Page 8 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 8
PA01NA A I DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3449
VIATA INTERNATIONAL A
ŞTIRI IN FO R M A ŢII ŞTIRI INFORMAŢII ŞTIRI INFORMAŢII
• I • . MAI
Scrisoarea adresată tovarăşului Chivu Stoica, Vii proteste împotriva reluării de către CORESPONDENŢII
S.U.A. a bombardamentelor asupra ________ _____ ____ _______ #_____
preşedintele Consiliului de Stat al Republicii
teritoriului R. D. Vietnam AGERPRES TRANSMIT
Socialiste România de către preşedintele d e c l a r a ţ i a m . a . e . şi mai strins ‘legat de poporul viet
A L R. D. V IE T N A M namez, solidarizindu-se pe deplin cu Barom etrul crizei putut să-şi înceapă consultările.
lupta sa". Ziarul „Zycie Warszawy" D iscuţiile sînt polarizate mai a-
Republicii Democrate Vietnam, Ho Şi Min transmite VNA, purtătorul de cuvint scrie : „N u putem rămîne indiferenţi indică in continuare les in ju ru l „problem ei Scelba"
HANO r 1 (Agerpres). — După cum
în faţa brutalelor acte de agresiune
— cum este num ită de presa ita
al M inisterului A facerilor Externe al şi ne solidarizăm din toată inim a cu liană. Reprezentanţii a rip ii de
Dacă S U .A. respectă intr-adevăr a- tu tu ro r guvernelor şi popoarelor iu Republicii Democrate Vietnam a dat lupta eroică pentru libertate şi dem stingă a socialiştilor au fost net
Tovarăşe preşedinte, bitoare de pace din întreaga lume, nitate a poporului vietnamez". instabilitate îm potriva oricăror concesii făcute
Am onoarea a vă atrage înalta dv. cordurile, ele trebuie să retragă din cerîndu-le să oprească cu hotărîre p ub licită ţii o declaraţie în legătură BUDAPESTA I. — Coresponden dem ocrat-creştinilor privin d acce
cu cererea S.U.A. de a se convoca
atenţie asupra războiului de agresiu Vietnam ul de sud toate trupele sale mina crim in a lilo r de război am eri tul Agerpres, A. Pop, transmite : In
ne dus de im perialiştii S.U.A. în ţara şi cele ale sateliţilor săi. cani. C onsiliul de Securitate al O.N.U. articolul de fond, ziarul „Nepszabad- După zece zile de la demisia sul lu i Scelba la guvern.
pentru discutarea situaţiei din V ie t
noastră, Vietnam. Este limpede ca lum ina zilei că S.U.A. continuă să întreprindă zbo nam. „Ca şi în trecut, se spune în sag" relevă că reluarea atacurilor guvernului Moro, barom etrul c ri La sfirşitu l in tiln irii pe care a
După cum ştiţi, de peste 11 ani im Statele U nite sînt agresorul care ru ri de recunoaştere pentru pregăti barbare asupra te rito riu lu i R.D. V ie t zei indică in continuare in sta b ili avut-o cu Moro, secretarii celor
perialiştii americani au sabotat grav calcă in picioare te ritoriul vietnamez. rea unor noi atacuri aeriene asupra declaraţie, Statele U nite încearcă tate. Deşi negocierile dintre p ri trei partide politice de M artino din
acordurile de la Geneva din 1954 şi Poporul sud-vietnamez este victim a R epublicii Democrate Vietnam. încă o dată să folosească O.N.U. pen nam dovedeşte întregii lum i ce se m ul m inistru desemnat de Moro partea P.S.I., Tanassi — din partea
au îm piedicat unificarea paşnică a agresiunii şi luptă în autoapărare. Pe de altă parte, ele lansează a- tru a masca extinderea războiului de ascunde dincolo de cuvintele m ari: şi reprezentanţii partidelor din P artidu lui social-democrat, şi la
V ietnam ului, încercînd să transforme Dacă Statele Unite doresc intr-ade tacuri aeriene îm potriva m ultor re agresiune in Vietnam şi pentru a fo r despre dorinţa şi in tenţiile sincere viitoarea coaliţie de centru-stin- M alta — din partea republicani
Vietnam ul de sud in tr-o colonie de văr pocea, ele trebuie să recunoas giuni din regatul Laosului şi înm ul ţa poporul vietnamez să reglemen de pace. A cţiunile regim ului actual ga au fost angajate încă sâptâmina lor, ou dat răspunsuri evazive.
