Page 75 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 75
I
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
■
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID
SI DE STAT IN REGIUNEA BANAT
(Urmare din pag. 1) fiecărui grup naţional, în obîceîul Sabin Bec, preşedintele cooperativei nătăţirea continuă a ca lită ţii pro De culm ile înalte ale civilizaţiei, şi de exprim at în cuvinte, cum nu poa parametri mondiali la toate produse
de prim ire a oaspeţilor. Pîine agricole de producţie, care prezintă duselor pe care le fabricaţi. un rol de seamă în această direcţie te fi exprim ată pe deplin nici recu le pc rare le realizează. Acesta este
Discuţia continuă apoi în secţii. şi sare, plo.ştî frumos încrustate, şter un succint tablou al dezvoltării gos ..C ondu.ătorii de partid si de stat revine ştiinţei, cu ltu rii. Socialismul noştinţa pentru g rija şi dragostea un luci u bun şi dovedeşte că indica
Oaspeţii urmăresc cu atenţie flu xu l gare, ţesături cu motive româneşti, podăriei in u ltim ii ani. Un indice sint apoi oaspeţii universităţii tim i şi comunismul nu se pot construi fă cu care conduceţi destinele poporu ţiile trasate de partid şi guvern sint
tehnologic de-a lungul căruia prind bulgăreşti si maghiare — sînt oferi sem nificativ al creşterii puterii eco şorene Răsună străvechiul rin tec ră un înalt nivel de cultură, fără dez lui nostru spre un v iito r luminos. aplicate în practică cu perseverenţă
treptat contur şi se încheagă vagoa te oaspeţilor împreună cu urarea de nomice a acestei unităţi îl reprezin „Gaudeamus igitur". intonat de ti voltarea largă a ştiinţei. Dumnea M ăsurile adoptate ln sesiunea M ani de oamenii muncii. Ne-am în tîtn it în
nele. bun sosit, rostită din inimă de toţi tă fondul de bază. care la înfiinţare neri veniţi să studieze aici din toate voastră. cei din Timişoara, aţi o bţi A dunări Naţionale din decembrie uzinele vizitate cu m ulţi inovatori şi
ne-a bucurat preocuparea lor dc a
— O problemă foarte im portantă cei prezenţi. Reprezentanţii tuturor era de numai 140.000 lei. iar la colţurile ţării Făcîndu-se exponen nut rezultate bune. Dar trebuie să 1965 îu legătură cu cercetarea ştiin contribui In ridicarea continuă a ca
pentru o uzină ca a dv. este organi generaţiilor — copii, tineri, m aturi, sfîrşitul anului 1965 de peste 15 m i tul sentimentelor cadrelor didactice, deouncti eforturi şi mai mari pentru ţifică au arătat că partidul nostru lită ţii produselor. Urez m uncitorilor
zarea raţională a flu xu lu i de pro umplu braţele conducătorilor de lioane. al entuziasmului stndenţim ii tim işo a ridica întreaga dv activitate la n i aşează ştiinţa la un loc de frunte din Ranat noi succese în eforturile
ducţie, astfel ca să se asigure un partid si de stat cu buchete de flo ri. — Cooperativa a crescut frumos, rene. prof dr. Ion Curea, rectorul velul cerinţelor actuale ale dezvoltă în asigurarea progresului economic menite să contribuie la ridicarea pa
ritm intens şi constant de luciu, a- Intr-o impresionantă perindare de remarcă tovarăşul Nicolae Ceausescu. U niversităţii, rosteşte calde cuvinte rii economiei, mai ales în ce pl iveşte si social. Aş dorj să vă asigur de a- triei noastre în nudul ţă rilo r avansa
trage atenţia tovarăşul Ion Gheor- chipuri luminoase, de costume m ul Să vedem sursele de venituri : ce de bun sosit Sînt vizitate laboratoa formarea cadrelor dc specialişti ne tasamentul nostru faţă de politica te clin punct de vedere industrial.
înţeleaptă a P artidului
Comunist
ghe Maurer. ticolore. producţii aţi obţinut anul trecut în rele de fizică a cristalelor şi de unde cesari tuturor sectoarelor de a ctivi Komân, de dragostea faţă de condu Ne-am in tîln it. a spus în continua
tate
— Spaţiul pe care-1 aveţi vă dă — Sînteţi o mare şi singură fa cultura mare ? electrice, planetariu!, am fiteatre şi cătorii noştri iubiţi. Vă asigurăm că re secretarul general al C.C. al
posibilitatea să realizaţi aceasta in m ilie care munceşte împreună, re — Am obţinut, răspunde preşe săli de cursuri La unul din etajele Referindu-se la activitatea ş tiin ţi vom folosi toată priceperea noastră P.C.R., cu ţărani» cooperatori din trei
condiţii bune. subliniază tovarăşul marcă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. dintele, 3 262 kg. de griu. 4 8GG kg clădirii se află o miră expoziţie cu fică desfăşurată de cadrele didactice pentru a face din şcoala timişoreană cooperative agricole de producţie.
