Page 81 - Drumul_socialismului_1966_02

r ■

ANUL XVIII. NR. 3468 JOI 24 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI

P e urmele an ch etei: m m

Preparaţia din Teliuc văzu­
„CE VIZEAZĂ ACTIVITATEA tă noaptea. Foto: V. ON'OIU IPn
■ K g h
!&>
DE CONCEPŢIE ?

Şedinţa. C@nsiliuSnI de §ta& M îndria

Cabinetul
a l br
’igăzii
tehnic antrenat

Republicii §®cia!fsie Rom ânia In lr-u na din dupâ-amiezile
în rezolvarea trecute, in brigada de calorife-
rişti condusă de Ştefan Andraş
tru modificarea organizării M iniste­
problemelor loc la Palatul Republicii .şedinţa Con­ rîri privind diferite domenii ale ac­ ru lu i lnvâţâ m in tului, prin care ia dc la şantierul V instalaţii din
C onsiliul a adoptat decrete şi hotâ-
In ziua de 23 februarie a.c. a avut
Petroşani se observa o anim a­
s iliu lu i de Stat, prezidată do tovară­ tiv ită ţii de stat şi obşteşti fiin ţă o Direcţie generală a a ctivită­ ţie neobişnuită. La terminarea
orelor de lucru m em brii brigă­
ţilo r educative şi a problem elor so­
A fost ratificat Acordul între Gu­
producţiei şul C hivu Stoica, preşedintele Con­ vernul Republicii Socialiste Româ­ ciale studenţeşti, precum si decretele zii se găteau parcă cu mai m ul­
siliu lu i de Stat
tă atenţie, voiau sâ fie cît mai
Au luat parte tovarăşii: Constanţa nia şi Guvernul Republicii Italiene p rivind modificarea unor articole din arâtoşi.
Experienţa a dove­ ducă la îm bunătăţirea Crăciun. M ihai Gere, 11ic M urgules- asupra colaborării economice, indus­ legea de organizare judecătorească si — Ce o fi cu ei ? — întreabă
d it eâ activitatea de tehnologiei de elabo­ cu — vicepreşedinţi ai C onsiliului de triale şi tehnice, precum şi Acordul din legea pentru înfiinţarea şi orga­ cineva.
in ovaţii constituie u- rare a oţelului destinat Stat, Grigore Geamânu. secretarul p rivin d colaborarea economică si nizarea P rocuraturii R epublicii So­ — Azi e o zi însemnată. B ri­
nul din factorii care axelor pentru locomo­ C onsiliului de Stat. Petre Borilâ. A n­ tehnică între G uvernul Republicii So­ cialiste România. gada primeşte pentru a treia
contribuie nem ijlocit tivele Diesel electrice, ton Breitenhofer, Ion Cosma, Con­ cialiste România şi Guvernul Im pe­ C onsiliul a făcut num iri şi elibe­ oară steagul dc fruntaşă in în ­
\a ridiicarea n ive lului sortim ent la care re­ rial al hanului. rări din funcţii la T ribun a lu l Su­ trecerea socialistă.
tehnic al producţiei, la butul este încă destul stantin Daicoviciu, Vasile Caju, Su- P rintre actele de stat emise figu­ In sala ticsită de oameni,
aplicarea celor mai de mare, găsirea unei zana Gidea. Athanase Joja, Ion Po- rează decretul privin d constituirea şl prem, num ind totodată ad juncţii Pro­ brigada lui Andraş, era toată
noi realizări ale tehni­ soluţii pentru reduce­ pescu-Puţuri, Gheorghe Stoica. Lu­ valorificarea fondului de stat de le­ curorului General. la un loc. Gheorghe Arba, M ii -
cii moderne. A nul tre ­ rea zgomotului la cup­ dovic Takacs, Iacob Teclu şi Vasile gume şi fructe pentru consumul in­ In continuare. C onsiliul a rezolvat cea Nicolae şi Florea Vişan *-
cut la combinat, pe toarele electrice de 20 tern şi pentru export; decretul pen­ lucrările curente. iau mai em oţionaţi decît tova­
V da m uncii de ino- de tone, conc eperea u- Viicu, membri ni C onsiliului de Stat. răşii lor. Era şi norm al. Petru
\:b&-a făcut un oa- nor instalaţii pentru Rus. M aftei Costache, Vasile
,}*ce progres. Cele măsurarea permanentă Mureşan, Crăciun Vişan, 11ic
t inovaţii aplicate a tem peraturii oţelu­ Visan, D um itru Cîmpean si
in f ir m ă acest lucru. lui etc. Pentru salvarea viefii lui Njono, preşedintele 11ie Cupiînsu erau „o b işn u iţi".