tip nou şi o bază m ilitară a S.U.A că Frontul Naţional de Eliberare din ţesc provocările armate îm potriva teze problema vietnameză în confor din S U .A. — se spune în articol — trecută, faza tatonărilor nu a fost Este sem nificativ însă fap tu l că
In prezent, ei duc un război de agre Vietnam ul de sud drept singurul re regatului Cambodgiei, creind astfel mitate cu condiţiile americane". „periclitează mai m ult ca oricind totuşi depăşită. atît de M artino, c it şi Tanassi au
siune, reprim ind în mod sălbatic prezentant adevărat al poporului o ameninţare şi mai gravă la adresa „G uvernul Republicii Democrate drepturile elementare, independenţa Direcţiunea P artidului demo- insistat asupra aşa-zisului „echi
lupta patriotică a com patrioţilor noş vietnamez şi să înceapă tratative cu Vietnam afirm ă încă o dată că, pe poporului vietnamez şi pacea po crat-creştin şi-a precizat poziţia
el. In conform itate cu năzuinţele po păcii in Indochina. plan internaţional, examinarea acte poarelor". lib ru p o litic" al v iito ru lu i cabinet,
tri din sud. In acelaşi tim p, ei în Este clar că această campanie a p rin tr-u n comunicat, din care re
cearcă să dobindeascâ experienţă în porului sud-vietnamez şi cu spiritul S U .A . de „căutare a păcii" este me lor de război americane în Vietnam P EK IN 1 (Agerpres).— iese că nim ic nu s-a schimbat. în ceea ce se referă ia cererea ca
urma acestui război pentru a re p ri acordurilor de la Geneva pentru nită doar să ascundă planurile pen ţine de competenţa C onferinţei de la Ziarul „Jenm injibao" a publicat Ia fapt, faţă de vechea platform ă a ministerele de externe, interne,
ma mişcarea de eliberare naţională Vietnam din 1954, Frontul N aţional Geneva din 1954 cu privire la Indo- 1 februarie un editorial în legătură apărare şi finanţe să fie a trib u i
de eliberare luptă pentru a înfăptui tru intensificarea războiului de agre china şi nu de Consiliul de Secu cu reluarea bombardamentelor S.U.A, p a rtidului, cu singurul amenda
din alte ţări. siune. Poziţia A dm inistraţiei John ment că de data aceasta, date te acestor două partide. In orice
Încercînd să iasă din situaţia in independenţa, democraţia, pacea şi son rămîne următoarea : agresiune ritate al O N U . Orice rezoluţie a asupra te rito riu lu i R. D. Vietnam. fiin d puternicele disensiuni in caz, evoluţia situaţiei nu lasă să
care s-ou îm potm olit in Vietnam ul neutralitatea in Vietnam ul de sud şi extinderea războiului. C onsiliului de Securitate al O.N.U., „Im perialism ul american — scrie zia se întrevadă o rezolvare rapidă
de sud, im pe ria liştii americani au şi pentru a înainta spre reunificarea Pentru a reglementa problema constituind un amestec în problema rul — se află într-un impas total în terne, se cere intrarea in guvern a crizei, aşa cum prevăzuse in i
sporit masiv forţa corpului expedi- paşnică a patriei. Dacă Statele Unite vietnameză, guvernul Republicii De vietnameză, va fi nulă şi neavenită*. problema vietnameză şi caută za a tit a lui Scelba, cit şi a reprezen ţial Moro.
