Page 79 - Drumul_socialismului_1966_02

DRUMUL SOCIALISMULUI 3467 PAGINA A 3-A

Sa m lăsăm fotu SE ÎNALTA UN NOU OBIECTIV

seama propagamflstuSug INDUSTRIAL A L CINCINALULUI

Recent, plenara com itetului de gic al m em brilor de partid este o In tim p ce „fă u rito rii" de metal de — Oamenii noştri au luat-o îna­ cu termene stabilite pe lucrări şl o-
partid de la Exploatarea m inieră sarcină de care răspund organi­ la Hunedoara plămădesc fonta şi oţe- intea tim pului — spune inginerul bieetive, in funcţie de urgenţa exe­
Lonea a examinat modul in care zaţiile de partid. Datorită faptu­ lu 1 sub puterea focului şi a tempe­ Teodor Popescu, şeful lotului III con­ cutării lor şi de sosirea pieselor şî u-
se desfăşoară învâţâm intul de par- lu i câ nu s-a ţin u t totdeauna sea­ ra tu rilo r înalte, alături, cei care fău­ strucţii. După terminarea cu 7 zile tila je lo r pe şantier.
tid. Din dezbateri a reieşit câ ma de această sarcină, unele nea­ resc agregatele siderurgice, sub in ­ mai devreme a coşului de fum prin Odată cu montarea celor trei pre-
există preocupare pentru desfăşu­ junsuri semnalate încă din anul tem periile naturii, înalţă un nou o- care furnalul va aspira aer de la 100 încălzitoare de aer de cile G50 m.c.
rarea unei a ctivită ţi bune în cele de m vâţăm int care a trecut s-au biectiv industrial. Constructorii side- m înălţim e pentru a-şi asigura tira ­ fiecare, s-a term inat şi construcţia
ju l necesar, au urm at alte recorduri.
10 cercuri care funcţionează în a- perpetuat fără ca organizaţiile de rurgişti conturează aici un puternic Lucrările conduse de m aistrul Adrian sacului de praf, A început să-şi înal­
cest an de mvâtămîn.t. Propagan­ partid să ia cele mai corespunză­ pilon al cincinalului prevăzut în Di­ Dejeu — iniţiatorul metodei dc tu r­ ţe „silueta* metalică şi furnalul pro-
d iştii au o frecvenţă bună Ja şe­ toare măsuri pentru eliminarea rectivele Congresului al IX -lea al nare a coşurilor şi tu rn u rilo r înalte pnu-zis. Echipele conduse de
Betdze şi Traian
Seleş,
Ludovic
P.C.R, — furnalul de 1000 m c.,
al
dinţele de pregătire, în unele lor. Plenara a constatat că şi ln doilea de aceeaşi capacitate, care cu ajutorul cotrajelor glisante acţio­ cărora le-a fost încredinţată a-
cercuri au loc dezbateri intere­ prezent sint încă numeroşi vine să mărească şi mai m ult poten­ nate hidraulic şi a altor procedee a- ceastă operaţie au montat p ri­
sante, cursanţii sînt a jutaţi să a- cursanţi care muncesc in tr-un a- ţia lul economic a! Hunedoarei şi al vansate de muncă — sint în avans mele şase virole cilindrice, de me­
plice în practică cunoştinţele acu­ num it schimb, dar cercul îşi des­ întregii ţâri. Aşadar, activitatea rod­ faţă de grafic cu 5— 10, sau mai m ul­ tal la blindajul furnalu lu i şi au in­
mulate. O activitate merituoasă făşoară activitatea în alt schimb. nică. pornită în acest an în marele te zile. Intre acestea se numără hala stalat în interiorul acestora aproape
desfăşoară propagandiştii Gheoi*- U nii cursanţi, ca atare, au o frec­ combinat siderurgic pentru indici tro liilo r şi cabina aparatajelor. 50 elemenţi de răcire. Lăcătuşii din
ghe C.-avrilescu, Constantin Bur- venţă sporadică, Iar a lţii nu parti­ înalţi şi productivitate sporită se des­ Term inarea fu n daţiilor şi construc­ echipa lui Aurel Neacşu fac ultim ele
Jacu şi a lţii. In cercurile conduse cipă de loc la dezbaterile care se făşoară pe două fronturi distincte. ţiilo r din beton de la estacada bun- finisări la platform a arzătoarelor de
de ei cursanţii au acumulat cu­ organizează, râm în în urmă cu te­ Şantierul noului furnal este vast. cherelor şi staţiile de epurare fină la caupere.