Rezultatele obţinute, Bineînţeles că preo­ Pentru ei. evenim entul mai fu ­
ca urm are a aplicării cupările nu se vor opri sese tră it de două Oi i. Rînd pe
lor, se relevă in direc­ aici. In centrul a ctivi­ sindicatelor din Indonezia (S.O.B.SJ.) rînd, cu feţele îm bujorate de
ţia folo sirii mai de­ tă ţii noastre stă g rija emoţie, a trecut pl in faţa pre­
pline a capacităţilor pentru a completa In legătură cu condamnarea la tre T ribu n a lu l m ilita r din Djakarta In numele celor 4 milioane dc zid iu lu i fiecare mem bru al b ri­
de producţie, în e xtin ­ continuu planul tema­ moarte a) lui Njono, preşedintele a tov. Njono, preşedintele O rgani­ membri ai sindicatelor din R epubli­ găzii. Cu steluţa purpurie p rin ­
derea m ecanizării şi tic cu noi probleme ce sindicatelor din Indonezia, C onsiliul zaţiei Centrale a Sindicalelor din ca Socialistă România ne adresăm să pe reverul hainei erau par­
autom atizării unor o- le ridică munca în sec­ Central al Sindicatelor din Republi­ Indonezia (S.O.B.SJ.), .care şi-a con­ dv., conducătorul statului indonezian, că mai m indri. Cu ochii stră­
pernţiuni, în îm bună­ ţii şi tehnica în dezvol­ ca Socialistă România a adresat dr. sacrat întreaga viaţă luptei consec­ cu cererea de a face totul pentru lucind de bucurie, com unistul
tăţirea ca lită ţii pro­ tare. vente pentru interesele vitale ale salvarea vie ţii lui Njono, m ilita n t Ştefan Andraş urm ărea mai a-
duselor, uşurarea con­ Dacă în anii trecuţi Ahmed Sukarno, preşedintele Repu­ oamenilor m uncii, pentru indepen­ de frunte al m işcării sindicale in ­ les mişcările celor trei veniţi
d iţiilo r de muncă etc. popularizarea planului b lic ii Indonezia, următoarea telegra­ denţa ţâ rii, îm potriva im perialism u­ ternaţionale şi punerea lui in lib e r­ In brigadă in urmă cu un an
Sarcinile 6porite din tematic de inovaţii s-a mă : Oamenii muncii din ţara noas­ lui, colonialism ului şi neocolonialis- tate. şi ceva: Gheorghe Arba, M ir-
acest an, necesitatea făcut in măsură satis­ tră au aflat cu adîncă m îhnire des­ m ultii, pentru democraţie şi progres cea Nicolae si Florea Vişan. Se
de a îm bunătăţi conti­ făcătoare, in 1966, pre condamnarea la moarte de că­ social. bucura că ei s-au integrat re­
nuu calitatea produse­ ne-a.m propus ca aces­ (Agerpres). pede în activitatea brigăzii, că
lor com binatului, cer tei latură de activitate acum participă şi ei la bucu­
m işcării de inovaţii să să-i acordăm o aten­ ria generală.
contribuie mai m ult la ţie şi mai mare. A lâ- D intre cele 15 brigăzi fru n ­
rezolvarea pioblem elor tu rf dc anşe, de" u n e le' taşe în întrecerea socialista pe
ridicate de producţie. broşuri, de z.iarul de anul 1965 din cadrul grupului
De aceea pentru a uz,inâ, care ne stau la Hercule lucrează II construcţii Petroşani nici li­
da m işcării de inovaţii Indemînâ. folosim mal na nu este asa de bine cunos­
un caracter mai larg insistent şi alte posi­ cută ca cea a lu i Andraş Prin
ce s-a impus ?