ţionar american şi au trim is trupe respectă într-adevăr dreptul la auto mocrate Vietnam a prezentat poziţia P H E N IA N 1 (Agerpres). — In tr-un darnic să iasă din situaţia sa gravă tan ţilo r celorlalte curente.
clintr-o serie de ţâ ri satelite ale lor determinare a poporului sud-vietna sa în patru puncte, care exprim ă pre comentariu privind reluarea bombar pe calea extinderii războiului" şi că La rîndul lor, socialiştii, social- I m a r g i n e a n u
pentru a înfăptui o agresiune direc mez, ele nu pot decit să aprobe a- vederile esenţiale ale acordurilor de damentelor aviaţiei americane asu aşa-nuniita „ofensivă de pace" a A d democraţii şi republicanii şi-au Corespondentul Agerpres
tă în Vietnam ul de sud. ccst program just al Frontului Na la Geneva din 1954 pentru Vietnam. pra te rito riu lu i R.D, .Vietnam, agen m inistraţiei Johnson „nu este decit fixa t poziţia, astfel incit Moit> a la Roma
De asemenea, ei au lansat atacuri ţional de Eliberare. , ţia Centrală Telegrafică Coreeană, o perdea de fum menită 6â cam ufle
aeriene îm potriva Republicii Demo Cele 14 puncte ale Statelor Unite Aceasta este o poziţie de pace. scrie : „P rin aceste bombardamente, ze escaladarea mai departe a războ
Poporul vietnamez, care a cunos
crate Vietnam, ţară independentă şi se reduc în esenţă la următoarele: cut peste 20 de ani greutăţile răz im perialiştii americani au dezvăluit iu lu i său de agresiune în Vietnam ".
suverană, membră a lagărului socia Statele Unite încearcă din greu să se boiului. doreşte pacea mai m ult ca încă o dată sinistrul lor plan de a-şi „Jenm injibao" exprim ă în înche avut ca rezultat şi dezvoltarea
list menţină în Vietnam ul de sud, să păs oricine, pentru a-şi orindui viaţa O atinge cu orice preţ ţelurile agresi iere hotărîrea poporului chinez de Expoziţia naţională considerabilă a industriei de fire
In tim p ce intensifică şi extind treze acolo guvernul marionetă în pace adevărată nu poate fi insă în ve în Vietnam. Orice om de bună „a sp rijin i în mod ferm poporul vie t
războiul de agresiune în Vietnam, jghebat de ele şi să permanentizeze nici un caz separată de o adevărată credinţă ştie foarte bine că vorbăria namez să ducă pină la capăt lupta industrială a R.A.U. şi cabluri. De o bună apreciere se
im perialiştii S.U.A. proclamă zgomo scindarea Vietnam ului independenţă. A tît tim p cit armata im peria liştilor americani despre îm potriva agresiunii americane şi bucură produsele fa b ricilo r de<*
tos .dorinţa de pace" şi afirm ă că In mesajul său, citit la 12 ianuarie de agresiune a S.U.A. se află pe pă- „pace" este întotdeauna însoţită de pentru salvarea naţională, pină la Expoziţia naţională industrială textile. Standuri m ari au şi în
sînt gata de a se angaja in tratative 1966 în faţa Congresului S.U.A., pre m întul nostru, poporul nostru va manevre agresive, pe o scară tot victoria definitivă'*. a Republicii Arabe Unite şi-a des treprinderile industriei alimentare.