Nicolae Ceauşescu. Vorbiţî-ne despre rezultatele pe care porumb si 31 000 leg. sfeclă de za machete care înfăţişează proiecte de din Timişoara, tovarăşul Nicolae o şcoală a vieţii, si din oraşul T im i Cuvintele tovarăşilor preşedinţi al
Trecerea prin secţii atrage în ju le-aţi obţinut. hăr la ha. Avem şi un sector zo sistematizare a oraşului Timişoara. Ceausescu a spus: Vă puteţi m îndri şoara o puternică cetate a creaţiei cooperativelor şi ale cooperatorilor
rul conducătorilor grupuri mari de Prezintă inform ări despre munca otehnic bine dezvoltat. 1.040 de bo Inginerul Ion Radoslav, directorul tu rezultatele obţinute. Dar si aici ştiinţifice. au relevat preocuparea sporită a a-
m uncitori si specialişti, care ascul celor două cooperative agricole de vine. dintre care 534 vârî si juninci. D.S.A.P.C.-Banat, dă oaspeţilor ex puteţi face mai m ult Puteţi aduce o ce.stora pentru cresterea continuă a
tă cu atenţie indicaţiile şi recoman producţie aflate într-o prietenească 3 000 de p o iri ; producţiile au cres plicaţii. contribuţie si mai mare, prin activi Cuvinte emoţionante a rostit M i- producţiei agricole globale, pentru
tatea de cercetare ştiinţifică, la per
dările acestora. Inginerii V ictor Par- întrecere Petru Dubţu. preşedintele cut şi în acest sector. Intre tim p, în marele am fiteatru, fecţionarea producţiei, la promovarea hai Dreeiu, membru al P artidului ridicarea muncii la un nivel mai
cu, Aurel Ciurugn şl alţi şefi de sec cooperativei „Spicul" si Petru H irlâu, — Ce aţi planificat în ceea ce de 800 de locuri al universităţii s-au tehnicii moderne, una din condiţiile Comunist Român din anii ilegalităţii. înalt. Aceasta constituie, de aseme
ţii şi sectoare, numeroşi m uncitori preşedintele cooperativei „30 De priveşte dezvoltarea, pentru anul adunat cadre didactice şi studenţi mersului nostru inainte. Nouă, com uniştilor mai vîrstnici. — nea. o dovadă că sarcinile şi dire cti
ţin să sti’îngă cu căldură mîna oas cembrie". 1970 ? întreabă tovarăşul Ion Gheor care fac o însufleţită prim ire con a spus el — care am cunoscut p ri vele Congresului al IX-lea prind v ia
peţilor. asigurîndu-i că îndeplinirea Pămîntul rodnic, muncit cu hăr ghe Maurer. ducătorilor. Reprezentanţi ai cor Secretarul general al C C. al P.C.R. goana rrîncenă a regim ului burghe- ţă si că cooperativele din Ranat, la fel
sarcinilor trasate de partid repre nicie de cooperatori, sprijinul per Preşedintele cooperativei expune pului profesoral si ai studenţilor, in a adresat profesorilor C entrului uni zo-mosierese. ne tresaltă inim a de ca cele din întreaga ţară. sînt hotă-
zintă pentru ei cea mai mare onoare. manent al partidului si statului care cifrele de producţie prevăzute să fie cuvîntul lor, salutîndu-i cu căldură versitar Timişoara un îndemn de a fericire cînd vedem cum se înalţă rîte să-şi aducă contribuţia la în flo
Vizita urmează „drum ul vagoane au trim is spre ogoare maşini, se atinse în 1970, rezultind că indicii pe oaspeţi, le relatează despre acti ridica continuu nivelul a ctivită ţii de tot mai sus patria noastră scumpă. rirea a gricu lturii noastre socialiste.
lor", cum denumesc m uncitorii fa minţe selecţionate, îngrăşăminte chi stabiliţi pentru principalele cu ltu ri vitatea şi preocupările lor. instruire a tinerei generaţii, de a Dragostea şi încrederea cu care Ne-am în tîln it cu intelectualii di:\
zele de fabricaţie ale produselor lor. mice. specialişti, an făcut ca si nici. au şi fost. in parte, atinşi. Cinstea pe care ne-o faceţi astăzi, creşte si forma din tin e rii studenţi oamenii muncii înconjoară partidul oraşul Timişoara. Nu vreau să mă
La capătul acestuia, conducătorii de la Vinga. să se obţină rezultate din spune prof. ing. Constantin Avram , de azi cetăţeni constinţei ni patriei nostru, înţeleaptă, clarvăzătoarea şi opresc mai m ult asupra acestui mo
partid şi de stat examinează atent ce în ce mai bune în producţia a- — De ce nu vă propuneţi să fiţi rectorul Institutului politehnic, con noastre socialiste, constructori ai so ferma sa conducere m arxist-leninis- ment. As dori să subliniez doar im
mai multe vagoane gata să iasă pe gricolă. Valoarea zilei-m fneâ a atins şi mai sus. în 1970 ? întreabă tova stituie o nouă confirm are a atenţiei cialism ului şi comunism ului, cu un tă. are rădăcini adinei in lupta dusă presia plăcută pe care ne-a lăsat-o
porţile uzinei. Sint remarcate rea anul trecut la cooperativa „Spicul" răşul Nicolae Ceauşescu Mergeţi cu deosebite pe care partidul o acordă larg orizont de cultură şi cu o înallă de oartid în întreaga sa istorie de preocuparea intelectualilor de a-şi
liză rile specialiştilor care depun e- 28 lei, dintre care 15 Iei în nume îndrăzneală înainte — sfătuieşte se învăţâm înlului superior, prom ovării pregătire profesională. In această 45 de ani Vă doresc, iubite tovarăşe spori contribuţia la dezvoltarea ş tiin
fo rtu ri pentru reducerea greutăţii rar. Cei doi preşedinţi informează cretarul general al C.C. al P.C.R. ştiinţei si cu ltu rii în patria noastră. privinţă, a spus vorbitorul, multe de Ceausescu, dumneavoastră şi între ţei şi c u ltu rii. La educarea tineretu
vagoanelor prin aplicarea unor so oaspeţii despre acţiuni economice La invitaţia gazdelor, oaspeţii Centrul universitar Timişoara este pind de studenţi, dar mai multe de gii conduceri de partid şi de stat, lui. In progresul continuu al patriei
lu ţii constructive moderne. Se apre întreprinse cu forţe comune, ca de urcă in şarete trase de cai albi si cu adevărat o creaţie a regim ului pind de dumneavoastră, dc felul cum multă sănătate si putere de muncă, noastre.