în 1066 ne propunem b ilită ţi ca staţia de
ca în fiecare secţie să radioam plificare, con­ — Acolo unde lucrează b ri­
atragem cît mai m u lţi sfătuirile grupelor sin­ C U l i f t mugur deget gada lui Ştefan Andraş „nu a-
m uncitori. tehnicieni dicale. consfătuirile cu vem bătaie de cap" — ne spu­
şi ingineri care să se Inovatorii şi alte fo r­ nea preşedintele com itetului de
ocupe dc găsirea căi­ me ale m uncii de sindicat. Toate lucrările exe­
lor de îm bunătăţire masă. sînt ridicaţi — şi-a continuat dîn- cutate la centralele termice
continuă a tehnologi­ Cu sp rijin u l comisied Inepuizabilele resurse de creştere sul ideea — cele trei fîşii reprezin­ sau la instalaţii în blocuri au
ilo r de fabricaţie, în Inginerilor şi tehnici­ tă doar jum ătate din capacitatea de p rim it un singur ca lifica tiv i
scopul rid ic ă rii nive­ enilor, intenţionăm să a producţiei la locul de muncă prin lucru teoretică a combinei. Se pot foarte bine. Şi aceasta nu e lo­
lu lu i ca lita tiv al pro­ formăm colective obş­ obţine chiar patru fîşii, poate şi mai tul. In fiecare lună brigada şi-a
duselor, să conceapă teşti compuse din cei m ult. depăşit sarcinile de plan cu cî-
realizarea unor insta­ mai buni inovatori, din organizarea ştiinţifică a producţiei — Pe ce se întemeiază aceas­ te 40-50 la sută.
la ţii şi dispozitive care m uncitori cu o înaltă tă părere ? — ne-am interesat. Rezultatele sînt rodul m un­
sâ înlăture munca ma­ calificare. tehnicieni Inginerul Stanciu împreună cu cii entuziaste, al pi iceperii oa­
nuală, să dură la a p li­ şi ingineri care sâ stu­ Şi-a semnat actul de prc/.cnţâ ii. M u lţi m ineri, tehnicieni şi ingi­ tovarăşul Josit M orarii, locţiito ru l m enilor. In brigadă s-a stator­
carea unor soluţii e- dieze problemele din stratul 15, sectorul II al minei V u l­ neri de Ia Vulcan care muncesc cu şefului de sector, consultă din nou nicit un obicei. Fiecare om sâ
conomicc. planul tem atic şi al­ can încă dinaintea lui septembrie combina şi o cunosc bine, declară registrul. lupte pentru m indria brigăzii.
Subordonat arestul tele neprevăzute încă, anul trecut. Oamenii l-au p rim it cu câ sînt satisfăcuţi de rezultatele ob­ — Poftim — ne răspunde. Să nu Acestui scop îşi subordonează
sc op a fost întocm it şi să găsească soluţiona­ încredere, i-au măsurat curioşi din ţinute. adunăm toate orele de stagnări, ci com uniştii de aici munca poli­
planul tem atic de ino­ rea lor cea mai avan­ p riv iri ; avea unele asemănări cu O inspiraţie binevenită a cadre- doar pe acelea cauzate de repetate­ tică. Ei au izb u tit să cultive
vaţii Temele incluse tajoasă. fra ţii lui mai vîrstnici pe care în ’îor tehnice din sectorul II a fost a- le defectări ale transportoarelor cu tovarăşilor lor de muncă sim ­
reprezintă un cîmp A ctivitatea unor a- z im ă cu ani i-au mai întîlnii. ps ceca de a urm ări şi consemna z il­ M. MICLE/V ţu l datoriei şi răspunderii.