noştinţe temeinice. înţelegind mai mele predate. Aceasta este una El cuprinde un complex întreg de şi brută a gazelor, executate de alte Pentru obţinerea de indici înalţi
bine conţinutul documentelor a- din sursele care fac ca cercurile, Instalaţii si lucrări, ce se execută pe brigăzi, n fost consemnată în bilan­ de productivitate s-a generalizat me­
doptate de cel de-al IX-lea Con­ în ansamblul lor, să progreseze orizontală şi verticală. Se lucrează la ţul activităţii constructorilor cu m ult toda sudării pe sol a mai m ultor fe r­
gres al partidului. destul de Încet. Plenara a stabilit diferite nivele, la diferite înălţim i. înainte de data prevăzută în grafic. me şi piese metalice, care se ridică
In plenară s-a subliniat însă că să se studieze situaţia care s-a Se durează tem elii şi ziduri solide. O altă lucrare importantă, care cere apoi în ansambluri mari cu ajutorul
rezultatele puteau fi mai bune da­ Creat si sâ se ia măsuri operative. Pe fundaţiile întărite în fie r şî be­ m ultă precizie şi migală: zidăria re­ macaralelor. Acest procedeu s-a ap li­
că organizaţiile de partid aveau Este bine că s-a depistat un ase­ ton cele 5 macarale puternice aşează fractară interioară de „protecţie" a cat la aproape toate cele 3 300 tone
permanent în atenţie felul in ca­ menea neajuns, dar el putea fi grinzi si ferme metalice, virole c ilin ­ b lindajului metalic executat aproape de construcţii metalice, care şi-au
re cursanţii se pregătesc pentru evitat printr-un studiu atent încă drice si conducte în greutate de în întregime la prim ul canper şi mai luat pînă acum locul in halele şi in ­
dezbaterile din cerc. Unele birouri înainte de a începe anul de învâ- 20—50 tone, iar m onloni si l.-Vătiisît m ult de jumătate la cel de-al doilea stalaţiile furnalului.
ale organizaţiilor de bază m ani­ ţăm înt. Un alt neajuns fată de ca­ le asamblează, le „cos'' în n itu ri şî durează, după aprecierile specialişti­ înainte de a fi declarate terminate,
festă tendinţa de a lăsa totul în re plenara a luat atitudine este a- U suduri. lor, cu circa 25 la sută mai puţin de­ lucrările de montaj dau „exam enul'
seama propagandistului. Această cela că, mobilizarea cursanţilor cît la preîncălzitoarele sim ilare de la calităţii. Cu sp rijinul specialiştilor
practică este nejustă si a fost com ­ este Lisată mai m ult in seama pro­ : Avans faţă de grafic prim ul furnal de 1.000 rn.c. de la Institutul de Fizică Atomică se
bătută cu toată tăria de documen­ pagandistului. Din aceasta cauză controlează cu raze gama fiecare cen­
tele Congresului partidului R idi­ frecvenţa este slabă, unii cursanţi M ăsurile corespunzătoare aplica­ Ritm şi calitate tim etru de .sudură de la blindajul
ca rea nivelului politic şi ideolo- ca Aurel Moisiu, Sinuon Lazăr, te, specifice anotim pului friguros, au metalic al catiperelor si furnalului,
D um itru Boboc. Dum itru Herţeg, făcut ca activitatea de construcţie să Avînd asistenţa tehnică şl îndru­ care in procesul de producţie vor tre­
Ştefan Hotaru şi a lţii nu au p a rti­ se menţină la un nivel ridicat şi a- marea practică permanentă a tinerel bui sâ reziste ln presiuni mari şi tem­
cipai la nici o activitate din cerc. tunci cind au căzut zăpezi abundente Inginere Constanţa Borş, şeful lotu­ peraturi ridicate.