ciază, de asemenea, mecanizarea tot pildă planul de desecare a bă ltii merg Ia ferme. Cifrele se verifică nostru popular La eliberarea patriei spre a îndruma cu aceeaşi ferm itate
mai accentuată a operaţiilor de des Izvorinului prin care se vor da în aici, prilejuind ar v ie ri pozitive din de sub jugul fascist exista în T im i m unciţi pentru înarmarea tineretului ţara noastră pe drum ul luminos al Am fost întîm pinaţi în Tim işoara
cărcare a vagoanelor, dintre care folosinţă circa 600 hectare fineatn. partea oaspeţilor la adresa hărniciei şoara o singură instituţie de învăţâ- cu cele mui noi cunoştinţe şi pentru socialismului si comunism ului. al şi in Arad. de aproape toţi locuitorii
unele ating capacitatea impresionan Organizarea uniunilor raionale ale si priceperii crescătorilor de animale. m înt superior — Şcoala politehnică. educarea sa morală si cetăţenească, bunăstării şi fe ric irii poporului ro acestor două mari oraşe. Ne-am in
tă de 60 tone. cooperativelor, subliniază gazdele, Intre oaspeţi şi gazde se angajea Era puţin pentru această regiune din de felul cum ştiţi să sădiţi în inim ile mân. tîln it cu zeci de m ii de cooperatori.
V izitînd două vagoane de pasa vn permite ca efortul ele întrajuto ză discuţii vii privind nu numai rare în trecut s-au ridicat personali A luat cuvîntul directorii] Tea E greu să redau impresia puternică
produsă asupra noastră de manifes
geri. tovarăşul Nicolae Ceausescu se rare şi cooperare a un ită ţilor agri munca, dar şi viaţa de fiecare zi a tăţi de seamă cum au fost: Vineenţiu tin e rilo r dragostea pentru munca tru lu i german de stat din Tim işoca- tă rile calde de care ne-am bucurat
interesează de preocupările cons cole în acţiuni de acest fel să se oamenilor. şi V ictor Babes, Eflim ie M u i c i i. Con productivă, sentimentul înaltei răs ra. lohari Szekier, care n sjjus p rin din partea tuturor oam enilor m un
tru cto rilo r pentru extinderea folo fructifice mai deplin. — C it ai cîştigat anul trecut to stantin D iaronovici Loga. D im itrie punderi faţă de patria noastră socia tre altele : cii. a tuturor locuitorilor oraşelor si
si- ii maselor plastice şi a altoi ma La întrebarea tovarăşului Nicolae varăşe. îl întreabă tovarăşul Nicolae Tichindeal, Paul lorgovici, Reia Bar- listă Im binind strîns munca profe In oraşul Timişoara, alături dc satelor pe rare le-am străbătut. Aces
teriale de calitate superioară. Ceausescu cu privire la aiutoarele Ceausescu pe în g rijito ru l Klein Pe lok. Dositei Obradovici. Ion Vidu, sorilor cu strădaniile studenţilor, in s titu ţii de artă româneşti funcţio te expresii ale sentimentelor locuito
r - Să aveţi permanent in vedere acordate bătrînilor. cei doi preşe tru. Trnian Vuia. Trnian L.alesou si alţii, nează teatrul german, teatrul ma rilo r cu care ne-am în tiln it, le in te r
confortul, să nu uitaţi nici un mo dinţi prezintă date pe anii trecuţi. — Eu am avut 500 zile muncă, to care au luptat, pentru ridicarea cu l vom reuşi să creăm o generaţie te ghiar şi Ansamblul sirb de stat de pretăm ca o manifestare a încrederii
ment că beneficiarii acestor vagoa In numele ţăranilor, ei mulţumesc varăşe secretar general. Iar soţia turală a ponorului nostru si îm bună meinic pregătită, constructoare a so cîntece şi jocuri. Exprim cu acest nestrămutate în partidul nostru co
ne sint oamenii muncii care aşteap partidului pentru grija arătată celor 250 de zile. La noi zma-mnncă s-a tăţirea condiţiilor sale de viaţă. cietăţii comuniste de mîine. p rile j recunoştinţă faţă de partid munist. in conducerea sa care călă
tă de la dv. lucruri tot mai bune. bătrîni prin nou] Statut al Casei de p lătit anul trecut cu 30 de Ici. ln prezent, datorită sp rijin u lu i a- Adresîndu-se studenţilor, tovară pentru condiţiile bune create in sti uzeşte poporul român spre noi si noi
Despărţindu-se de constructorii pensii, care va fi adoptat in curind. — Cum ai folosit veniturile? cordal de partid si de stat. bănăţenii şul Nicolae Ceauşescu a subliniat tuţie i noastre. Ne îndeplinim m i victo rii în desăvîrsirea construcţiei
de vagoane, care dau încă o dată In piaţa Sfatului popular, unde se — Trăind bine. mîncind bine. îm- se pot m îndri cu 5 institute de învâ- îndatorirea acestora de a învăţa te socialism ului In mod deosebit as
glas sentimentelor de m indrie şi de află adunaţi m ii de ţărani coope brăcînrlu-ne bine. tăm înt superior, cu baza de cercetări siunea de a contribui la cultivarea dori să amintesc impresia produsa
m ulţum ire pentru cinstea ce li s-a ratori. ia cuvîntul tovarăşul Nicolae — De eind lucrezi la fermă ? o ştiin ţifice a Academiei Republicii meinic. de a-si însuşi pi intr-o mun in rîndurile populaţiei germane din de căldura şi entuziasmul tineretului.