vast de preocupări, ele semenea colective în acolo, purtînd acelaşi nume. Au nic funcţionarea combinei in tr-u n S. CERRU
orientînd in iţia tiva ma­ secţii, o orientăm spre încercat sâ se folosească de ei, de registru. Consultind însem nările fă­ (Continuare In pag. a 3-a)
selor spre soluţiona­ abordarea de către a- forţa loi i : iaşa dar, spre dezamăgi­ cute în registru se poate observa
rea unor probleme cestea a asistenţei teh­ rea lor. rezultatele n-au fost, cele lesne câ în zilele lu n ii ianuarie, de
stringente P rin cel« nice de care au ne­ scontau. pildă, a fost o dată sau de două
65 probleme cuprinse voie, îndeosebi inova­ Noul tip de combină introdusă la ori tăiată cîte o fîşie, zilele în care
în plan se urmăreşte to rii noi, aşa îneît ele mina Vulcan — un adevărat „H e r- combina a muşcat de două ori din NERVOZITATEA DOAMNEI X
între altele autom ati­ să devină instrum en­ culc" care înlocuieşte munca grea stratul de cărbune fiin d înlănţuite
zarea reglării cantită­ tul cel mai eficace în a zeci si zeci de oameni, despre ea una d jp â alta. Apare insă în ianua­
ţii de apă necesară in form ularea propuneri­ fiin d vorba — şi-a făcut destul de rie şi o floare rară, o singură floa­
tobele de amestec la lor de in o va ţii şi in anevoios .aclim atizarea" cu condi­ re rară : în ziua de 29, combina a Să vină doctorul Pîrjol
aglomerator, îm bună­ soluţionarea lor. La ţiile de zăcâmint de pe stratul 15. tăiat trei fîşii. Şi randam entul pe
tăţirea funcţionării oa­ toate acestea, se adau­ M inerii s-au deprins şi ei să-i stâ- post a urcat atunci la peste 8 tone
lelor de turnare la o- gă îm bunătăţirea în pîneascâ cu m îini mereu mai sigu­ de cărbune. Aşadar, doamna X ' Pe dlltric du, C1U,‘ imediat s-o consulte:
ţelării. găsirea unei ă fost trecută pe pos­ nu pe mine. Angajez
continuare a activită ţii re „hergheliile" de cai putere, s-o Aşadar în ianuarie o singură floa­ — Nu, vă rog sâ
soluţii tehnologico pen­ tul ocupat de Popeas­ o în g rijitoare şi am plecaţi toţi de aici —
tru elim inarea defec­ cabinetului tehnic. pună mai vîrtO i la muncă. Prim ele re rară. De ce nu sînt mai multe, ca ; puţin de lucru, rezolvai problema. a început ea sâ ţipe.
tulu i de microretasu- rezultate erau departe de a ow ii'lr- de c t nu se taie in fiecare zi 3 fî- salariu frumos, răs­ In perioada cînd Nu perm it sa se a-
ră, conceperea unei Ing. T. G H F O R G IIIŢA ma valoarea noului u tiU j. M ai apoi şii ? pundere.. S-a p lic ti­ era gravidă însă, i-a tingă nimeni de m i­
maşină de legat auto­ şeful cabinetului tehnic in»z, încetul cu încetul, zi w . zi, — T iv i fiş ii — pe care noi le-am sit însă şi de acest venit o idee te rib ilă ne. Să vină doctorul
mat colacii de lam i­ din C. S. Hunedoara aer» — ar fi încă un rezultat des­ post. şi de în tre p rin ­ — cum Ii place să P ir joi.
nate şi altele. Unele lună cu lună in d icii de lAihzzrc dere, chiar şî de spună. De ce n-aş — Dar, doamnă,
teme indicate spre o dată cu ei, ca o urm are firească, tu l de modest — a fost de părere muncă. De bani n-a- lua şi eu salariu / doctorul P îrjol nu
studiu sint menite să (Continuare in pag. a 3-a) producţia de cărbune a abatajului, inginerul V aleriu Stanciu de la vea nevoie, pentru D__: legile statului se găseşte în spital,
s-au îm bunătăţit, au crescut. m ina Vulcan. Param etrii combinei câ „soţul cîştigâ des­ ocrotesc mama şi co­ vine mai tîrziu.
tul". Aşa câ. fără sâ pilul. E drept câ pînâ — Nu ştiu, trim i­
spună o vorbă cuiva, sâ nască nu mai a- teţi după el II aş­
n-a mai venit la lu ­ vea decît vreo două tept aici. Numai în
cru In zadar i-a dat luni, dar... N-a fost cl am încredere : e
cinalului, cînd ciclul va fi com­ Şeful de sei viciu te­ nevoie de prea m ul­
plet, epopeea naţională ajun- lefon acasă, degeaba te explicaţii, pentru specialist, a lucrat în
clinică la Cluj...