O rganizaţiile de bază trebuie şi mercurul term om etruluî a coborît lui de montaj, si a m aistrului p rin ­
cipal Teodor Malancea, m ontorii im ­
m ulte grade sub zero. In luna ianua­
sâ controleze competent modul în
PROFILSJRS care cursanţii îsi iau notiţe, cons­ rie. constructorii şi m ontorii de pe a- primă şl ei un ritm ridicat şi o cali­ la începerea lucrărilor, dar pe şan­
A trecut un tim p relativ scurt de
lu cră rilo r de
con­
tate superioară
cest şantier au realizat o productivi­
pectează m aterialul bibliografic,
strucţii şi montaj. In acest scop s-au
tate mai mare cu 20 la sută decît
care este aportul propagandistului
de semnificative. Ele sînt rod al mun­
şi al participanţilor la buna des­ cea planificată. întocm it grafice interioare de lucru tier s-au înregistrat lapte deosebit
DE FRUNTAŞI făşurare a î'nvăţăm intului de par­ cii entuziaste a constructorilor, a ho-
tă rîrii lor de a termina şi da înainte
tid. Aceasta
impune ca m em brii
de termen în exploatare acest ade­
biroului să cunoască temeinic nea­
junsurile existente, să participe lp@ S îâ 1 vărat „izvor" de metal de la care se
ila dezbaterile din cerc, să ţină va realiza în numai 20 de zile pro­
Intrăm fn hala atelierului me­ seama de sugestiile pe care le fac ducţia de fontă a Hunedoarei din în­
canic nr. 1 al C.S.1I. La strunguri, propagandiştii si cursanţii. La co­ treg anul 1938. l ’nul din fruntaşii întrecerii
freze, morteze şi alte maşini de m itetul de partid există un regis­ Din primele zile ale anului, lucră­ tei. C.heorghe Oproiu şi C.heorehe Freamătul muncii de pe şantier nu socialiste de la falnica „Sebe­
aş. hiat. grupate şi aliniate fru ­ tru în care propagandiştii fac pro­ to rii din cadrul Nzinei „V ictoria" din Ciucur şi-au adus un substanţial a- stîrneste multă curiozitate pentru lo­ şul11 este şi ajutorul de m ai­ Notă
mos, oamenii sînt în plin lucru. puneri pentru îm bunătăţirea mun­ Câlnn, s-an avîntat cu elan sporit port la înfăptuirea planului pe p ri­ calnici. Totul paie obişnuit, fiindcă
Lingă unele, găsim grămezi de cii insă acesta în prea mică mă­ în întrecerea socialistă, obţinînd im ­ mul trim estru. dinei în plus o ai; i, la Hunedoara, ca si în alte uărţi stru loaniclnc Bogdan.
piese, cu feţe strălui itoare de me­ sură este consultat Există şi unii portante succese în producţie. Ln cantitate dc 318 kg carne de vînat. ale ţâ rii, se construieşte încontinuu Foto V. Onoiu
S IM ION TOML'Ş
tal, lingă altele, piese brute, a- propagandişti care nu fac sugestii, turnătoria de lingotiere. prima iu- corespondent de ani de zile.
bia aduse de la turnătorie, ori •nu completează rubricile regis­ mâtnte a lunii februarie a marcat o A ZA1I VRIA Un .as
de la forjă, care işi aşteaptă rîn- tru lu i din care cauză nu se cu­ depăşire de plan de 3 la sută. iar
dul. noaşte operativ unde există de­ la turnătoria nr. 1 planul de turna­ încă din primele zile ale anului
O secţie auxiliară, cum se ficienţe şi de ce natură sînt aces­ re a fost depăşit cu 8 la sută. A iri în curs. prin grija Com itetului sin­ SFATUL SPECIALISTULUI
spune in combinat, ale cărei e- tea. s-au produs cu 17 la sută mai multe dicatului de la U R H M. Petroşani, i al
piese mecanice, cu 10 ln sută mai
fo rtu ri se integrează în 'lupta Plenara a stabilit măsuri con­ multe radiatoare şi cu 1 la sută mai peste 4â dp m uncitori din cadrul în ­
pentru metal mai m ult, de bună crete pentru îm bunătăţirea m un­ treprinderii şî-nu petrecut concedi­ îngrijirea ovinelor
calitate şi la un preţ mai redus, cii, recuperarea răm inerilor în u r­ multe piese sanitare IOSIF CRAŞCA ile de odihnă şi tratam ent în staţiuni î nemotivaiekjr
La acest atelier, unul din c ri­ mă, pentru ridicarea ca lită ţii în- balneo-climnter ice.
