Page 77 - Drumul_socialismului_1966_02

H La Santo Domingo
situaţia continuă să

rămînă incertă

Vietnam
P Cinci săptămîni de
O U nităţi ale partizanilor sud-vietnamezi au atacat prin surprin­
dere un convoi al armatei dc la Saigon £ Pentagonul face pregătiri pen*
tru sporirea forţelor armate in Vietnam. căutări zadarnice

Rhodesia de sud H Actualitatea

S A N C ŢIU N ILE ECONOMICE SINT NEEFICACE PENTRU REGI­
M U L L U I IA N SM ITH sportivă

Agendă de întrecere

însemnări după două decade

te. şi-au realizat sarcinile la metal
• PRIVIRE RETROSPECTIVA ® COMENTA­ doar în proporţie de 61 la sută, 88.6
RIU PE MARGINEA CIFRELOR ® URMĂRILE şi 89 la sută? Aceste cifre mai de­
notă şi exigenţa scăzută faţă de ca­
NERITMICITATII ŞI SLABEI PREOCUPĂRI FA­ blate — factor de care depinde rea­
ŢA DE CALITATE. lizarea planului dc metal — a maiş­
trilo r, tehnicienilor şi inginerilor de
la Barza.
La sfîrşitul prim elor două decade tra t la sfîrşitul celei de a doua de­ Iată deci care sint cauzele pentru
ale acestei luni am răsfoit agendele cade un minus mai mare cu aproape care numeroase colective nu si-au
în care sint consemnate rezultatele 2.000 de tone faţă de primele zece realizat sarcinile de plan. N entm ici-
obţinute de m inerii regiunii noastre. zile ale lunii. Asemănător stau lu­ tatea producţiei si slaba preocupare
C ifrele arată că în fiecare exploata­ crurile si in exploatările m iniere pentru calitate au atras după sine
re. numeroase colective de muncă se Muncel, Băiţn Crârîuneşti şî Cerlej. nercalizarea sarcinilor ce le-au re­
străduiesc să-şi realizeze zi de zi sar­ In unele sectoare de la Teliuc şi Ghe­ venit m inerilor pe primele 20 de zile
cinile de plan, să extragă mai m ult lar. Aici. numărul brigăzilor care ale lunii. O rganizaţiile de partid au
cărbune si m inereuri. Brigăzi cum nu-şi realizează planul este m ult datoria să analizeze deficienţele care
<înt cele din sectoarele I şi II Lo- prea ridicat. La mina vest de la le-au generat şi să ceară conduceri­
nca. I, 1ÎI şi IV P etiila, HI şi ]V A- Ghelar. de pildă, nici una din cele lor tehnice rezolvarea lor imediată
ninoasa, II Vulcan, I, 111 şi V Lu- 4 brigăzi nu şi-au realizat planul, iar pentru ca sarcinile să fie îndeplinite
peni. II Uricanj, I şi II Teliur. I si la Muncel doar 3 din rele 13 brigăzi zi de zi, de către fiecare colectiv de La dispoziţia elevilor Şcolii profesionale de mecanici agricoli din
II Ghelar. sau numeroase brigăzi de si-au îndeplinit sarcinile aferente p ri­ muncă. Alba Iu lia stau numeroase planşe cu m aterial in tu itiv pentru aplicaţii
la Eeva, Zlatna, Zlaşti şi Bănită şi-au melor 20 de zile ale lunii. Num ărul S. POP practice. Acestea îi ajută să-şl îmbogăţească cunoştinţele.
concretizat hărnicia in căi buni şi m i­ mare de sectoare şi brigăzi care nu-şi
nereuri extrase în plus fată de plan. realizează planul arată că conduce­
In Valea Jiului, de exemplu, colecti­ rile tehnice nu s-au în g rijit îndea­ Învâţămîntul agrozootehnic — formă principală i
vele din sectoarele care şi-au reali­ proape de asigurarea tutu ro r condi­
zat ritm ic planul au extras in plus ţiilo r pentru ca munca să se desfă­ l Au început
In primele 20 de zile ale lunii aproa­ şoare normal. că organizaţiile de de ridicare a cunoştinţelor profesionale
pe 8.500 tone. Se cuvine menţionat partid nu an desfăşurat o luptă sus­
faptul că sectoarele mai sus am intite ţinută pentru combaterea tendinţei I
au încheiat şi prim a decadă a lum i de lucru în asalt ale oamenilor muncii de la sate însăminţările
cu depăşiri faţă de plan.