făcut, conducătorii de partid şi de Ceausescu. care transmite locuitori întreabă tovarăşul Nicolae Ceausescu Socialiste România şi cu alte că perseverentă cunoştinţe bogate regiune a dragostei faţă de patria In aceasta noi vedem o vie manifes
stat se îndreaptă spre uzina de lor din comuna Vjngn salutul con pe tinâra Draia Doina. in stitu ţii culturale şi artistice. şi o înaltă disciplină. noastră comună, România socialis tai e a dragostei şi ataşamentului ti
strunguri. ducerii de partid şi de stat şi ii fe — Numai de doi ani. dar am cîş In cadrul Institutului politehnic, U- In Centrul universitar Tim işoaia, netei generaţii faţă de partid si gu
întreprinderea sugerează de la p ri licită pentru rezultatele obţinute în tigat foarte bine. îm i place munca nivei sităţii, Institutului pedagogir. a spus vorbitorul. învaţă alături de tă, a devotam entului faţă dc P arti vern. care asigură tineretului m inu
m ii paşi o comparaţie cu o „carte de muncă. „Ne-aţi arătat, spune secre aici. In stitu tu lui agronomic si al Institu dul Comunist Român. S lu jito rii a r nate persoective de afirm are în toa
v iz ită - reprezentativă pentru dezvol tarul general al CC. a! partidului, tului de medicină func ţionează 20 dc studenţii români şi studenţi de alte tei din Banat se vor dărui şi de a- te domeniile de activitate şi - i creea
tarea industriei constructoare de ma c<i aveţi rezultate bune ; aceasta se — Ţi-ai pregătit deci o zestre facultăţi cu 44 de secţii de .speciali naţionalităţi — germani, maghiari, cum înainte cu toată pasiunea în ză toate condiţiile pentru ca mîine
şini. Strungurile produse la Arad se vede şi pe chipurile dumneavoastră. bună, remarcă secretarul genera! al zare. Aici studiază şi trăiesc îm pre sirbi. Este pentru noi o satisfacţie flo ririi c u ltu rii socialiste. să rlucâ mai departe făclia ştiinţei si
hncură de o bună apreciere nu numai Este de altfel cea mai bună dovadă CC al P.C.R. Trebuie să-ţi gâsesîi ună in bună înţelegere peste 10.000 să constatăm că datorită justeţei c u ltu rii.
îp interiorul ţării, ci şi în 36 de ţă ri a co n d iţiilo r noi în cate trăieşte azi un flăcău Ia fel de harnic şi să vă studenţi români, maghiari, germani, Eroul M uncii Socialiste, Viorel Ne-am in tîln it cu ilegalişti, am as
sîrbi si de alte naţionalităţi. Dr* pre
străina, unde cu o veche tradiţie in ţărănimea noastră, a drum ului in faceţi o viaţă frumoasa. gătirea v iito rilo r specialist) se ocu p o liticii partidului nostru in proble Uibaru, preşedintele cooperativei a- cultat aici un vechi ilegalist. P artidul
dustrială, unde sînt exportate. telect pe care partidul a îndrum at Viaţa frumoasă din Biled e re ma naţională, asigurării egalităţii în gricole Lenauheim, a spus : Pe a- nostru are tra d iţii de luptă care în
satul, agricultura noastră socialistă". zultatul hărniciei cooperatorilor, al pă cu competenţă peste 1.200 cadre cep cu m ult inainte de crearea sa
Fac o puternică impresie vastele didactice. drepturi a tuturor cetăţenilor p atri ceste plaiuri, trecutul ţărănim ii a
hale cu şirurile nesf'îrşile de maşini- In continuare, tovarăşul Nicolae condiţiilo r noi pe care le-a creat ţă In anii şesenalului, a spus în con ei noastre Indiferent de naţionali fost întunecat de îm pilarea exploa propriu-zisâ, ia mişcarea m uncito
unelte, producţia pe bandă a p ă rţilo r Ceauşescu a spus : Pe această cale rănim ii socialismul. Pentru spri tinuare vorbitorul, s-an construit tate, tinerelul din Tim işoara, ca în rească de la sfîrşitul secolului trecut,
componente ale strungurilor, proce vom face să înflorească mereu a- jin u l şi îndrumarea permanentă tatorilor si asuprirea naţională. A- apărută ca rezultat al dezvoltării so
deele moderne cu ajutorul cărora se gricultura noastră, sporind contri pe care partidul şi guvernul o dau noul local al U niversităţii, in care ne tregul tineret al ţă rii, urmează cu cum, acest bogat izvor de piine al cietăţii, a clasei muncitoare. P artidul
realizează piesele de mare fineţe ca buţia ei la creşterea avutului naţio a griculturii, ţăranii din Biled nu aflăm acum. clădirea facultăţii de încredere partidul, munceşte si în ţă rii este sporit de inim ile harnici nostru comunist a continuat tra d iţi
re alcătuiesc „inim a" m aşinilor-uncl- nal. Pe această cale ţărănimea îşi m ulţum it conducătorilor de partid construcţii, numeroase laboratoare şi vaţă în fră ţit, umăr la umăr. Acesta lor cooperatori romani. germani, ile bune ale m işcării muncitoreşti
un complex studenţesc modern.