necondiţionate* în speranţa de a în şedintele Johnson a afirm at că poli lupta cu hotărîre îm potriva ei. Dacă mai largă Astfel, în perioada între SOFIA 1 (Agerpres). — Corespon chis lu n i porţile pentru public. O vedere de ansamblu asupra
şela opinia publică mondială şi po tica Statelor Unite constă in a nu se guvernul american doreşte intr-ade ruperii bombardamentelor, guvernul dentul C. Linte, transm ite : Referin- Cele şapte m ari pavilioane oferă expoziţiei industriale, scrie „A l
porul american. De curînd, A dm inis retrage din Vietnam ul de sud şi a văr o reglementare paşnică, el tre S.U.A. a continuat să întărească efec du se la reluarea bombardamentelor vizitato ru lu i imaginea realizări A hram ", spulberă m itu l im peria
tra ţia Johnson a in iţia t o aşa-numită forţat poporul vietnamez să aleagă buie să recunoască poziţia in patru tivele americane în Vietnam ul de americane asupra te rito riu lu i Repu lor obţinute de R A.U. în dome lism ului, care pretindea că lumea
„acţiune de pace" şi a prezentat o între „pace şi ravagiile unui conflict". sud şi să-şi sporească cheltuielile m i blicii Democrate Vietnam, ziarul niul industriei, in u ltim ii zece ani. trebuie să râmînâ îm părţită in
propunere în 14 puncte. Drept scuză Aceasta este o ameninţare neruşina puncte a guvernului Republicii De litare, paralel cu pregătiri de e xtin „Rabotnicesko Delo", in articolul re Expoziţia se deschide în mo ţă ri agricole şi ţări industrializa
mocrate Vietnam şi să dovedească a-
pentru războiul său de agresiune in tă, o încercare de a impune poporu ceasta prin fapte concrete : trebuie dere a războiului4*. dacţional in titu la t „Aventura nebu mentul în care ţara a trecut la te. Această expoziţie se deschide
Vietnam ul de sud, pretinde că aceas lui vietnamez condiţiile aşa-numite- VAR ŞO VIA I. — Corespondentul nească", scrie printre altele: „N im eni înfăptuirea celui de-al doilea plan în mom entul in care sîntem în
ta constituie „respectarea angaja lor „tratative necondiţionate" ale să pună capăt necondiţionat şi pen Agerpres, Gh Gheorghiţă, transm ite: nu va mai crede cuvintele de „pace" cincinal şi se pun bazele indus pragul unei etape in care efortul
mentelor*' faţă de guvernul marione S.U.A. tru totdeauna bombardamentelor şi Sub titlu ri ca : „B ru ta lul final al ale W ashingtonului. Fiecare va fi trie i grele. P rintre exponate ocu este îndreptat spre industria grea.
tă de la Saigon. Ea calomniază lupta Poporul vietnamez, nu va ceda n i altor acte de război îm potriva Repu „acţiunii de pace" a S.U.A.*, „Un convins că atunci cind S.U.A. vorbesc pă un loc de frunte produsele in Pentru prim a dată auzim vorbin-
patriotică a poporului din Vietnam ul ciodată în faţa am eninţărilor impe blicii Democrate Vietnam. Numai în nou pas pe drum ul extinderii agre de pace. în realitate se pregătesc de dustriei metalurgice, tractoarele, du-se de in dustrii noi şi produse
de sud, calificind-o drept .o agresiu ria liş tilo r americani. felul acesta se poate lua in conside siunii". „Bombele au spulberat m i război. Republica Populară Bulgaria, a căror simplă evocare provoca
ne a V ietnam ului de nord" Această C hiar în momentul în care guver rare o soluţionare politică a proble tul „acţiunii de pace" a S.U.A.", împreună cu celelalte ţâri socialiste, motoarele Diesel, piesele detaşate surpriza vechilor generaţii egip
afirm aţie mincinoasă nu poate şterge nul SU .A. prezintă aşa-numitele noi mei vietnameze. „Bombele acuză", presa poloneză din se situează în mod hotârit şi neîn de vagoane, camioanele, rem or tene.
in nici un fel declaraţia solemnă fă „efo rturi de pace", ele sporesc nebu Dragă tovarăşe preşedinte, I februarie condamnă reluarea bom doielnic de partea Republicii Demo cile, maşinile de irigat, frigidere C. OPRICA
cută de S U .A . la Geneva in 1954, că neşte forţele americane in Vietnam ul Pină in prezent, Sn spiritul solida bardamentelor asupra R.D Vietnam. crate Vietnam frăţeşti, a poporului le, aparatele de aer condiţionat,
noul autom obil Nasr 1.100. Pro
„se va abţine de la ameninţarea sau de sud. Ele intensifică raidurile te rită ţii internaţionale, poporul şi gu In tr-u n comentariu consacrat aces vietnamez iubitor de libertate. Oame Corespondentul Agerpres
utilizarea forţei pentru încălcarea roriste. aplicind politica „păm întului vernul Republicii Socialiste România tei probleme, ziarul „Trybuna Ludu" n ii muncii din ţara noastră condam gram ul industrial al E giptului a la Cairo
lor (a acordurilor de la Geneva)". p îrjo lit", incendiind totul, distrugînd frăţeşti au acordat din toată inim a subliniază printre altele : In aceste nă cu indignare noua crimă a agre
A firm a ţiile ipocrite ale preşedintelui totul, ucigînd totul, folosind bombe sp rijin şi a jutor poporului vietnamez, clipe grele, poporul polonez se simte sorilor americani".