Intr-o discuţie, tov. ing. Aurel Lă-
Cu tot acest plus. Combinatul carbo­ puşcâ — directorul I M. Barza, a fir­ I
nifer Valea Jiului a încheiat cea de-a ma că în cele două decade în tre p rin ­ Tim pul prielnic din ultim ele
doua decadă a lunii cu un minus derea (ii-a îndeplinit planul la m "- zile a permis cooperatorilor din
de 7.632 tone de cărbuni. Care sint confirm at de cifre, In prima deca­ Cum vă ocupaţi de buna satul Boz, raionul llia să efectu­
tal
Adevărul acestei afirm aţii este
cauzele? Un număr foarte mare de eze pînă în prezent o serie de
sectoare nu şi-au realizat sarcinile. dă realizarea a fost de 100 la sută. lu cră ri pregătitoare pentru cam­
Unele, cum sint IU Lonea. V Peti ila. iar in cea de-a doua dc 100.1 la su­ pania agricolă de prim ăvară.
H Aninoasn. FV Vulcan. II; IV. VI tă. Trebuie spus însă că realizările Ieri. tovarăşul Tovică Manea,
şi V II Lupeni şi 1 Uricani, care au s-au obţinut numai pe seama a trei iui desfăşurare ? preşedintele cooperativei ne-a
început luna cu nerealizâri, n-au re­ sectoare — VIM . X si — 290 m — transmis că aici a început semă­
uşit să recupereze râmînerea in u r­ care şi-au depăşit sarcinile la me­ natul ovăzului. Paralel cu aceas­
mă, ba mai m ult. m inusurile au cres­ tal cu 20,6 la sută. 18,5 la sută şî res­ ta s-a efectuat amenajarea ră­
cut. Este demn de remarcat faptul că pectiv. 33,7 la sută. Toate celelalte Aplicarea pe o scară lot mal In condiţii corespunzătoare se des­ sadniţelor şî s-au însâm întat cu l­
17 sectoare, adică mai m ult de jum ă­ 14 sectoare au încheiat si această de­ largă a cuceririlor ştiinţei, a făşoară învăţâm intul agrozootehnic tu rile tim p u rii. O parte din le­
tate din numărul total de sectoare cadă cu minus faţă de planul de me­ metodelor agrozootehnice a- şi în cooperativele agricole de pro­ gume printre care spanacul si
din unităţile com binatului nu si-au tal. In acelaşi tim p insă, colective vansate constituie in momen­ ducţie din Gakla de Jos, Teiuş, Oar­ ceapa s-au însăm înţat în cîm p
realizat planul extracţiei de cărbuni, cum sînt cele din sectoarele V, V I, tul de faţă una din sarcinile da de Jos şi altele. Şi aici. lectorii in ­ pe aproape două hectare. Acum,
că din cele şapte exploatări ale Văii V II. IX , X III, X IV . şi XV care şi-au cele mai im portante pentru sistă în mod deosebit asupra calită­
Electricianul M ihai Sardi este unu) dintre fruntaşii în întrecerea so­ Jiului doar două, Lonea şi Uricani. depăşit planul extracţiei de m ine­ sporirea producţiei animale şi ţii învăţâm întului. La cooperativa a- la cooperativa agricolă dîn Boz
cialistă pe anul 1005 din secţia reparaţii electrice de la C. S. Hunedoara. au încheiat cea de-a doua decadă cu reu. au rămas deficitare la metal. vegetale. Una din formele pen­ gricolă din Teiuş. cursanţii au la dis­ se munceşte intens la săparea
Organizarea temeinică a muncii, folosirea judicioasă a tim p lui afec­ planul realizat. De la Lonea s-a ex­ Cauza ? Slaba calitate a m inereului. tru ridicarea ca lifică rii profe­ poziţie o m ulţim e de exponate în gropilor unde urmează să se
tat pentru lucru si buna calificare profesională îl ajută să-şi depăşeas­ tras mai m ult cu 305 tone. iar de la Cum altfel poate fi explicat faptul că sionale a oamenilor muncii easa-laborator, pe care inginera coo­ planteze pomii fru ctife ri, se a-
că lu n i de lună sarcinile dc plan. Concomitent cu aceasta el se preo­ Uricani cu 168 tone de cărbune. Iată unele colective cum sînt cele din care lucrează în agricultură o perativei, tovarăşa Victoria Hruşeâ le plică azotatul de amoniu la cu l­