te. va putea ridica necontenit nivelul sl de stat. angajîndu-se să urmeze constituie unul din izvoarele ma clin ţara noastră, tra d iţiile ei interna
de viaţă. neabătut si in v iito r îndem nurile Principala noastră preocupare a maghiari şi de alte naţionalităţi care ţionaliste. De la primele începuturi,
In tim pul vizitei, oaspeţii remarcă partidului. fost si este formarea unor specialişti rilo r realizări obţinute in făurirea mişcarea muncitorească din Româ
cu satisfacţie cunoştinţele tehnice In comuna dumneavoastră, a re temeinic pregătiţi, necesari econo si-au în fră ţit nu numai cugetele, ci nia a fost legată cu mişcarea m un
înalte pe care Ie posedă m uncitorii marcat în continuare secretarul ge După-a miază, conducătorii de miei şi c u ltu rii naţionale. Din 1945 societăţii noastre noi. şi păm inturile. Ilo tă rîrile Plenarei citorească internaţională ; a avut
si specialiştii, reflectate, de altfel, şl neral al CC. al partidului, trăiesc partid si de stat au vizitat Uzinele si pinâ în prezent, centrul universi In încheiere, tovarăşul Nicolae CC. din noiembrie 1965 ne lum inea legături cu Engels şi cu con
In cele peste 170 de invenţii si ino şi muncesc împreună români, bul mecanice Timişoara. Venind în în tar Tim işoara a dat producţiei 10.300 Ceausescu a spus : Sîntem convinşi ducătorii de atunci ai proletariatului.
va ţii aplicate în u ltim ii ani în pro gari. maghiari, si tot ce s-a făcut tim pinarea oaspeţilor, inginerul că muncind uniţi veţi obţine in con ză paşii, mai dej>arte, pe drum ul în Aceste tra d iţii au fost continuate şi
ducţie. aici este rodul muncii lor unite, par Gheorghe Bosneag, directorul uzi de ingineri, 2.400 medici si 2 500 pro flo ririi a g riculturii ţă rii. al creşterii dezvoltate pe o treaptă superioară de
fesori. adică peste 15.000 specialist)'.
— Tocmai aceasta ne-a permis, in te integrantă din munca întregului nei. a urat oaspeţilor bun venit, tinuare succese şi mai mari. vă veţi rodniciei1 păm întului în fiecare co P artidul comunist. El le duce astăzi
subliniat de uralele m uncitorilor a-
Paralel cu ac tivitatea instructîv-e-
formează directorul uzinelor, inginer nostru popor. fla ţi în curtea uzinei. Intr-o scurtă ducativă. cadrele didactice au desfă spori contribuţia la progresul general operativă, al bunăstării ţărănim ii.
M arţian Furiu să folosim din plin Arătm d că eforturile ţărănim ii şedinţă, care are apoi loc. oaspeţii şurat si activitate de cercetare şti al ţă rii, la înflorirea patriei socia Noi ne străduim să muncim aşa inainte ca exponent al tuturor oame
utilajele moderne de înaltă tehnicita trebuie să se conjuge sî mai strîns sînt inform aţi dc directorul uzi inţifică. unele cercetări fiind fin a li liste, la creşterea bunăstării poporu cum ne învaţă partidul. Despre ro nilor muncii din ţara noastră — ro
te de care dispunem. Noi lucram zi cu eforturile oamenilor muncii din nei despre realizările obţinute de zate prin aplicarea lor în producţie. lui. mâni. maghiari, germani, sirbi şi de
si noapte în trei schim buri, adică, industrie, ale intelectualilor, tovară colectiv în îndeplinirea sarcinilor de dul tot mai bogat al păm întului bă alte naţionalităţi — care, împreună
cum se soune, după orarul C. F. R. şul Nicolae Ceausescu a spus în în plan. In primele cinci decade ale a- C onferenţiarul univ. Petru I.nmoth, Cuvintele secretarului general al năţean, drngî oaspeţi vă asigurăm
Chiar si in aceste condiţii calificarea cheiere: Congresul partidului a restui an. planul de producţie a de la Universitate, a spus printre a l C.C. al P.C.R. au fost subliniate în că veţi lua cunoştinţă şi de acum au fă u rit bogăţiile materiale şi cul
de înaltă clasă a m uncitorilor si spe trasat un vast program de ac fost reaiizat la toţi indicatorii. In tele: Eăm totul pentru educaţia tine repetate rin duri cu aplauze puter turale ale patriei, împreună au fă u rit
cialiştilo r noştri a permis să nu sc tivitate creatoare în viaţa eco u ltim ii 4 ani. i>roduc ţia uzinei a spo retului în spiritul patriotism ului so nice. Cei prezenţi în marele a m fi înainte. socialismul, împreună, muncind în
facă reparaţii capitale la unele ma- nomică şi cultu ra l-stiin ţificâ . Stnns r it de mai bine de tre-i ori. In în cialist. al dragostei fierbinţi faţă de Ceea ce caracterizează tineretul re fră ţiţi, vor asigura victoria desăvirsi-
sini-unelte, nici după zece ani de ex unit în ju ru l partidului, a con treprindere se execută o serie de partid, conducătorul încercat al po teatru al U niversităţii au aclamat giunii. ca de altfel al întregii ţări, a
ploatare intensă. ducerii sale. întregul popor nu-şi produse noi de mare im portanţă pen porului, ne (lăruim pe de-a-ntregul îndelung pentru partid, pentru Co spus Radu Bălan, pi im-secretar al lii construcţiei socialismului, apăra
— E un lucru bun, spune tovară va precupeţi eforturile pentru tru economia naţională dintre care : ştiinţei şi cerctârii ştiinţifice. Ne m itetul său Central. La plecare, ti Com itetului regional U.T.C., este rea independenţei şi suveranităţii
bucurăm că in centrul nostru univer
şul Nicolae Ceauşescu. Trebuie si ca înfăptuind acest program. in u tila je pentru industria alim entară, sitar, unde muncesc şi învaţă cot la nerii adunaţi pe marele platou din României socialiste.
