ /A nglia) Caramirhael (Australia) a DIA : In 'âtioarc — cinem ato­ to riul soliştilor dc muzică populară
sen tehnic. execuţiei practice. întrecut cu 6-3. 6-2 cuplul Nicssen graful „M uncitoresc11 ; J3RAD :
METALURGICE Ei pot urm ări mai bine rum aplică Există o rigoare ştiin ţifică a dese­ prinde ca o necesitate obiectivă ca (R KG.). Tiriac (România). In semi­ Strigătul — cinem atograful „Steaua — D um itru Sopon, Costel Moisâ şi
personalul de întreţinere să aibă o
Stelă Firulescn ; 11,45 Pagini alese
elevul in producţie cele învăţate la nului tehnic care trebuie respectată. temeinică pregătire profesională, finale. Niessrn şi T iriac eliminnxe- roşie" ; A LB A IU L IA : Caporalul din lucrările programatice româ­
şcoală. Noi ne am străduit să realizăm a- pentru a fi capabil să depaneze in râ h i 6-2. 6-3 perechea Stnrkîe, şi ceilalţi — cinem atograful „V icto ­ neşti ; Eroi ai baladelor populare ;
Un ajutor substanţial il pot a- ccst luci u, dar m ulţi elevi, chiar du­ Drobny (Anglia).
în condiţiile pătrunderii rapide a cel mai scurt tim p instalaţiile si sa ria" ; Tatăl soldatului — cinem ato­ 13,08 „iViim inată-i patria mea" —
progresului tehnic in toate ram urile coi da servic iile de personal si învu- pă absolvirea scolii nu efectuează le redea procesului de producţie. graful „23 A u g ust"; O R A Ş T IE : program de cintece şi jocuri ; 14,00
economiei naţionale, pregătirea v ii­ ţăm fnt din întreprinderi. Din păcate desene corecte. Fără îndoială, re­ F u n d u l de plecare în pregătirea în & Cu jocurile disputat* dum in i­ Frcludio 11 — cinem atograful „Pa­ V arietăţi muzicale : 14.30 Piese
to rilo r m uncitori impune exigenţe m ajoritatea acestora nu dispun de medierea acestei situaţii depinde de şcoală îl constituie cursurile care că s-a încheiat orim a parte a cnm- pentru fanfară ; 14,45 Cintâ orches­
metodisti de specialitate (cel puţin noi. profesorii de specialitate. tria " ; T itanic vals — cinematogra­
deosebit de ridicate. In raportul pre­ formează A.B.C.-ul pregătirii : ma­ oionatului rcoubliran fem inin de tra de muzică pooulara „B riu le ţu l"
zentat la cel de-al IX -lea Congres al m aiştri cu pregătire), pentru a putea Interesantă şi plină de adevăr a tematica, fizica, mecanica şi electro­ handbal. P rim ul Ioc în clasament ful „Flacăra" ; SEBEŞ : U ltim a va­ clin Constanţii ; 15.30 „Prieten drag*1
P a rtidului Comunist Român, nnali- urm ări îndeaproape practica elevi­ fost insă şi remarca făcută ca tehnica. este ocupat de form aţia Ştiinţa T i­ canţă — cinem atograful „Progre­ — muzică uşoară ; 16,00 Lucrări
lor si a colabora cu colectivul de in ­
zind schim bările calitative legate de ceilalţi profesori, care execută S-a accentuat necesitatea introdu­ mişoara. Tată rezultatele înregistra­ sul11 ; Laleaua neagră — cinem ato­ concertante dc compozitori rom âni:
promovarea progresului tehnic în struire practică Ei fac mai m ult o la lecţii diverse desene, sâ fie cerii' Ia şcolile tehnice de m aiştri (ce te în ultim a etapă a tu ru lu i: Con­ 16.30 Radioi achela pionie rilo r ; 17,45
toate ram urile a c tiv ită ţii industriale, muncă de statisticieni, ce se rezumă auloexigenţi în executarea lor se pregătesc în specialitatea automa­ fecţia Bucureşti — Ş tiinţa Tim işoa­ graful „Sebeşul" ; IIA ŢE G : A treia V i-t rea m intiţi? ... Cristian Vasile ;
tovarăşul N1COLAE CEAUŞESCU, ia evidenta elevilor şi a graficelor corectă. Dară ci Ic execută gre­ tizare) a cursului de electronică. în ra 4-11 (2-5); Ştiinţa Bucureşti — rachetă — cinem atograful „Popu­ 16 00 „U n cintec şi o floare" — c-