cupă îndeaproape dc îm bunătăţirea calităţii lucrărilor pe care le exe­ principala cauză — neritm icitatea sectoarele V ; V i si X IV , care şi-au constituie învăţâm întu) agro­ foloseşte de fiecare dată. De pildă, tu rile de cereale pâioasc care
cută. Fotoreporterul nostru. V IR G IL ONOJU, l-a surprins verlflcînd cu producţiei — pentru care Combina­ zootehnic de masă. Sute şi sute atunci cinci s-a vorbit despre im por­ sînt mai slab dezvoltate etc. A-
atenţie unul dintre motoarele reparato in cadrul secţiei. depăşit sarcinile de' extracţie cu 13.9 de cooperatori învaţă cu sîr- tanţa soitjrî 1 or de seminţe de înaltă tenţia principală este îndreptată
tul carbonifer Valea Jiu lu i a înregis­ procente, 11 şi respectiv 0,5 procen- guinţâ să cultive mai bine pâ- productivitate, toţi cursanţii au v i­ insă spre executarea însâm Liţâ-
niîntul, să smulgă acestuia re­ zitat rasa-laborator şi li s-au e xp li­ rilo r. De aceea, se urmăreşte z il­
colte cit mai mari. cat caracteristicile fiecărui soi în nic starea terenului pentru a pu­
tea fi d irija te toate forţele acolo
In cele dc mai jos vom înfă­
La llia ţişa cîtcva aspecte p rivind des­ parte. unde condiţiile de sol perm it e-
La cercurile de la cooperativele a-
gricole din Vinţ.ul dc Jos, Galda de fectuarea însâm înţârilor.
făşurarea invâţâm întw lui agro­
Jos şi altele, legat de conţinutul lec­
zootehnic în unele cooperative
PREMIERĂ agricole dc producţie din raio­ ţiilo r se fac si dem onstraţii practice.
Inginera Lidia Dicu, de la cooperati­
nul Alba. va agricolă din Ciugud. cînd a vor­
bit despre starea de vegetaţie a plan­
CU ANSAMBLUL Spre obiectivul telor a organizat cu întregul cerc o De la Ministerul
demonstraţie privind luarea probelor
spre a se putea stabili densitatea la Invăfămîntului
de m onoliţi la pâioasele de toamnă,
FOLCLORIC principal astfel de metode la predare, legarea l
hectar. De remarcat că folosirea unor
In multe cooperative agricole de
producţie, pe care le-am vizitat cu le cţiilo r cit mai m ult de practică, an­ Pentru a da posibilitate stu­
fru c ­
trenează cursanţii la discuţii
p rile ju l raidului, problema învâţă- tuoase ceea ce dovedeşte străduinţa I denţilor înscrişi la învăţâm întu!
Intr-una din 'serile trecute, fără frecvenţă, care sînt membri
sala festivă a Casei raionale de m întului agrozootehnic este privită acestora pentru însuşirea m aterialu­ ai com isiilor pentru recensămîn-
cultură din llia a devenit cu cu răspundere din toate punctele de lui predat. tul general al populaţiei, să-şi
adevărat neincăpătoare. Locu­ vedere — condiţii materiale, prezen­ susţină examenele din acest an
rile au fost ocupate pînă la re­ ţă, calitate şi bineînţeles eficienţă. universitar în bune condiţii, se
fuz iar intervalele s-au dovedit Lectorii se străduiesc să fie cît mai Cînd îşi face loc face cunoscut că sesiunile de exa­
prea înguste pentru cei care bine înţeleşi, să expună lecţii inte­ mene pentru aceşti studenţi se
doreau să asiste la prim ul resante, adecvate la condiţiile coope­ formalismul organizează după cum urmează :
spectacol dat de ansamblul fo l­ rativei respective. In felul acesta ei
cloric al raionului. îşi îndreaptă atenţia spre obiectivul 1 — 20 iulie (cu perioadă de
Sub îndrumarea com itetului principal — creşterea producţiei în Din constatările făcute cu p rile ju l pregătire între 15 şi 30 iunie).