Johnson pot ascunde şi mai puţin c ri cu napalm, gaze nocive, substanţe în lupta sa îm potriva agresorilor im
mele S.U.A. în Vietnam. toxice, pentru a incendia sate şi a perialişti americani, de apărare a in Presa engleză şaptelea partener. Tot „Financial
Statele Unite vorbesc despre res masacra populaţia civilă în vaste re dependenţei şi lib e rtă ţii sale. In nu Times" scrie : „F aptul că cei cinci
pectarea acordurilor de la Geneva giuni din Vietnam ul de sud. vernului R.D. Vietnam, doresc să ex Şedinţa Consiliului de Securitate au reuşit să se opună Franţei
mele poporului vietnamez şi al gu
Dar una dintre principalele clauze Protestez, cu energie îm potriva u- despre rezultatele presupune că ei voi- face acest lu
ale acestor acorduri interzice aduce nor asemenea metode de război ex prim poporului şi guvernului Repu cru din nou. Z ianjl este de părere
rea de trupe străine în Vietnam. trem de bai bare. Adresez un apel blicii Socialiste România profunda NEW YORK 1 (Agerpres) — Reprezentantul Franţei, Roger intilnirii „celor şase" că Anglia „trebuie să continue a
noastră recunoştinţă. Consiliul de Securitate s-a în tru n it Seydoux, a declarat că se opune în evita alăturarea de o parte sau
In faţa situaţiei extrem de grave m arţi Ja cererea Statelor Unite. scrierii pe ordinea de zi a C onsiliu Piesa engleză, care a urm ărit alta în certurile interne ale „ce
create de către S.U.A. în Vietnam, Luînd cuvîntul la începutul şedin lui de Securitate a problemei vietna cu m ultă atenţie evoluţia din u l lo r şase".
Criza politică din Republica îm i exprim convingerea că poporul ţei pentru a-şi m otiva cererea, re meze El a spus că O.N.U nu pare să tim ul tim p a fră m în tâ rilo r din Aprecieri asemănătoare se in-
şi guvernul Republicii Socialiste Ro prezentantul permanent al S.U.A. ’la fie un cadru corespunzător pentru sinul P ieţii comune, . comentează tîlnesc şi în celelalte ziare b rita
mânia vor întâi i s p rijin u l şi ajutorul O.N.U., A rth u r Goldberg, a încercat discutarea acestei probleme, care tre acum pe larg rezultatele în tru n i nice, ca de pildă in „G uardian",
Dominicană sub semnul incertitudinii lor luptei juste a poporului nostru, să absolve Statele Unite de răspun buie examinată în baza p rin cip iilo r rii „celor şase" la Luxemburg. care scrie p rintre altele : „N ici
derea pentru reluarea bombarda
vor condamna cu hotărîre înşelăto
acordurilor de la Geneva.
ria guvernului SU .A. privind o falsă mentelor asupra R. D. Vietnam. El După delegatul britanic, lordul „Soluţia găsită pentru criza Pie unul din cei cinci, poate cu ex
ţii comune — scrie „Financial
cepţia, Olandei, nu a luat serios
Criza politică din Republica Do „unitatea fo iţe lo r armate". întreve pace şi vor opri la tim p toate noile a expus, totodată, poziţia americană Caradon, care a s p rijin it propunerea Times" — a spulberat o dată pen posibilitatea de a încerca să se
minicană — accentuată de refuzul derea la care a participat şi amba manevre perfide ale Statelor Unite faţă de situaţia din Vietnam. S. U. A., reprezentantul Republicii tru totdeauna m itu l atotputerni meargă mai departe fără Franţa,
m ilita rilo r de dreapta din cadrul fo r sadorul Ellsworth Bunkcr, reprezen în Vietnam şi Indochina. Reprezentantul U niunii Sovietice, M ali, Sory Coulibaly, a arătat că ciei Franţei în cadrul com unită pînâ cînd Marea B ritanie va pu
ţelor armate de a părăsi ţara p o trivit tant al O.S.A., s-a desfăşurat, p o tri Folosesc această ocazie pentru a vă N. T. Fedorenko, a protestat îm po problema vietnameză trebuie so ţii tea deveni al şaptelea partener..."