spunea: prim ite din secţii. şii. elevii inccp să creadă că cadrul căruia să fie explicate feno­ Mureşul Tg Mureş 4-4 /2-2); Ra­ la i" ; TEIUŞ : Păcat dc benzină — mîsinne de folclor : 19,30 A m fitea­
„Una din preocupările cen­ E iscnţiile au scos la iveală încă o „ iui trebuie exagerat cu corec­ menele din tuburile electronice, din pid Bucureşti — C.S M Sibiu 1R-G cinematograful „V icto ria 1* ; Z L A T - tru lite ra r: 20.20 Teatru scurt, pre­
trale ale m inisterelor şi în tre ­ serie de probleme. Astfel, titudinea", ccca cc este cu lo ­ am plificatoare, relee, redresoare etc (10-2); Tractorul Braşov — Voinţa m iera: Trei piese in tr-u n act de
p rin d e rilo r trebuie să fie rid i­ sistemul dc premiere a mun- tul greşit. punindu-se un deosebit accent pc în­ Odorhei 12-5 (4-2). NA : 4 fete în lr-o curte — cinema­ George Câlincscu : 22.30 Moment
carea to n i milă a ca lifică rii cilo rilo r-in stru cto rj să nu se M ultiplele probleme referitoare la ţelegerea semiconductorilor. tograful „M uncitorul" : APO LDLiL poetic ; 23,3G O melodie după alta
m u ncitorilor şi tehnicienilor, mai facă după nota obţinută desenul tehnic, din care am relatat Pentru înţelegerea deplină a ins­ ^ Peste 100 de trăgători s-au în­ DE SUS : Pensiunea Boulanka —
perfecţionarea pregătirii in g i­ de elevi la terminarea practi­ doar o pn*U\ ne vor ajuta să perfec­ ta la ţiilo r automatizate este necesar trecut sîmbătă şi duminică la po­ cinematograful „23 August" ; IL IA :
nerilor in pas cu introducerea cii. fiindcă există tendinţa de ţionăm lecţiile pentru ca acestea să să se introducă cursul dc teoria re­ ligonul „Dinam o" clin Capitală în
tehnicii noi în economie, cu a se da note exagerat «Ic mari. se coreleze perfect cu instruirea prac­ g lării automate şi să se adînceascn competiţia dotată cu „Cupa Tinere­ Arena circului — cinem atograful Televiziune
„Lum ina"*
progresul tehnic ştiin ţific ". Contractul se va încheia nu cu tică M uncitorul sau m aistrul care va cursul de elemente de automatizare, tu lu i" O comportare foarte bună a
I.a comanda m aşinilor şi instala­ m uncitorii, ci cu secţia, cointe- stăpinl bine desenul tehnic, nu va însuşirea temeinică a cursurilor de avut-o Margareta Enache (Steaua 19,00 Telejurnalul de seară ;
ţiilo r mecanizate sau automatizate de­ resînd întreg colectivul la bonn ezita in faţa agregatelor moderne11. specialitate este strîns legată de Bucureşti) carp a stabilit un nou 19.15 Pentru cei m ici ; 20,00 Colec­
prinderile simple se dovedesc in e fi­ instruire practică a elevilor. practica in producţie Ea trebuie îm ­ record al ţă rii l-a arma standard R ad i o ţii, colecţionari, pasiuni ; 20.30 Mo­
ciente. Locul Jor este luat de innlla S-n dovedit că este necesară mai bunătăţită prin organizarea cabinete­ 3x20 focuri eu 56) nuncte. F.a ar?- zaic m u/ical ; 21,00 Trei tablouri
calificare, de meseria însuşită după m ultă colaborare între m aiştrii clin lor de autom atizări unde să se poa­ easî probă. P. Sandor a egalat re­ pe suptămmă ; 21,15 Film ; Hoţul
c rite rii ştiinţifice. Şcolile profesiona­ scoală si m uncitorii instructori pen­ tă realiza cele mai variate conexiuni cordul republican realizind 5G3 de piersici : 22,40 T elejurnalul de
le şi tehnice au reuşit ca. an de an, tru iniţierea pedagogică a acestora electronice, cu efectuarea diferitelo r puncte. PRO GRAM UL I : 5,40 Cîntece de noapte. Spoit. Buletin meteorolo-0
să dea producţiei oameni bine pre­ clin urmă. Pentru a se acorda asis­ măsurători asupra tensiunii curentu­ viaţă nouă ; 0,1.5 Transmitem pen­ gic.