raional de partid şi cu s p riji­ toate sectoarele de activitate. Un bun raidului întreprins, rezultă că pe lin ­ 1-15 septembrie.
nul permanent al com itetului exemplu în această direcţie l-am în- gă cercurile bune. sînt unele care Pentru studenţii din această
executiv al sfatului popular tîln it la cooperativa agricolă de pro­ funcţionează mai m ult de formă. U nii categorie, care nu-şi vor putea
raional, numeroşi intelectuali ducţie din $ard. Lectorul cercului lectori se mulţumesc să expună ma­ îndeplini obligaţiile în aceste
din raion. îndeosebi învăţători agrozootehnic, inginerul V irg iliu Bica, terialele oricum şi indiferent de nu­ două sesiuni, se organizează şi o
şi profesori, au m uncit cu pa­ pune în această muncă întreaga Iui m ărul celor înscrişi la cursurile res­ sesiune de lichidare a examene­
siune pentru alcătuirea prim u­ pasiune. Cele 14 lecţii au fost ţin u ­ pective. Sînt grăitoare în această d i­ lo r în perioada 22 decembrie
lui ansamblu folcloric raional. te toate la ora şi în ziua stabilită, u r- recţie cîteva aspecte Sntilnite în cer­ 1966 — 8 ianuarie 1967.
rale, coordonate însă de la n i­ SOLICITUDINEA: esenţialul in
Si iată că după pregătiri inten­ mârindu-se însuşirea temeinică a ma­ curile din cadrul cooperativei agri­
se, făcute uneori seară de sea­ te ria lu lu i predat. Pentru a ridica şi cole din M ihalţ. A ici au fost orga- La aceste sesiuni se pot pre­
ră. pe scena căminelor cultu­ mai m ult calitatea învăţâm întului, N. B ĂLG R A D EA N U i zenta şi studenţii admişi în anul
lecţiile au fost însoţite de un bogat
I, in urma concursului din ianu­
velul raionului, ziua prim ului m aterial didactic ca planşe, mulaje, arie 1966 pentru învâţăm întul
form aţii instrum entale şi relaţia
spectacol reunit a sosit. grafice, diafilm e etc. (Continuare in pag. a 2-a) I fără frecvenţă.
La acest prim spectacol si-au
dat concursul cele mai bune c u
de
dansuri, cei mai talentaţi cîn- NERVOZITATEA DOAMNEI X
tăreţî vocali şi instrum entişti
de pe cuprinsul raionului. Am ajuns la capătul traseului nostru. Oraşul regional Hune­ Răspunsul a fost greu de precizat.
doara, oraşul harnicilor siderurgişti. al m inerilor din Teliuc şl Poate că se caută si acum o form u­
Taraful reunit al căminelor Ghelar. al constructorilor numeroaselor obiective sociale, cultu­ lare corespunzătoare...
culturale din Zam şi Atmaş-Se- rale şi industriale. M ulte lucruri frumoase, demne de laudă nm
lişte, cu care s-a deschis sper- in tiln it în drum ul nostru.
tacolul. a susţinut cu succes Carnetele noastre de însemnări sint pline de fapte. Cele mai La baia populară
fondul muzical al întregului mai multe sînt pozitive. Dar nm găsit şi cîleva aspecte asupra că­ Pină nu de mult. era o modestă — M -am căsătorit. Ce le-mbracJ aşa ? Eşti oribilă, zău,
program. Dc altfel, în acest ta­ din Călan lunclionată de ghişeu. Venea la — Cum, aşa dinlr-o dată? Fără Şi ai un vocabular...