mergeţi in continuare pe linia folo 1070 România socialistă să se rid i masini-unelte pentru debitat mate cot cadre didactice şi studenţi ro faţa U niversităţii fac din nou să ră ataşamentul profund faţă dc poli Pentru noi, com uniştii din ilegali
sirii intensive a utilajelor, deoarece, ce si mai sus. spre culm ile progre riale. i>oduri şi macarale-turn. fa b ri mâni. germani, maghiari şi de alte tica partidului nostru, atitudinea tate, e o m indrie să vedem că se în
in condiţiile progreselor uriaşe pe sului si ale civilizaţiei, spre comu cate în colaborare cu uzina din naţionalităţi, s-a instaurat un spirit sune tradiţionalul „Gaudeamus igl- înaintată ln muncă, patriotism ul în
care le înregistrează az.i ştiinţa si nism. Pe această cale vom realiza Bocşa, moto-încărcătoare, boghiuri de frăţească colaborare, rezultat al tu r” , cintecul frum oşilor ani de stu flăcărat, optim ism ul şi încrederea in făptuiesc idealurile pentru care m u lţi
tehnica, uzura morală o ia tot mai feric irea si bunăstarea tuturor, a pentru vagoane etc. Directorul uzinei traducerii in viaţă a po liticii înţelep denţie cărora socialismul le-a dat şi dintre noi au luptat si si-au dat via
m ult înaintea celei fizice. copiilor aceştia care sint v iito rii a vorbit despre preocupările colecti v iito ru l luminos al poporului român. ţa. au stat in închisori si în lagăre.
constructori ai comunismului. te a partidului nostru. mai multă strălucire. Vă rog să-mi perm iteţi ca,
Studierea atentă, la faţa locului, a vului pentru pei fecţionaren u tila je Studentul Nicolae Lacea, în nume In seara zilei de luni, conducătorii în numele tineretului clin regiunea Este cea mai mare satisfacţie pentru
procesului tehnologic, precede discu Aclam aţii, cuvinte de cinstire 1a lo r şi m aşinilor în pas cu cele mai le colegilor săi de învăţătură, 'aduce Banat, care munceşte, trăieşte si se noi, com uniştii, aceea de a vedea că
ţia care are loc, la sfîrşitul vizitei, adresa partidului şi a conducerii noi realizări ale tehnicii. calde cuvinte de m u lţu m iri pentru de partid si de stat au luat parte la formează sub soarele socialismului,
în sala consiliului tehnic. sale izbucnesc din mii de piepturi. însoţiţi de cadrele dc conducere o inti'lnire cu activul de partid din să exprim partidului, care ne călă se înfăptuiesc idealurile de bună sta
Conducătorii se fotografiază apoi, g rija părintească a partidului faţă dc re şi fericire ale poporului, că se rea
— Este o uzină bună, subliniază şî de Specialişti, oaspeţii au vizitat tinâra generaţie. Râspunzînd cu în regiunea Banat şi la o masă tovă uzeşte şi ne îndrum ă paşii spre un
secretarul general al CC. al P.C.R. în m ijlocul fa m iliilo r de ţărani, din apoi uzina. In fiecare secţie răsună sufleţire acestei g riji — a spus el — răşească. asemenea viito r, recunoştinţa vie. lizează adevărata independenţă şi su
comuna Vinga.