g ă tiţi, In nivelul cerinţelor. Progresul tenţa tehnică necesară la locul de lui, frecvenţei, capacităţii etc Acea­ tru sate; G.22 Jocuri populare in ­
rapid al introducerii noului impune practică, la un num ăr mai mare de sta se cere cu a tit mai m ult cu c il ins­ Intre 25 februarie sî 4 martie, terpretate la flu ie r ; G,45 Salut vo­
insă o permanentă punere de acord elevi se va repartiza un m aistru coor­ talaţiile de reglare automată fiind echipa de fotbal Rapid Bucureşti va ios de p io n ie r; 7,15 V a ls u ri; 8,08 Timpul probabil
a pregătirii m uncitorilor cu cerinţe­ donator. montate, nu perm it demontarea lor. susţine trei meciuri in Iran. Fotba­ Folclor muzical din M untenia ; 8.30
le u tiliz ă rii agregatelor moderne. E susceptibilă de numeroase îm bu­ In dezvoltarea industriei noastre, Formarea de specialişti in dome­ liş tii feroviar* vor evolua In Tehe­ La m icrofon. melodia preferată ;
Fără aceasta, viito ru l m uncitor riscă n ă tă ţiri si activitatea din ateliorrlc- mecanizarea şi automatizarea voi o- niul autom atizărilor este cu atit mai 9.30 Sfatul m edicului ; 9,35 Frag­ PENTRU 24 ORE
la intrarea in producţie să nu poată sroală S-n arătat că aici si-a făcut cupa şi în v iito r un loc principal. urgentă eu cit noile agregate dotate ran in compania celor mai bune mente din opereta „Floarea din Vreme nestabilă, cu cerul mai
stăpîni utilajele moderne. loc sablonizarea. se execută an d? an Astfel, în Raportul la cel de-al IX -lea cu instalaţii complexe sint in funcţie, form aţii iraniene*. P rintre jucătorii H awai" de Paul Abrnham ; 10.05 m ult noros. Local vor cădea preci­
Schim bul de experienţă dintre şco­ aceleaşi piese (ciocane, şurubelniţe Congres al partidului se sublinia câ necesitînd întreţinerea si menţinerea care au făcut deplasarea figurează Cântăreţi ai p la iu rilo r noastre; 10.30 p ita ţii sub fo-'mâ de ploaie. V u itu l
lile M inisterului Industriei M etalur­ otc.). care pînă la urmă plictisesc oe ..este imperios necesar ca in­ lor in 'sta rc perfectă de funcţionale. lonescu. D um itriu, Dinu, Lupescu, M inunile lum ii au fost numai 7 ? : va sufla moderat din sud-vest .şi
gice ce a avut loc de curînd la H u­ elevi. Trebuie să se execute cu ei lu ­ dustrializarea să se realizeze Se impune ca pe baza discuţiilor şi a Dan şi a lţii 11,00 Cu m icrofonul prin sălile de vest. Temperatura va fi cuprinsă
nedoara a u rm ă rit tocmai dezbaterea crări utile, care să stimuleze intere­ pe baza tehnicii celei mai a- propunerilor făcute să se treacă la concert ale C apitalei; 11,45 Aven­ ziua intre 7 şi 15 grade ia r noap­
unor probleme legate de necesitatea sul si exigenţa în execuţie. vansnte, să se asigure in tro ­ măsuri imediate, pentru îm bunătă­ Echipa Petrolul Ploieşti va pkca turile (ui Gicâ : „Coţofana din Os­ tea între 0 şi G grade.