raf. la instruirea căruia şi-a a- rora vom insista, cu dorînln dc a fi eliminate. Spicuim cîtcva d in ­ timp la serviciu, lucra conştiincios. să-l cunoşti ? II iubeşti ? Alta nu i-a mai plăcut pentru
dus o contribuţie însemnată tre ele, şi în special, pe cele care îşi cer o rezolvare mai grabnică. Parte din locuitorii oraşului Călan, a$a incit nimeni n-avea ce să-i re- — Nu mă întrebati nimic, pen­ că finea sticla cu cerneală pe masă:
învăţătorul Volungan Aurel, se din cauza unor greutăţi, duc lipsă de proşeze. Oricind era gata sâ ajute tru că nu ştiu ce să vă răspund — Dragă tu. Intr-o zi Ui zvirl
găsesc numeroşi instrum entişti — Am p rim it o reclamaţie de la apă caldă. Pe această temă am avut pe cineva cu vorba şi cu Iapta. Se De-acum era doamna X. A$a slicla aia fn cap. Nu vezi că mă
talentaţi. T o t pe drum, tov. Brebenel in ziua de 3 februa­ 0 discuţie la sfatul popular orăşe­ Îmbrăca modest, cu mult gust. 5/ au începui să-i spună ..Ielele" cu­ enervează ? Dă nişte rellcxe de
D intre form aţiile de dansuri, rie la care i-am răspuns. nesc din localitate. Aici ni se re­ dacă la aceasta mai adăugăm şi noscuţii. Marea emoţie s-a dus şi mă-mbolnăvesc. Mi-a/i distrus ner­
primele care au apărut pe sre- pe drum... Ce răspuns şi ce măsuri i se pro­ latează că în acest an se vor săpa laptul că era ctrăgufă, ba chiar metamorfoza a inceput... vii I
nâ au fost cele din Sulighete. miteau clientului nu este cazul să noi puţuri care vor asigura un debit Inimoasă, avem tabloul complet Cu directorul a devenit urgent
In minunate costume naţio­ La atelierul de croitorie al coope­ le mai am intim . E suficient să spu­ de apă corespunzător. Cetăţenilor ol unei lele de succes. „servus". Aşa că intr-o dimineaţă
nale. în care predomina cusă­ rativei „D rum nou“ din oraşul H u­ nem că în ziua de 15 februarie to­ care nu au apă caldă, le stă la dis­ Ghinionul ei a Io st — ne acum i-a spus-o de la obraz :
tura în alb-negru, cele două nedoara s-a prezentat în ziua de 18 varăşului Brebenel nu-i parvenise- poziţie baia populară. Ne manifes­ colegele şi cunoştinţele — co l-a in­ ^Pamflet — Mă directore. simte-le şi tu şi
generaţii de dansatori din Su­ decembrie anul trecut, tov. Eustaţiu râ cămăşile. tăm dorinţa de a vizita baia. După tilnit pe el, cel care i-a dăruit nm ia-mă din mocirla aia Ce dracu',
lighete. instruite de învăţăto­ Brebenel, m uncitor la C.S.H. M oti­ Tov. D um itru Toma, vicepreşedin­ ce prim im indicaţiile necesare, por­ mele şi inima. Sau mai ini ii inima te Iaci co nu pricepi ? Doar ai şi
rul Pârău Petru, au interpre­ vul ? Dorea să-şi confecţioneze două te cu probleme de producţie a în­ nim la drum. Era în ju ru l orei 18,30 şi apoi numele. Sau numai numele. oile posturi. Trimite-o pe Popeas­
tat la un bun nivel tehnic su­ cămăşi. Ca atare cumpărase mate­ cercat să ne lămurească cum că nu deci, întuneric. In staţia de autobuz In slirşit. asta n-are importantă in După citeva zile a venii îmbră­ ca In locul meu. Aci e mai uşor,
ita „Spic de g rîu “. Cum era si ria lu l si na.sturii necesari. vede posibilitatea să restituie cămă­ 1 G.O. facem noi investigaţii. M u lţi cazul de fală. La începui nu prea cată intr-o splendidă rochie. mai dau si eu cile o lur/ă pe acasă,
de aşteptat, echipa celor ma­ Comanda i-a fost preluată de tov. şile in cauză deoarece tov. Clara nu ştiau unde se află baia popu­ i-a plăcut. Dar apoi a tentat-o func­ — M/-a adus-o solul de la Bucu­ mai lac o piafă .. Şi-apoi e un
turi s-a dovedit şi in joc mai Clara Petroiescu. Conform recoman­ 'Petroiesou este în concediu medical lară. Ni se arată o lumină palidă in ţia. avantajele, pozilio şi i-a dăruit reşti — le explica ea colegelor. salariu moi bun, cu bunăvoinţa ta
matură, mai bine pusă la dărilo r făcute, tov. Brebenel trebuia şi fără ea... nu se poate. ncapte. „fericită", mina. Ea susţine că-l iu­ — După alte cilcvn zile a venit cile o primă...