teriile principale pentru a o bţi­ vâţăm întului. Dezbaterile care au corespondent P rintre aceştia am intim pe topito­
ne titlu l de evidenţiat în în tre­ avut loc în cercuri imediat după rii Zoi ta n lonaş Andrei Faluvpghi, în timpul tătarilor
cerea socialistă este calitatea plenara com itetului de partid, in ­ Una dintre principalele sarcini lăcătuşul Aurel Tripnn. bobinatoarea P rintre sutele de tineri ce
pieselor prelucrate. D intre nu­ dică o activizare mai bună din care s-an pus în faţa silvicu lto rilo r Ghizela Tunsoi, strungarul Constan­ se amenajeze boxe speciale pen­ 3 lucrează la Uzina de reparat
meroşii fruntaşi am reţinut cîte- partea tuturor factorilor de care din cadrul Ocolului silvic Cugir, tin Mardnre. care s-au bucurat de Creşterea ovinelor constituie o u tila j m inier din Petroşani, la
ramură aducătoare de mari veni­
va nume ; Alexandru Balaj, Du- depinde calitatea invăţăjm intului constă în realizarea planului Ia car­ m ultă în g rijire în staţiunile Govo­ tu ri in cadrul sectorului zooteh­ tru fătare foarte m ulţi poţi vedea dis­
Buna reuşită a fâ tă rilo r depin­
de partid. ne de vînnt înfrnntînd nămeţii de ra. Sinaia, Herculane, Predeal şi al­ nic. Pentru aceasta, unităţile agri­ de in mare măsură şi de felul cum tin cţii de fruntaşi ai întrecerii
(După o scrisoare trim isă zăpadă şi gerul, lucrătorii ocolului tele. IO AN nERTOTI cole socialiste din regiunea noa­ îsi face datoria personalul în g riji­ socialiste. îi poli vedea pe
băncile şcolilor de învâţâm înt
în fiin ţe cu Ivnn Sibişan, Nicolae
mediu si superior, la panoul de
însemnări redacţiei de corespondentul Tricu, D um itru Ciucur, Nicolae M a­ corespondent stră au căutat sâ valorifice din tor El trebuie să fie bine pregătit, onoare al uzinei. Sînt tineri
plin posibilităţile existente oferite
să-şi cunoască îndatoririle ce-i re­
NAG Y ŞTEFAN)
de suprafeţele întinse de păşuni, vin în această perioadă, să res­ cu comportare demnă de ur­
ajuhginrl fn prezent sâ aibă în pro­ pecte regulile de alim entaţie p ri­ mat, n lit în producţie, cit şi
prietatea lor obştească peste vind cantitatea şi calitatea fu ra ­ în viaţa particulară sl de fa­
m itru Stan. M artin Barta, — •M 121.000 oi cu lină fină şi seinifină. jelor. Experienţa unită ţilor fru n ­ milie. P rintre ei putem am in­
strungari, loan Oprea — morte- Buna în g rijire din tim pul anu­ taşe dovedeşte că este necesar ca ti pe tinerii Nicolae Turior,
zor, Enache Spanache — găuri­ lui trecut, legată nu numai de o în tim pul fătâi-ilor, la saivane sa Guia Mucea, O ro ! Pogani.
tor, cîstişâlori pentru a treia oa­ hrânire raţională, ci şi de realiza­ se asigure un serviciu permanent Ionică Viorel, Toth h iliu fi
ră a titlu lu i de fruntaş, Nicolae rea unei monte corespunzătoare, a prin echipe de schimb formate m u lţi alţii cu tare uzina noas­
Laurenţiu — trasator, Viorel An­ făcut ca în prezent marca majo­ din cei mai buni în g rijito ri. lJro- tră se mîndreşte.
glie!, Mihaî Doştâţeanu — lăcă­ ritate a ovinelor femele să fie ges- cedîndu-se astfel, în anul trecut
tuşi. Nicolae Ga bor — frezor. tanle. la cooperativa agricolă din Veţel Din păcate insă, activitatea
Cornel S zasloţi— maistru şi m ulţi Acum este perioada începerii m ortalitâţile au fost foarte spora­ lor este um brită de un „as" al
alţii. Facem cunoştinţă cu ciţiva fâ tă rilo r la ovine şi pentru a ob­ dice. înregistrindu-se o p ro lific i­ nem otivatelor şi al indiscipli­
dintre ei. P rim ul : loan Oprea. ţine un procent de prolificitate cit tate de Ot» la sută. nei. El este tot aşa de cunos­
— Cum am devenit fruntaş ? mai mare trebuie luate o seamă In ce priveşte hiânirea oilor cut uzinei, ca şi ceilalţi. Şi. se
P rin muncă, prin dorinţa de a de măsuri menite sâ asigure o hră- mame trebuie ca după fătare sâ >i pare câ-i convine această „ca­
învăţa si a lucra cît mai bine. nire şi în g rijire deosebită a oilor se administreze fîn u ri de buna litate". Este vorba de tînă-
rul Matei Nicolae de la secţia
La unul dintre mai m ari mame şi a mieilor. Asigurarea igie­ calitate, suculente şi concentrate,
strunguri, pe la mVjlocul balei, îl nei fătâ rii constituie una din mă­ care sâ asigure necesarul de pro­ mecanică, care în cursul anu­
găsim pe strungarul A lexandru surile principale care poate evita teine, substanţe minerale şi vita­ lui 1955 a atins cifra record
Balaj. P riv irile îi erau aţintite a- avortul şi poate duce la obţinerea mine foarte solicitate de organism de 10 absenţe nemotivate în
tim p ce şl-a realizat sarcinile
9upra cu ţitu lu i, care degroşa o unor produşi vîguroşi. In acest în tim pul alăptării. de plan abia ln proporţie de
O mare atenţie se impune a fi
piesă de mari dimensiuni. Lucra scop esle'necesar ca înainte de fâ- acordată şi între ţin erii mieilor. în 70-76 la sută.