s ta b ilirii e ch ilib ru lu i judicios intre S-au mai dezbătut si alte probleme, ducerea continuă in producţie ţirea procesului de învăţăm înt, desti­ astăzi la Baku pentru a participa trov" — scenetă pentru cei m ici de
cerinţele progresului tehnic si pregă­ s-au făcut propuneri bogate si inte­ a celor mai noi cuceriri ale nat a forma noi cadre la nivelul teh­ intre 24 şi 27 februarie la un tu r­ Va si le Mănuceanu ; 12,10 Cîntece PENTRU U RM ĂTO ARELE
tirea v iito rilo r m uncitori. In prezenţa resante. Realizarea lor va determina ştiinţei, acordindu-.se atenţia nicii moderne din cadrul com binatu­ neu internaţional organizat de fe­ de ieri, solişti de azi ; 12.30 V ictoria 3 Z IL E
delegaţilor M inisterului Industriei stabilirea unită ţii de concepţie dintre principală mecanizării şi auto­ lu i'. Darvai şi Nirolae Bob-Stănescn — Vreme favorabilă ploilor locale,
M etalurgice. M inisterului Invăţăm în- instruirea practică din şcoală şi cea m atizării proceselor de produc- deraţia unională. muzică populară ; 12,50 Caleidoscop cu cerul mai m u lt noros şi tempe­
tu lu i si M inisterului Industriei Con­ din producţie". lic — condiţie hotâritoarc a muzical ; 13,40 Peliculă sonoră — ratura staţionară.
structoare de M aşini, reprezentanţii S creării unei industrii şi eco­ Schimbul de experienţă a dezbătut (Agerpres).
şcolilor cu p ro fil metalurgic din H u ­ nomii moderne". şi alte probleme referitoare la m un­
nedoara. Galaţi, Călan, Cîmpin T u rzii lată de re discutarea in cadrul schim­ ca educativă în şcoli, perfecţionarea
si O ţelul Roşu au analizat raportul Desenul tehnic - bului de experienţă a problem elor profesională si activitatea metodică
existent dintre pregătirea v iito rilo r legate dc automatizare a fost deose­ a cadrelor didactice, mobilizarea or­
m uncitori şi nivelul tehnic al pro­ bit de utilă. ganizaţiilor U T C. ia îm bunătăţirea P E U R M E L E
ducţiei, stabilindu-se o serie de mă­ gîndire ştiinţifică Referatul ,,Automaţi?,area procese­ situaţiei la învăţătură şi a disciplinei.
suri pentru îm bunătăţirea sistemului lor tehnologice din întreprinderile Trebuie ca măsurile cc cad în com­
actual de învăţăm înt teoretic şi in ­ siderurgice şi influenta acesteia asu­ petenţa directă a şcolilor şi între­
pra structurii m eseriilor şi conţinu­
struire practică p rinde rilo r să fie aplicate ncînlîrziat.
Întrucât problemele ridicate cu a- In virtutea unei tra d iţii nu toc­ tului invăţâm in tului" a stivuit inte­
cest p rile j vizează două şcoli im por­ mai bine înţelese, s-a perpetuat resul deosebit al participanţilor prin Colectivele de cadre didactice sâ
tante din regiunea noastră, iar alte­ ideea că m uncitorul trebuie să fie actualitatea problemei si înaltul n i­ folosească toate metodele pentru pre­
le elucidează aspecte care se întîlnesc un executant desăvîrşit. munca de vel ş tiin ţific al expunerii ei. darea unor lecţii, mai bine pre­
in toate şcolile profesionale, indife­ concepţie şi gîndirea ştiin ţifică rămî- Fătrunderca rapidă a instala­ gătite, cu un conţinut ş tiin ţi­
rent de profil, considerăm utilă o nînd patrim oniul celor cu studii su- ţiilo r automatizate influenţează fic ridicat. l.n colaborare cu şco­ Cu ocazia unui raid gazinul din Lâpuşnie, vor tive fiin d critica ţi pen­ am găsit înlocuitori".