punct. să se prezinte pentru a-şi ridica cele De altfel in trin d în amănunte am — Acolo este ! — ne spune unul beşte teribil, că via{a n-o poate îmbrăcată intr-o blană de toată Doamna X şi-a schimbat locul de
O bună impresie a lăsat si două cămăşi în ziua de 27 decem­ constatat că la atelierul de lenjerie care ştia precis. concepe lără el... Irumusetea. muncă. De-acum n-o critica nimeni,
form aţia de dansuri a căm inu­ brie. Dar la data scadentă i s-n spus clienţii sînt pu rta ţi, pe drum uri da­ De la şoseaua asfaltată erau vreo Dar să ne întoarcem la modesta — E de la Consignaţia — expli­ n-o supăra nimeni cu nimic. Toţi
lui cultura] din Fornădia. in­ că cele două cămăşi sint în lucru şi torită însuşi sistemului de organiza­ 400 metri. Pe drum nici ţipenie de noastră lunciionară şi şu-i urmă­ ca ea rlin nou. se purtau Irumos cu ea. Şi toi nu
struită de învăţătoarea Hcnţiu deci să revină peste două zile. re a lucrului de aici. Se lucrează pe om. începusem sn credem că ne-am rim paşii. Şi aşa mai departe. Modesta lată era miillumilâ. Ţipa cit o ţinea
Emilia. De aici încolo a început o întrea­ schimburi şi clientul care solicită rătăcit. Luînd drum ul unei poteci Intr-o dimineaţă i-a spus unei de la qhişeu etala acum luxul in qura şi li acuza pe to(i că i-au dis­
La un nivel superior s-au gă istorie cu amînâri. intervenţii din un serviciu de la unul din acestea înşelătoare, trecind peste mormane prietene : toată splendoarea lui. Numai că o trus nervii.
— Gala.
ridicat însă form aţiile de dan­ partea clientului pînă la preşedinte­ apoi trebuie să-şi facă un calcul al de moloz şi bălţi, am ajuns la o — Cc-i gala ? dată cu obiectele pe care le purta, Sărmana doamna X. şi ce nervi
suri ale casei raionale de cul­ le cooperativei pentru a-şi căpăta... rotaţiei pentru a ajunge să-şi ia clădire cu aspect de casă părăsită, se schimba şi atitudinea ei lată dc tari avea I Şi ce modestă era I Şi
tură si căm inului cultural din propriile cămăşi. O dată i-au fost da­ confecţiile. Cum s-ar zice. fiecare înăuntru o altă lum ină palidă. în ­ — Cum. ce-l gala ? Nu vezi ? colege, prietene / se păreau mate cit de prietenoasă I Ce ghinion pe
Lâpugîu. ultim a participantă la te. dar fără nasturi. Apoi... schimb cu oalele lui. Numai că aici cercăm la o uşă, la a doua. Nimic. — Veriqheta ? I Clnd le-ai logo­ mici, neînsemnate...
cel de-al doilea festival al rtn- Ne-am adresat tov. M artin Bras- este vorba de nişte oale care încurcă Am înconjurat clădirea să găsim a- dit? Cu cine ?... Fetelor, veniţi re­ — Dragă. tu. nu le supăra, dar ea I Dar nu-i nimic, vor plăti to(i.
say, preşedintele cooperativei, să ne lucrurile, pun oamenii pe drum uri fişat un program, o firm ă, dar a fost pede... parcă le prosteşti pe zi ce Irece — In primul rlnd el, cel cu situa/ie.
I. CIOBOTA dea unele lăm uriri. şi le creează multe neplăceri. în zadar, — VqI, de ce Iaci asta ? Ml-e ru­ l-a spus ea Intr-o zl unei coteqe, el care l-a dăruit numele.,.
— Cunosc cazul, dai' nu este sin­ La sfîrşit am întrebat pe tovarăşii V A S ILE FURIR şine.., pe care înainte de a deveni doam­
(Continuare In pag. a 2-a) gurul... din conducerea cooperativei cum SABIN CERBU — Lasâ ruşinea şl spune cu cine na X o considera cea mal bună N. ANDRONACHE
— B int, dar c« faceţi în con­ caută el să ridice prestigiul coopera­ te-al logodit ? prietenă. Ţine şl fu pasul cu viata.
tinuare ? tivei. (Continuare in doq. a 2-a)