ordin u lui dat de preşedintele guver vit agenţiei menţionate, cu uşile în reînnoi, tovarăşe preşedinte, asigura triva convocării Consiliului de Se luţionată in cadrul acordurilor de la
nului provizoriu — nu îşi găseşte chise. Totuşi, la sfirşitul convorbirii rea consideratiunilor mele cele mai curitate şi a înscrierii pe ordinea de Geneva şi a subliniat că se opune Ziarele reflectă, de asemenea, IJV IL ) RODESCU
încă rezolvarea. D im potrivă, aşa cum s-a aflat că preşedintele Godoy a sincere. zi a problemei privind situaţia din dezbaterii acestei probleme in Con preocuparea britanică faţă de şan Corespondentul Agerpres
relatează agenţia Associated Press, promis grupului de ofiţe ri „că va lua IIO ŞI M IN Vietnam. Această problemă, a spus siliul de Securitate. sele candidaturii Londrei ca al lo Londra
lu ni a avut loc o nouă acţiune a ele în considerare punctele lor de ve preşedintele Republicii el, trebuie soluţionată in cadrul a- C onsiliul de Securitate urmează să
m entelor de dreapta. Un grup de re dere". Democrate Vietnam co rdurilor de la Geneva din 1954. se întrunească într-o nouă şedinţă.
prezentanţi ai corpului de o fiţe ri l-au
vizita t pe şeful guvernului provizo
riu , Garcia Godoy, căruia î-au rea u
firm a t că nu vor da curs o rdinului R eu n iu n ea „clubului celor z e c e ACTUALITATEA
p rivin d transferarea unora dintre li
derii m ilita ri în fu n c ţii diplomatice
peste graniţă. PARIS 1 (Agerpres). — La Paris consacrată dezbaterii problem elor le numai că participanţii la întrunire SPORTIVĂ
G rupul o fiţe rilo r în care nu se afla se desfăşoară reuniunea „clubului ce gate de reforma sistemului monetar au dezbătut luni proiectele de refor
lid e ru l forţelor m ilitare de dreapta lor zece", la care participă reprezen internaţional. Au fost examinate d i mă propuse de Marea B ritanie şi Ca
— Francisco Caminero — şi-au ex tanţi ai celor mai dezvoltate ţări ca feritele propuneri în legătură cu crea nada „Cei zece" urmează să dezbată, Q La M ilano s-a disputat în tîln i-
pus punctul de vedere „in tr-o ma pitaliste din punct de vedere econo rea unei noi unităţi internaţionale de de asemenea, proiectul american pre rca internaţională amicală de bas
nieră de forţă", după cum relatează mic (S.U.A., Marea Britanie, Franţa, schimb, care, alături de dolar şi lira zentat de locţiitorul m inistrului de chet masculin dintre echipa italiană
agenţia A P , m otivindu-şi hotărîrea R F. Germană. Italia, Belgia, Olanda, sterlină, să joace rolul de valută de finanţe al S U.A., Deming, precum şi „Onesta" şi form aţia braziliană „Co-
prin afirm aţia că respectarea ordinu Canada^ Suedia şi Japonia). După rezervă. Lucrările în tru n irii se des planul propus de Emminger, preşe rinthians" din Sao Paulo. După o
lu i dat de preşedinte ar pune in pericol cum se ştie, această întrunire este făşoară cu uşile închise. S-a anunţat dintele actualei în tru n iri. partidă echilibrată, baschetbaliştii
italieni au obţinut victoria cu scorul
de 77—75 (35—42).