prezentare sintetică a acestora. perionre. Revoluţia tehnică contem­ meseriile şi, deci, şi pregătirea lile. întreprinderile trebuie sâ asigu­ organizat de redacţia li mai bine întreţinute, tru neglijenţa şi abateri­ V izitînd mai multe w-
porană in firm ă această părere. v iito rilo r m uncitori. re condiţii optime pentru practica în ziarului nostru in raionul se va face o curăţenie ge­ le ce le-au avut în acti­ nitâ ţi comerciale, in ar­
Liierînd ru utilaje perfecţio­ In ce fel si ce măsuri trebuie lua­ producţie a elevilor, interesindu-se llia , au fost surprinse si nerală. Tot în scopul vitatea lor1*. ticolul respectiv s-a c ri­
nate. ile construcţie complexă, te? Ne răspunde inginerul IACOB permanent şi urm ărind felul in care o serie de deficienţe care schim bării aspectului tu­ In articolul publicat ticat şi slaba preocupare
Unitate de concepţie m uncitorul dc astăzi trebuie să C IIF.ORGHK. ele la G rupul şcolar al se transm it cunoştinţele ta elevi In ­ existau in unităţile coo­ turor u n ită ţilor comer­ s-a critica t şi faptul că pentru aprovizionarea
gindenseă creator, să execute C. S. Hunedoara : tre şcoală şi întreprindere trebuie peraţiei de consum. As­ ciale din raion. U.R.C'.C. o scrie de magazine nu magazinelor cu diferite
realizată o deplină unitate de con­
„Autom atizarea n devenit o
în instruirea practică operaţiile tle-abia după cc toa­ problemă curentă in multe în­ cepţie in instruirea practică. pectele respective au lost llia a stabilit un plan dc respectă orarul de func­ produse, lată ce nc-a
„De
tratate în articolul
te problemele teoretice ii sini
măsuri privitu l zugrăvi­
conducerea
r ă s p u n s
clare treprinderi. Ea impune un n i­ Cadrele didactice şi organizaţiile ce nu sînleţi atenţi faţă rea magazinelor atit în ţionare In care conduce­ U.R.CC. llia în legătura
rea U.R.CC. llia ne răs­
M ai m ult, in rîndul m uncitorilor se vel înalt dc pregătire a m un­ U.T.C. să pună un accent m ult mai de cerinţele oamenilor?" exterior, cît şt în interior. punde : „In legătură cu cu această problemă:
Locul principal in cadrul schimbu­ descoperă an de an inovatori exce­ citorilor. un orizont mai larg mare pe întâi irea disciplinei în şcoa­ apărut în nr. 3453 al zia­ Acest plan va fi realizat nercspectaiea orarului de „Cu p rivire la aprovizio­
lu i de experienţă l-a constituit dez­ lenţi, cu idei bogate, a căror trans­ si mai complex dc cunoştinţe. la şi la locul de practică. ru lu i „D iurnul socialis­ narea u n ită ţilo r cu sticle
baterea felulu i în care se face in stru i­ punere & practică aduce îm bunătă­ In unele secţii, ca in cete com­ Aplicarea învăţăm intelor trase cu m ului". Spicuim rîtevn dc felinar, sticle pentru
rea practică a elevilor. Referatul „Re­ ţiri însemnate procesului tehnologic plet automatizate, rolul m unci­ p rile ju l schim bului dc experienţă va idei cuprinse in răspun­ geam, cizme de cauciuc,
zultatele obţinute în formarea de­ şi im portante economii. torului este ele a supraveghea duce In asigurarea înaltei c a lifi­ sul trim is redacţiei de în ti-a d evă r au lipsit in
p rin d e rilo r practice ale elevilor si Pentru a ghidi ştiin ţific, aparatajul posturilor de co­ către conducerea U n iunii lu n ile decembrie şi ia­
căile pentru îm bunătăţirea sistemu­ m uncitorul trebuie însă să stă- mandă si de a urm ări desfăşu­ cări a v iito rilo r m uncitori, răspun­ raionale a cooperaţiei dc -au luat primele măsuri nuarie si lipsesc si în
lu i actual de instruire practică in a- pincască bine desenul tehnic, rarea procesului tehnologic. zi nd astfel sarcinilor trasate de Con­ consum llia. prezent prin faptul câ la