Aveţi m uncitori bine calificaţi, au urnle si aplauze la adresa P artidului studenţii muncesc cu pasiune pentru La întîlnlre au luat parte activişti dragostea şi devotamentul nostru veranitate a patriei noastre socialiste,
tori de invenţii si inovaţii, specialişti V izita continuă la fermele celor Comunist Român, a C om itetului său a-si însusi tezaurul ştiinţei moderne, ai organelor locale de partid, de fierbinte. care păşeşte ferm spre culm ile so
Ia curent cu noutăţile tehnicii mon- două cooperative agricole de pro Central. M uncitorii fruntaşi, şefii de pentru a se forma specialişti cu înal stat si obşteşti, conducători de în Luînd cuvîntul, m uncitorul de la
d iak. Acesta este un fond de aur ducţie. Aici se discută am ănunţit secţii raportează conducătorilor des tă pregătire profesională, patrioţi în treprinderi şi in s titu ţii, de m ari şan cialism ului si comunismului.
ce trebuie bine valorificat In pro probleme ale organizării producţiei, pre succesele lor, î.şi exprimă ho- flăcăraţi, demni de măreţele tim puri tiere, ai unor u n ităţi agricole so Uzinele mecanice din Timişoara, Ion In încheiere tovarăşul Nicolae
gramul dezvoltării economiei noas perspectivele de dezvoltare a uni târîrea de a face totul pentru a da pe care Ie trăim Vă asigurăm cu a- Bumbâcilă, a spus : Doresc să mă Ceausescu a arătat că manifestările
tre, uzina dumneavoastră ocupă un tăţilor. viaţă măreţelor sarcini trasate de cest fericit prile j pe dumneavoastră, cialiste, reprezentanţi ai oam enilor fac ecoul sentimentelor adîneului de adîncă încredere în partid cu
loc im portant. Ea are sarcina să con Conducătorii de partid şi de sfat ce! de-al IX -lea Congres al partidu iubite tovarăşe Ceausescu întreaga muncii din industrie si agricultură, devotament al m uncitorilor bănăţeni
tribuie la dotarea industriei cu ma- cer amănunte despre preţul de cost lui. conducere de partid si de stat. de a- ai oamenilor dc ştiinţă, cultură şi care au fost înconjuraţi tot tim pul
artă.
şini-unelte mereu mai perfecţionate al laptelui si al cărnii, despre c ri La secţia de construcţii metalice dîneul ataşament ai studenţilor faţă faţă de politica înţeleaptă a P a rti vizitei de oamenii muncii din regi
care să înlocuiască tot mai m ult u ti teriile ştiinţifice de furajare şi in- .sîntem m artorii unor momente emo de politica partidului şi statului nos A luat cuvîntul tov. Ion Cîrceii, dului Comunist Român, faţă de în une au constituit totodată un anga
la ju l de im porturi. gi i jire n anim alelor, despre felul ţionante, In întim pinarea tovarăşu tru prim -sccretar al Com itetului re cercata sa conducere. Ne dă o marc jam ent al acestora de a munci si
— Este de remarcat, spune tovară cum sint rem uneraţi în g rijito rii, dau lu i Nicolae Ceausescu iese bâtrînul A luat apoi cuvîntul tovarăşul N i gional de partid, care a spus p rin satisfacţie avîntul continuu al eco mai rodnic şi de a nu precupeţi n i
şul Ion Gheorghe Maurer, că exbtu sugestii si sfaturi preţioase, critică ţi e altele : Prezenţa dumneavoastră nomiei şi c u ltu rii patriei noastre,
aici un grup puternic de concepţie unele neajunsuri, recomandînd spe m uncitor Gheorghe Opincaru, în a colae Ceausescu care a transmis ca în m ijlocul m uncitorilor, ţăranilor mic pentru ca hotărârile Congresu
care munceşte cu bune rezultate. cialiştilor si cooperatorilor să gă cărui căite de muncă sînt înscrişi drelor didactice si întregului tineret rezultat al politicii partidului do lui al IX-lea să fie înfăptuite cu
D irectorul fabricii precizează că sească soluţii si mai bune. mai peste 45 de ani de activitate neîn studenţesc din Tim işoara un călduros şi intelectualilor din regiunea noas industrializare — tcmeLia dezvoltă succes.
strungurile sînt mereu îm bunătăţite. eficace pentru creşterea producţiei salut din partea Com itetului Central tră a p rile ju it momente de înălţare rii m ultilaterale, a în tă ririi indepen Propua să ridicăm un toast, a
A nu l trecut, de pildă, s-au adus agricole vegetale şi animale. treruptă în producţie. El raportează sufletească. Căldura cu care oame denţei si suveranităţii României so
strungului SN-400 peste 150 de mo ...Intrăm in raionul Sinnicoîau că în curînd va icsi la pensie, dar, al partidului. Referindu-se la am nii muncii români, germani, ma spus secretarul general al C.C. al
d ifică ri constructive. Mare, pe asa-numita „Sosea a m i spune el. nu inainte de a cuceri ploarea pe care au luat-o ştiinţa şi cialiste, a rid ică rii nivelului de trai P.C.R., pentru poporul nostru m un
— Să constituie aceasta o preocu lio n a rilo r", nume simbolic pentru pentru a patra oară titlu l de fru n cultura în patria noastră în anii so ghiari. sîrbi au p rim it pe iu b iţii noş al poporului. citor, pentru patria noastră socia
pare permanentă a colectivului, bogăţia coo|)erati velor din această cialism ului, vorbitorul a subliniat ca tri oaspeţi este o expresie firească Salutat cu puternice aplauze, a listă, pentru activul nostru de partid
atrage atenţia tovarăşul Nicolae parte a Banatului, pentru viaţa în taş pe care-l deţine de trei ani. Este oraşul Tim işoaia este unul din im a u nităţii întregului popor in Jurul luat apoi cuvîntul tovarăşul NicoLao
Ceausescu. In centrul activită ţii dum floritoare la care s-au ridicat aces o mare bucurie pentru mine că am partidului si guvernului, făurită în din regiunea Banat, pentru toţi oa
neavoastră trebuie să stea îm bunătă avut prilejul să vă salut muncito- portantele centre de învăţăm int, şti Ceausescu. care a spus: menii muncii, pentru toţi locuitorii
ţirea continuă a m asm ilor-unelte de te sate în anii socialismului. reşte în uzina noastră. încheie el. inţă şi de cultură ale ţării, că aici lupta pentru construcţia vie ţii noi, Dcsi am stat puţin tim p în Banat, frumoasei dumneavoastră regiuni.