la o grindă de ghidaj pentru la ­ tare sâ se execute codim tul şi tun­ această direcţie trebuie pornit de
m inorul de semifabricate. M ulte derea Unei din ju ru l ugerului, la cunoaşterea faptului că prim e­ Conducerea secţiei şl orga­
lucruri frumoase se spun la a- ceea ce va da posibilitatea să se le 5—5 zile de adaptare constituie nizaţia de bază U.T.C. l-au
facă un supt igienic. De asemenea,
telierul mecanic despre acest om, o perioadă critică în creşterea noi­ venit de repetate ori ln a ju­
dăruit muncii. „N ici o piesă nu în ultim a săptâmlnâ de gestaţie lor născuţi. De aceea, penlru pre- tor, dar fârâ nici un rezultat.
a avut rebutatâ" — ne-a încre­ trebuie controlată starea ugerului, întim pinareft pierderilor este ne­
iar la oile cu o secreţie abunden­ El continuă să râmînâ un „zeu“
dinţat m aistrul Cornel Szasloţi, cesar ca imediat după fătare. mie­
părere care a fost apoi susţinută tă sc vor reduce cantităţile de fu ­ lul sâ fie cuiătat de mucozitătile al pasivităţii. Poate vâzîndu-
raje care favorizează secreţia lap­
şi de şeful secţiei. Este un m un­ aflate în nări. gură şi pe corp. se în coloanele ziarului şi in
citor cu o înaltă calificare. Pre­ telui, O asemenea măsură va evi­ H rănirea m ieilor trebuie sâ sc ochii opiniei publice, se va
lucrează piese foarte com plica­ ta apariţia mam itelor. facâ numai cu lapte colostral, care trezi la realitate. Este un lu ­
te, care cer o precizie mare : cu­ Pregătirea adăpostului consti­ este mai bogat în albumină, gră­
tuie încă o problemă im portantă cru pe care-1 dorim din toată
tii pentru reductoare. cilin d ri pen­ şi ea trebuie să constea în alege­ simi, substanţe minerale şi v ita ­
tru diferite maşini etc. E apropiat rea unui com partim ent al saiva­ mine. inima.
tovarăşilor de muncă şi nu-i zgîr- nului mai călduros, lipsit de cu­ Dr. PETRU N F G R ItA
cit la sfaturi. Ceea ce ştie. îm păr­ în g riji torul-m ulgă (or Vasile Ciurar. de la gospodăria agricolă de stal din Câlan, pc care il vedeţi şi in renţi. A ici este bine ca în raport medic veterinar IO N BERTOTI
tăşeşte cu drag şi altora. Se o- fotografie, acordă o mare atenţie fu ra jă rii vacilor din grupa pe care o are în prim ire. de posibilităţile fiecărei unităţi sâ la circum scripţia Veţel tehnolog
cupă de cei cu mai puţină expe­
rienţă şî-i ajută să devină buni
meseriaşi. Vasile Aleoneseu şi
Tiberlu Munteanu, care au fă ­
cut cu el practica în perioada de
ucenicie si, ca ei, m ulţi a lţii, i-au
sim ţit de nenumărate ori ajutorul.