tcliei ul-şcoalâ şi producţie" şi discu­ să slie să citească şi să in te r­ Bineînţeles, v iito m m uncitori care gresul al IX -lea al F.C.R. O prim ă problemă tra ­ depozitul I C I. din Deva
ţiile care s-au purtat pe marginea lui preteze o schiţă, să lucreze bi­ vor mînui aceste instalaţii trebuie tată în articol a fost a- nu se găsesc asemenea
au scos in evidenţă faptul că ne (lupă ca. să fie pregătiţi temeinic. T ISTRATE ceca câ multe magazine iu cursul anului 19GG. liincţionare al magazine­ produse Deşi s-an făcut
este necesară o unitate deplină Desenul tehnic, neglijat o vreme în sint prost întreţinute, p li­ Partea din articol care lor clin Hurjuc, Lapugiul numeroase comenzi, ele
in tre instruirea practică (lin a- şcolile profesionale, începe să devi­ ne ele fum şi păianjeni, se referă la felul cum de Jos şi Tem, cele se­ nu au fost onoratp. I a
tclicru l şcoală şi cca din între­ la care ni s-a răspuns :
nă punctul principal, vioaia în tîi in sint întreţinute unităţile sizate sint juste. Gestio­ bufetul din llia s-au luat
prindere. pregătirea v iito rilo r m uncitori. Per­ P r o n o s p o r t „Iu ceea cc priveşte as­ comerciale, a fost discu­ narii acestor un îtăli nu măsuri ca aproviziona­
Un delegat afirm a : „Eu ştiu ce se fecţionarea continuă a predării dese­ pectul şi curăţenia uni­ tată şi in şedinţa de lu­ deschid magazinele la rea cu preparate să se
face in atelierul-scoală, in producţie nului tehnic in şcolile profesionale tăţilor. cele relatate in cru organizată în ziua tim pul prevăzut în pro­ facă zilnic si in cantităţi
mai puţin". Remarca ni se paie sem­ a constituit a doua mare problemă ETAPA DIN 20 FEBRUARIE 1DGG 9. Genoa — Palermo 1 ziar sint adevărate si. de 10 februarie ac. cu gram pentru faptul ca suficiente".
n ifica tivă pentru semnalarea unei dezbătută in cadrul schim bului de Nr. 8 A -8 H 10 Livorno ~~ Lecro 1 pentru remedierea lor lucrătorii celor 8 coope­ nu sînt localnici. V rînd In răspunsul trim is,
situaţii ce se întilneşte în m ajorita­ experienţă. Despre concluziile trase 1. Torino — Fiorentina 1 11. Polenza — Modena x s-au stabilit măsuri de rative existente în raion. să remediem aceste de­ după ce relevă mai m u l­
tea .şcolilor : procesul dc instruire cu acest p rile j, l-am rugat să ne îm ­ 2. Breşe ia — Na poli x 12. Pro Patria — Pisa 1 către c o n d u c e r e a Cele constatate la bu­ ficienţe. am luat măsuri te măsuri care s-au luat,
practică nu este u rm ă rit cu aceeaşi părtăşească părerea tovarăşul E. 3. Cagliai i — Varese x 13. Bologna — Lazio 1 U.KC.C, llia . care au şi fetul din Gurasada si a- de înlocuire a gestionaru­ conducerea U .R C C , llia
atenţie şi exigenţă la locul de m un­ IlE R LE A , participant din partea 4 Catanîa — Inter 1 Fond dc prem ii: început să fie aplicate. titwdinca vînzătorului lui din Bui juc cu un lo­ isi exprim ă hotărârea de
că din întreprindere. Trecerea de la G rupului şcolar al C. S. Hunedoara, 5. Foggia — Sampdorin 1 A. 8: 198.G11 tei din care: Astfel, bufetul «lin llia . a Iorgovan Trainn de Ia calnic. In satele Tciu si a face totul pentru a asi­
atelierul-scoală la întreprindere se unul din autorii referatului ,.Preda­ G. Lanerossi — Juventus x 40.392 Ici report cat. I fost zugrăvit, iar maga­ magazinul de pline din Lapugiul de Jos, nu s-a gura In sate un comerţ
face pi intr-o întrerupere a. continui­ rea desenului tehnic în şcolile profe­ 7. M ilan — Spăl x H. 8: 40.480 lei din care: zinele universale din llia llia , au fost discutate de putut încă rezolva aceas­ civilizat, In nivelul ce­
tă ţii, pe un di urn prea lung, in care sionale". 8 Roma — Atalanta l 10.792 lei report prem iul excepţional. şi Dohra, precum şi ma­ către colectivele respec- tă problemă deoarece nu rinţelor.