0 Cu p rile ju l unei reuniuni des
f Pathet Lao". De asemenea, forţe raci (capitala Pakistanului de făşurate la Paris, boxerul portorîcan
anunţă postul de radio
„Vocea
G il Diaz l-a învins prin abandon în
vest), un vas de pasageri la bor
SCURTE ŞTIRI le patriotice au doborît 10 avioa dul căruia se află 500 de cetăţeni prim a repriză pe Joseph Gonzales
(Franţa).
pakistanezi,
reţinuţi în
tim pul
ne inamice în această provincie,
Q Astăzi (m iercuri), la Potenza,
conflictului armat între India şi
au capturat 173 arme de diverse
tip u ri şi alte materiale de război. Pakistan. Acesta este cel de al echipa de fotbal (tineret) a oraşului
treilea transport de repatriaţi pa Bucureşti, susţine un joc amical în
BUENOS AIRES kistanezi. compania echipei locale, care acti
vează in campionatul categoriei B.
BERLIN L IM A
P otrivit rezultatelor alegerilor M A D R ID Echipa Bucureşteană va avea în lin ii
La 31 ianuarie a sosit într-o v i Agenţii de circulaţie din ca de duminică pentru funcţiile de mari, următoarea componenţă: N icu-
zită în R.D. Germană Mohamed pitala Perului au organizat o gre guvernator şi vice-guvernator, M uncitorii atelierelor de repa lescu, Deleanu, Boc, Sâtmăreanu,
Nasser, m inistrul cu ltu rii şi al o- vă în sprijinul revendicărilor p ri precum şi pentru organul repre raţii ale în treprinderilor m unici U R S.S. — In foto : Noul hotel „G hintaras" cu o capacitate de 300 Mocanu, Ştefănescu, Dobrin, Matei,
rie n tării naţionale al Irakului. vind majorarea salariilor. Ei au zentativ al provinciei Jujuy, pe- pale din M adrid au declarat o de locuri din oraşul V ilnius, R.S.S. Lituaniană. F răţilă, Nagy, Cuperman.
refuzat să meargă la lucru şi au roniştii au obţinut victoria. A tît grevă de protest îm potriva conce 0 Campionatele internaţionale de
D E L III in tra t în incinta unei biserici, noul guvernator, cit şi vice g u ve r dierii reprezentantului sindical. tenis de masă ale R S, Cehoslovace
unde au declarat greva foamei. natorul au fost aleşi din rîndurile Jose Gonzales Quesada, în vin uit au început la Praga, cu desfăşurarea
Situaţia din statul Kerala con candidaţilor m işcării peroniste, de a fi creat „indisciplină printre taţia m inistrului apărării al Ita întrecerilor pe echipe. Selecţionata
tinuă să se menţină încordată, în CAIRO întrunind peste 42.000 voturi, faţă m uncitori*, liei, Andreotti, generalul A rthuro lucru, alimente şi pâmint. „Ne masculină a României (G iurgiură,
urma dem onstraţiilor din ultim ele de circa 13.700 obţinute de candi da Costa Silva, m inistrul apărării găsim aici deoarece ne este foame Rethi), a dispus cu 3—2 de echipa
zile Agenţiile de presă relatează Simpozionul pentru industria daţii partidului de guvernâmînt. BONN al Braziliei. El va avea întreve şi nu avem nici servicii şi nici secundă a R S. Cehoslovace, cu 3— 1
că în cursul ciocnirilor de ieri lizarea A fric ii, care se desfăşoară In organul reprezentativ al pro deri cu o ficia lită ţi m ilitare italie păm înt" — au arătat într-o decla de echipa Ungariei şi cu 3—2 de fo r
dintre demonstranţi şi poliţie au la Cairo, îşi continuă lucrările în vinciei peroniştii au cîştigat 17 Lorenz K norr, membru al D i ne, după care va vizita diferite raţie pa rticipanţii la această de maţia Suediei, campioană europeană.