Ura ternar de Ba no; gînd cu eroii in contempora­ IN 'PA G IN Ă 4 4 -A D P Â Z ! a insistat directorul ; sfîişit, aşa vreau eu.
In
neitate.
ea a hotărît sâ ter­
Faceţi aşa cum zic.
In tiln ire a de la Orâştie s-a
prelungit pînâ scara, tîrziu. mine cn munca la ^Pamflet că altfel aveţi de a
birou, şi dacă a ho-
S-au cerut sfaturi, s-au făcut tă rit ea, nu trebuie face cu soţul meu I ..
Apropo, d aţi-i un te­
M ihai Iacob venise la Oi ăş- Alte producţii i-au adus apoi va fi deloc uşor. In film u l con­ propuneri, s-au pus multe în­ a Războiul (fin Vietnam să mai insiste n i­ lefon şi spuneţi-i să
tie pentru *'îteva zile Să-şi re­ regizorului M ihai Iacob noi e- temporan, autenticitatea pune trebări . Şi. desigur, regizorul meni ; e dintr-o bu­ câ soţul a înţeles. A nu fie îngrijorat...
vadă p ă rin ţii, orăşelul copilă­ logii: .Celebrul 702", „S tră i­ o mare problemă. La noi s-au nu a plecat pină nu le-a vor­ cată ! vorbit cu directorul După vreo jum ăta­
riei. plaiurile natale Cîleva nul"... Lista realizărilor cămi­ mai realizat film e pe teme con­ bit şî despre viitoarele lui rea­ O Senatorul Abraham Rîbîcoff se pronunţă in favoa­ A stat aşa vreo doi unei întreprinderi te de oră, doamna X
din ceasurile lui dc odihnă, de ne deschisă Se va completa, temporane, dar unele dintre lizări. rea reglem entării pe m ie paşnică ’a problemei vietna­ ani Dimineaţa bea şi... gata ; a doua zl. s-a lăsat consultată
aici. le-a petrecut in m ijlocul foarte curînd. chiar în luna ele au fost despuiate de forţa — Noul meu film poartă ti­ cafele şi juca rummy doamna X s-a pre­ de doctorul P îrjol şi
unor oameni dragi. Era o în til- m ărţişorului, cu o nouă reali­ lo r dramatică, conflictul dra­ tlu l .U n semn dc întrebare". meze ® „W ashington scrie: „A * fl ceruţi cu -prietenele", după- după cîteva zile, cu
nire — prima de acest fel în zare... matic fiind oarecum atenuat E un documentar de 15 m inu­ 600.003 dc soldaţi a m crktn ii in Vietnam ul dc sud. Re­ amiaza dormea, sea­ zentat la lucru. piciorul In gips. a
regiune — între un creator de M ihai Iacob, reîntors nu de Se pot realiza film e dc mare ac­ te. ce face parte din film ele zervele dc oameni ale regim ului sud-vietnamez y ja d \ ra mergea în v Î2itâ, 1 s-a părut ‘ insă plecat acasă. Era în­
film şi cei ce difuzează, cei ce m ult d intr-o călătorie prin Eu­ ces pentru public, dacă în aces­ critice ale Studioului .A le xa n ­ vara trecea în revis­ foarte greu, aşa Incit grozită..
m înuicsr film u l. Lucrătorii în ­ ropa. avea. aşadar, ce îm părtă­ te film e spectatorul se va recu­ dru Sabia” E rupt din viaţă. ® Johnson Şi McNamara au declarat că în V ic tiu tu tă staţiunile de pe era cît p-aci să re­ — Ce. eşti nebună?