Acum cei doi lucrează cu tova­ I I I p a a
răşul Balaj. C iţi n-au învăţat de rASR.CA IMENT TIR8U-JSU
la el cum să folosească maşina,
cum să pregătească cuţitele, scu­ i i i
lele, cum să facă economie, să TEL. 30 77* 32-11
îngrijească avutul obştesc. A N G A J E Z I PIAŢA 80YAIAK
Acelaşi profil moral îl găsim nr. 20 •
la m ajoritatea m uncitorilor din
secţia mecanică. Lui Liviu
Cursan, evidenţiat şi el, i s-a în ­ EXECUTA. LÂRA REPARTIŢIE PE BAZA OE COMANDA LERMA
credinţat de către conducerea A H T — ingineri în specialităţile: meeanică, energetica, chimie
secţiei să recondiţioneze piesele A 3 industrială şi electromecanică minieră. următoarele produse:
uzate de la maşinile-unelte. Tre-
cînd într-o zi pe lingă un strung — maiştri în specialităţile: mecanici, tehnologi materiale
a observat că un tin ă r nu-şi fix a ­
se corect cuţitul. $i-a tăcut tim p construcţii. — cuier tip pom din ţeavâ îmbrăcat In
şi i-a dat ajutor. I-a explicat cum P.V.C.
trebuie ascuţit cuţitu l, ce unghi — electricieni în specialităţile : reparaţii motoare, automa­ — mobilier comercial de orice tip
trebuie să albă, cum trebuie mon­ tizări, oparataj electric, categoria de salarizare V-VJII.
tat, ce grosime poate avea spânul — covor plastovîn tip ,,Linoleum" 00
in funcţie de material şi de tu ­ P e n fr u in d u s t r ia m in ie r ă Cei care doresc să se angajeze, se pot prezenta personal cm. lot
raţia maşinii ele. Cei cu mai i la sediul fabricii. — tub furtun pentru stropit din P.V.C,
puţină experienţă în muncă îi — Bolii pneumatice cu sarcina de 400 kg,
solicită adesea părerea în pregă­ — trolii cu angrenaj planetar de 5,5 şi 12 kW Data concursului pentru maiştri se va stabili ulterior, ln — fire P.V.C. în diferite dimensiuni
tirea şi executarea diferitelor lu ­ — trolii cu angrenaj elicoidal cu 1 şi 2 tobe — coşuii tip autoservire
crări. — ventilatoare pneumatice 0 3 0 0 modernizate funcţie de depunerea cererilor. — coş hîrtie pentru birou
Am aflat apoi câ de patru ani — ventilatoare centrifugale şi axiale de 0 Se asigură locuinţă.
strungul la care lucrează el, nu — druchere cu şîldur•
a avut nici o reparaţie. „11 cu­ 500 şi 0 700 mm, modernizate — cremoane
răţă şi-l îngrijeşte, câ-ţi poţi a- — maşini de încărcat minereu cu cupa, mo­
ranja mustaţa în el", spunea cu dernizate — minere mobilier
mîndrie frezorul Petru Gabor. — locomotive cu troleu de 7 tone — sticle sifon complet montate 1/1
Şi dacă aceştia sînt oamenii, să — autodescărcătoare, de la 5—30 tone ca p a ­ — oglinzi soline de 3 mm.
vedem cum se realizează planul. citate
G raficul de producţie, în tone, — grinzi şî poduri rulante pînă la 5 tone — oglinzi sanitare
se realizează în fiecare lună M u l­ — oglinzi toalete diferite
te lucrări urgente se executa aci, — transportoare cu bandă de cauciuc ; cu
unele chiar neprevăzute. Acum raclele ; cu plăci ; elicoidale ; mobile şi ^reparaţie cărbunelui Corceşti — cuiero turnate pentru haine
se pregătesc o seric de piese pen­ de tip curent — sfoară pentru fierăstrău etc.
tru reparaţia capitală a macara­ — agăţător pantalon
lei 11 Ciss de la lam inorul de 800 P e n tr u a g r i c u l t u r ă angajează imediat un tehnician I în funcţia de dispecer
mm., pentru o macara consolă de de transport feroviar. Relaţii suplimentare se dau in scris
la oţelâria M artin nr. 2, piese — remorci basculante lateral de 4 tone.
pentru m elanjor şl altele. Produsele se livrează în baza repartiţiei e- Pentru angajare sau informaţii suplimentare vă puteţi a- sau telefonic ia numerele de telefon in­
mîse de Ministerul Industriei Constructoare dresa la sediul preparaţiei din oraşul Vulcan. dicate mai sus.
I. GARAIACU de Maşini.