fost rănite şase persoane subcomitete, unde sînt abordate mandate. în tim p ce partidului de rectoratului partidului Uniunea centre m ilitare. monstraţie. Iată rezultatele înregistrate în jocul
diferitele aspecte ale dezvoltării guvernăm înt î-au revenit numai Germană a Păcii a declarat la Ha- cu Suedia: Giurgiucă — Ch. Johans-
BEIRUT industriale în ţările continentului şase, iar celorlalte partide şapte novra că cheltuielile m ilitare ale CANBERRA K IIA R T U M son 2—0; Rethi — K je li Johansson
african. Delegaţii celor 24 de ţări Bonn-ului reprezintă principala (campionul european) 1—2; G iurgiu-
Prim ul m inistru al Libanului, africane participante la reuniune cauză a creşterii generale a preţu Australia, care a adoptat siste P rim ul m inistru al Ugandej, câ, Rethi — K. Johansson, Alser
Rashid Karame, a efectuat noi au fost p rim iţi de preşedintele CANBERRA rilo r in R F. Germană. K norr a mul monetar decimal, îşi va M ilton Obote, a in vita t pe Moha 2— 0; Giurgiucă — K. Johansson 0—2;
m odificări in componenţa guver Nasser la palatul prezidenţial. In La Canberra se desfăşoară con subliniat că în u ltim ii zece ani schimba moneda naţională la 14 med Mahgoub, prem ierul Suda Rethi — Ch. Johansson 2—0. In fin a
nului său, form at in luna iulie convorbirile care au avut loc, pre vorbiri m ilitare trip a rtite intre cheltuielile m ilitare ale Germa februarie De la această dată lira nului, la o întru n ire in localita la com petiţiei echipa României va
anul trecut. Reda W ahid a fost şedintele Nasser a subliniat că reprezentanţii M arii B ritanii, niei federale au atins uriaşa cifră australiană va fi înlocuită cu tea Kampala, pentru a lua în dis in tîln i form aţia Iugoslaviei. In com
num it m inistrul sănătăţii, iar continentul african dispune de A ustraliei şi N oii Zeelande. Po de 200 m iliarde mărci. Adresin- cuţie situaţia refugiaţilor suda petiţia fem inină echipa R.F. Germa
Pierre Dagher m inistru al planu toate mijloacele şi de numeroase triv it agenţiei Reuter, convorbiri du-se guvernului vest-german, noua monedă — dolarul austra nezi de pe te rito riu l ţă rii sale ne a întrecut cu 3—2 echipa Româ
lui. Aceste două posturi au fost resurse pentru un progres in toate le au drept scop „punerea la punct Lorenz K no rr a cerut încetarea lian. Doi dolari australieni noi După cum se ştie, de mai m ult niei şi va juca in finală cu selecţio
deţinute pînâ acum de Mohamed domeniile. a planurilor m ilitare britanice în cursei înarm ărilor şi renunţarea vor fi schimbaţi pentru o liră. tim p, în trei provincii m eridio nata Ungariei
Knio, care cumula funcţiile de Extrem ul O rient". la planurile de obţinere a acce NEW YORK nale ale Sudanului — N ilu l supe
m inistru al sănătăţii şi de interne, K H A N G K H A I sului Bundesivehrului la arma rior, Bahr El Ghazal şi Equatoria In primele m eciuri ale probei de
şi respectiv de Joseph N ajjar, D E L III nucleară In faţa bazei aeriene de la Gre- — s-au produs incidente între fo r simplu masculin, Rethi l-a învins cu
m inistru al planului, agriculturii, Forţele patriotice şi populaţia enville (statul Mississippi), a avut ţele sudiste disidente şi trupe ale 3— 0 pe cehoslovacul Vihnanowskî,
poştelor şi telecom unicaţiilor. Este din provincia laoţianâ Savanna- Agenţia de presă „Press Trust ROMA loc luni o demonstraţie a unui guvernului de la Khartum , deter- iar Giurgiucă l-a elim inat cu 3—0 pe
a doua remaniere in guvernul lui khet au scos din luptă în cursul of India" anunţă că m arţi a ple grup de negri, m uncitori pe plan minînd pe numeroşi localnici să finlandezul Pentila. La fem inin, M a-
Karame anului trecut 952 soldaţi inamici, cat din portul Bombay spre Ca- Luni a sosit la Roma, la in vi- taţii. care au cerut să li se dea de treacă graniţa în Uganda. ria Alexandru a întrecut-o cu 3—1
pe IMea K arlikova (R S. Cehoslovacă),
I iar Shannon (Anglia) a dispus cu
, r 3—0 de Eleonora Mihalca.
Redacţia şl administraţia ila ru lu i «Ir, Dr, Petru Groza ar, 25, teJeloa 15 88, 12 75,. 15 85, 12 11, Taxa piatttâ Io numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, ni, 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică Hunedoara*Deva 40.065