treprinderii cinematografice re­ şi din lumea film u lu i. noaşte, se va regăsi. Un fond Sînt surprinse m anifestările vor fi trim ise atitea trupe cit va cere generalul Wcsi- litoral şj de la m un­ nunţe. Noroc de ide­ — a sărit la ea prie­
gionale aveau in m ijlocul lor Diferenţa m uncii cu film u l, larg al tem aticii contemporane, negative din educaţia unor ce­ moreland. te. El i-a cumpărat ea unei prietene :
pe unul dintre regizorii Stu­ în funcţie de oameni, de tema­ tn care evoluţia caracterelor să tăţeni. m anifestări care. adevă­ maşină. a a juta t-o — Nu fii proastă tena sfătuitoare. Doar
n-ai de gind să stai
dioului cinematografic „Bucu­ tică. a fost subiectul unor dis­ fie veridic reliefată, în care sâ rat. mai rar. dar se mai în til- *â-şi ia carnet de tu — i-a zis aceasta. in pat ?
reşti”. care se bucură de o cal­ cuţii vii, antrenante. S-a vor­ surprindem şi problemele sub­ nesc. Tot tim pul am film a t ta Consultările conducere şi muncea De mîine te îm bol­
dă apreciere; pe un tu»ăr plecat b it despre specificul naţional tile ale psihologiei om ului, f il­ prin surprindere. Greu, dar pentru am îndoi ; ea năveşti. — Din păcate, tre ­
de pe p laiuri hunedorene; M i­ e.l film e lor noastre, despre ca­ me din care sâ nu alungăm u- real. Pentru v iito r mă pregă­ .suferea de nervi" şi — Cum să mâ îm ­ buie. M i-am dat d ru ­
hai Iacob. ('a regizor i-an în- litate Problema tem aticii con­ m orul. acel umor sănătos ce tesc cu un film artistic. T itlu l? de la Bruxelles avea nevoie de li­ bolnăvesc ? mul prea de sus si
mî-am fracturat
tîln it numele, pentru prim a oa­ temporane şi-a găsit in discu­ place şi care e aşteptat de pu­ „Strada m ira ju lu i*. Regia va fi nişte. de relaxare I ~ Sim plu : aluneci ciorul. p i­
ră. în film u l „D incolo de brazi". ţie locul in tîi. blic, iată cc dorim noi, realiza­ semnată de Ecaterina O proiu Pînă la urmă a că­ pe scară. Mergi apoi
Curînd avea să-l revadă sem- — In studioul nostru s-a hn- to rii şi ce vrem sâ dâruim spec­ şi de mine. g£ După publicarea Cărţii albe pătat dragoste de co­ la medic şi-ţi dă con­ — Nenonocito, nu
nînd regia unei producţii re e- târît a se crea pentru anul ci­ tatorilor. Această frescă a reali­ S trîngerile , de m îini au fost pii. cediu medical Apoi eşti bună de nimic..
voca personalitatea unei mai 1 nematografic 1966. în marea tăţii noastre, pe care vrem s-o însoţite de u ră ri cordiale pen­ engleze - Ce faci tu — l-a ţi-1 prelungeşte, pînâ Doamna X şi-a în­
artiste românce: Hariclea Dar- m ajoritate, film e rare sâ re­ înfăţişăm spectatorilor prin tru noi succese în realizarea reproşat una din noi­ vine sorocul ceput concediul me­
clee, femeia care s-a dăruit ar­ flecte chipul om ului nostru de numeroase film e de actualita­ film elor româneşti, urări pe ca­ le prietene — s-a zis Tn dim ineaţa u r­ dical ; prin forţa îm ­
tei. care strînsesc în reperto­ azi. pus în faţa problem elor te, va fi completată de un ci­ re lucrătorii în tre p rin d e rii ci­ Dezbaterile cu libertatea. Copilul mătoare, doamna X prejurărilor, în de­
riul ei 56 de opere şi tot atitea care ne frăm întă pe toţi. Din clu de film e: o vastă epopee nematografice regionale le te va ţine toată ziua a fost dusă la spital plină conform itate cu
roluri, românca ce a dus p* cele IC film e pentru acest an. naţională ce va începe pe e- transmiteau în numele tuturor lingă el... cu salvarea. Medicul legea.
scenele lum ii talentul înnăscut aproape 80 la şuti: vor avea ca cran în acest an, prin .D acii" hunedoreinlor. din Camera Comunelor de gardă s-a oferit N. ANDKONACHE
pe plaiurile M ioriţei. temă ornai zilelor noastre. Nu şi sc va încheia la sfîrşitul cin­ LU C IA L IC IU r