o seamă de cunoştinţe slăbesc sau se
pierd. Cum se poate totuşi evita a- „N u voi insista asupra aspectelor
ceastă situaţie, cum poate fi asigu­ pozitive semnalate in cadrul schim­
rată unitatea de concepţie în i-nstrm- bului de experienţă, fiindcă ele silit,
rea practică a elevilor atît in ate- oricum, lapte îm plinite. Consider că intense de autovehicule, şi atunci, Ia suprafaţă. In programul cerce­ im portanţă a tit din punct de ve­
lierul-scoală, cît şi in întreprindere ? mai im portant e să arătam ce se poa­ observind acoperişul plat al unei tă rilo r făcute de savantă pe bor­ dere al geofizicii generale, cit şi
Solicităm să ne răsoundă la aceas­ te face pentru ca predarea acestui clădiri mari in construcţie, pilotul dul batiscafului s-a aflat măsura­ pentru dezvoltarea metodelor
tă întrebare DUHLKSCU GHEOR- obiect să se ridice la un nivel şi mai a reuşit să aşeze avionul pe acest rea câmpului magnetic si al cu- practice de depistare a m inerale­
GHE, director al Şcolii profesionale bun, cerut de condiţiile actuale. acoperiş. Bolnavul fixa t ele bran- j-enţilor electrici m arini, care au lor utile pe fundul m ării.
din Cătan, participant la schimbul In şcolile profesionale dese­ carcla avionului n-a sim ţit decât
de experienţă: nul tehnic nu este lin obiect + AŞEZARE A O M U LU I re si un sistem de autobalans O- un mic soc. iar ceilalţi pasageri
total d ife rit de cele din şcoa­
„N -am sâ pot form ula un răspuns la generală. D im potrivă, în DE N E A N D E R T IIA L mnl este înlocuit de maşina au­ s-au ales doar cu câteva leziuni
d e fin itiv pentru că problema se află predarea lui trebuie să pornim tomată. uşoare. v
mereu în studiu. In re ne priveşte, tocmai de la cunoştinţele pe In Uzbekistan, pe m alul rîu lui „Robotul marin** cu o lungime
noi am sesizat această stare de lu ­ care elevii le-nu p rim it In a- Angren, a fost descoperită o aşe­ de 4 m etri, funcţionează după un + V A. T R O IŢ K A IA , SINGURA :
cru ri şi am căutat să înlăturăm sin­ ccste scoli ta desen, geometric zare a om ului de Neanderthal. program fix a t în prealabil, înde­ FEM EIE DIN LU M E C ARE - Jf
copa dintre instruirea practică din si desenul proiectiv. Descoperirea a fost făcută in tîm - plinind automat întregul ciclu de A C O IîO R lT CU HATIS- m | £
scoală sî cea din întreprindere. A c­ M ajoritatea vo rb ito rilo r au arătat că plător de un profesor care a găsit măsurători şi supunîndu-sc co­
ţiu n ile organizate în acest scod. care, in anul I se intîm pină greutăţi fiindcă in prundiş citeva unelte de pia­ m enzilor date de un bloc electro­ C AFU I, LA A D ÎN C IM E A m • r i f
după cum aţi văzut, au fost bine a- m u lţi elevi nu posedă corespunzător tra ale oam enilor preistorici. Cer­ nic de programare. DE 2 500 DE M ETRI
p reci a te în cadrul schim bului de ex­ acele cunoştinţe In special elevii cetările ulterioare, efectuate clc
perienţă. au reuşit în bună măsură proveniţi din şcolile sătesti nu cu­ arheologii Academiei de Ştiinte > A TER IZAR E TE ACOFE- V A. T io iţka ia , doctor în ş tiin ­