care are nevoie industria noastră. In comuna Biled. conducătorii de lucrează mii şi m ii de intelectuali ca socialiste. Cu toţii au arătat că sînt am avut p rile ju l să ne in tiln im ir
Intîlnirea cu conducătorii de partid partid şi de stat sint intim pinaţi Tovarăşul Nicolae Ceausescu urea re aduc o contribuţie de seamă la hotăriţi să depună întreaga lor ca cu m uncitorii din trei mari Între
şi de stat s-a soldat cu bogate învă de trîm biţaşi călare, îm brăcaţi ză bătrinului m uncitor succes în pacitate de muncă pentru a da viaţă Vizita conducătorilor de partid şi
ţăm inte şi concluzii de mare însem muncă .şi multă sănătate. Vi/.itînd dezvoltarea ştiinţei şi cultu rii româ prinderi ale regiunii — uzina de va de stat în regiunea Banat a luat
nătate pentru orientarea de viito r a in frumoase costume bănăţene, care secţiile întreprinderii, conducătorii neşti. Aceasta este, a spus secretarul m ăreţului program stabilit la Con goane si uzina de strunguri din Arad sfii-şit.
colectivului uzinei de strunguri. vestesc sosirea coloanei de ma.şini generai al C.C. al P.C.R., urmarea fi gresul al IX-lcn al partidului. In si uzinele mecanice din Timişoara.
...Din nou pe străzile A radului, un si îi salută pe oaspeţi după datina se interesează de calitatea utilajelor rească a aplicării politiciî partidului sfaturile şi indicaţiile pe care le-am Aş dori să subliniez că la in tiin irile Locuitorii oraşului Tim işoara şi
de populaţia îşi ia rămas bun de la locului. M ii şi m ii de săteni, români care se produc în uzină, de perfor p rim it din partea conducătorilor ceilalţi soli ai m eleagurilor bănă
conducătorii partidului şi statului şi germani, ies în întim pinarea oas manţele tehnice ale acestora. O nostru, care pune în centrul activită pe care le-am avut cu m uncitorii, ţene şi-au luat rămas bun de la iu
nost; n. parte din noile utilaje sînt prezen ţii sale preocuparea permanentă pen noştri vedem înţelepciunea partidu tehnicienii şi inginerii din aceste în b iţii lor oaspeţi, intovârăsindu-i pinâ
Coloana dc maşini trece podul p»is- peţilor. Gustul p iin ii e bun şi la tru ridicarea economică, ştiin ţifică şi lui, grija sa permanentă pentru în treprinderi ne-a impresionat în mod la gară cu flori, cu ovaţii si aplau
te Mureş, îndrepţindu-se spre comu Biled, jar urarea bătrinului Tim o- tate oaspeţilor in stare de funcţio culturală a întregii ţări — ca o con florirea tuturor regiunilor ţă rii şi deosebit preocuparea acestora pentru
na Vinga, veche aşezare din cimpîa tei Marînescu exprimă toată dragos nare. ridicarea bunăstării întregului popor, ze. in care erau exprim ate cele mai
Banatului, unde trăiesc şi muncesc Aveţi spaţiu larg de producţie, re diţie fără de care nu se poate con perfecţionarea continuă a producţiei, fie rb in ţi sentimente de dragoste şi
u n iţi în două cooperative agricole de tea gazdelor : E piine din recoltele marcă, la plecare, tovarăşul Nicolae cepe socialismul, nu se poate asigu A luat apoi cuvîntul prorectorul pentru ridicarea caracteristicilor teh devotament faţă de partid şi de gu
producţie peste cinci mii de ţărani noastre bogate, care sînt bogate ra suveranitatea şi independenţa pa la : ' 'i politehnic Ion Anton, nice ale m aşinilor şi u tila jelor fa b ri
români, maghiari si bulgari pentru că partidul nostru, dragi oas Ceausescu. Împreună cu m inisterul, triei. membru corespondent al Academiei cate, pentru îm bunătăţirea ca lită ţii vern, faţă de conducătorii poporului
Fam iliile cooperatorilor au venit peţi, ne-a arătat drum ul de muncă va trebui să găsiţi soluţii pentru ca Mai avem un drum lung de stră Republicii Socialiste România, care român.
în corpore in întim pinarea condu aceste spaţii să fie folosite mai in produselor Toţi tovarăşii cu care am C O N S T A N T IN M IT E A
cătorilor de partid şi de stat, oglin şi de izbinzi. tens. Paralel cu aceasta, trebuie să bătut — a spus în continuare vorbi a spus : Bucuria de a vă avea ca discutat ne-au vorbit nu de puţine IM U L A N G H E L
dind tot ce are mai frumos tradiţia Despre recoltele B iledului vorbeşte vâ preocupaţi permanent de îm bu torul, pentru a ridica patria noastră oaspeţi în m ijlocul nostru este greu ori despre hotărîrea lor de a atinge A D R IA N ION ESCU