să elim ine discontinuitatea din pro­ nosc noţiuni elementare nle desenu­ a R.S.S. Uzbece, au scos la iveală K IŞ U L UNEI CASE ţe I izico-matematice, şefă de sec­
cesul de transm itere a cunoştinţelor lu i, ac est obiect fiind predat in unele aşezarea unor oameni care au Io- ţie la Institutul de fizică a Fă-
si deprinderilor practice la trecerea cazuri, de profesori care m i au a- cuiit în aceste ţin u tu ri în urmă cu In apropiere de Chişinău un p i­ m întului al Academici de Ştiinţe
din cadrul atelierului-şcoală în în ­ ceastă specialitate. Secţiile de învâ- 80-40.000 ele ani. lot al aviaţiei sanitare a reuşit a U.It S.S , este singura femeie din
treprindere. ţăm înt ar trebui sâ ne ajute in a- sâ aterizeze cu avionul pe acope­ lume care a coborit cu bat isca ful
Sarcina organizării, conducerii şi cest sens prin numirea Ia desen, in + „ROBOT M A R IN ' rişul unei clădiri. Această ateri­ la adîncimen de 2 500 dc metri.
în drum ării in s tru irii practice se îm ­ cazul lipsei profesorilor de speciali­ zare deosebită s-a produs în u r­ Acest lucru s-a petrecut in Marea
parte între uzină şi scoală. Atenţia tate, a profesorilor de matematică, Specialiştii sovietici au constru­ mă cu câteva zile, când pilotul Mediterană în largul portului
m aioră trebuie îndreptată asupra mo­ care sînt mai legaţi de desenul teh­ it un batiscaf automat care poa­ V. Saenko transporta spre (Jh isi - francez Toulon T roiţkaia a reu­
m entului cînd instruirea trece din nic. te să se scufunde la adincim i d* nău pe bordul unui avion „la k - şit această perform anţă fiin d in ­
sarcina m aistrului instructor al şcolii 12000 m etri pentru a culege in ­ 12" un bolnav care nec esita spita­ vitată de specialiştii francezi să
î» cca a muncitoi ilo r si m aiştrilor In şcolile noastre se învaţă multe form aţii privin d procesele fizice lizare urgentă, medicul salvării şi facă o scufundare cu batiscnful
clin producţie Trebuie respectate meserii. Fiecare solicită cunoştinţe care au loc în fundul oceanului. o asistentă medicală. La un mo­ „Arhim ede".
cerinţele programei şcolare, clar şi de desen tehnic? Părerea unanimă Acest aparat autonom, asemă­ ment dat, motorul s-a o prit .şi n- Scufundarea a durat în total 8
r^ liz a rc a planului dc producţie ^ a fost că orice meserie im plică cu­ nător unei rachete cu o treaptă, vionul a început sâ piardă din ore, clin care 5 ore batisraful s-a
în trep rind e rii. Cînd aceşti doi fac­ noaşterea desenului tehnic este înzestrat cu blocuri electro­ înălţim e. Aterizarea pe sosea era aflat pe fundul m ării, iar 3 ore JA FO N IA : — Recent a avut loc Ia Tokio o paradă tradiţiona­
tori se stînjenesc. practica în produc­ Producţia ridică în faţa m un­ nice de calcul, surse de alim enta­ im posibilă din cauza circulaţiei a durat scufundarea si ridicarea lă a pom pierilor, pui tind costumele vechi de 3 secole.
ţie a elevilor are de suferit. cito rilo r cerinţe sporite şi. ii-
Pentru a evita acest fenomen, noi neori. situaţii neprevăzute care
am experim entat doua procedee : pot fi rezolvate n u ilt mai ope­